BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Mai mult de trei sferturi dintre americani nu văd o legătură între bursă şi nivelul de trai

     Mai exact, 77% dintre respondenţi au afirmat că nu au simţit efectele creşterii de 176% înregistrată de indicele Standard & Poor’s 500 al bursei de la New York începând din 9 martie 2009, când a atins minimul crizei, potrivit unui sondaj realizat de Bloomberg la nivel naţional.

    Puţin peste unu din cinci americani – un procentaj de 21% – susţin că performanţele pieţei de capital le-au crescut gradul de siguranţă financiară, potrivit sondajului Bloomberg, efectuat în perioada 7-10 martie.

    “Nu cred că este o creştere cu fundamente reale. Este doar un boom artificial”, a comentat un poliţist din statul Illinois, unul dintre respondenţi.

    Sondajul relevă de asemenea că majoritatea americanilor – 62% – consideră că Statele Unite se îndreaptă într-o direcţie greşită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Militari Shopping Center, reevaluat în scădere cu 6,2 mil. euro. Veniturile din chirii au stagnat

     Veniturile brute au avansat cu 1,1% de la 7,24 milioane de euro la 7,17 milioane de euro, a anunţat compania.

    Chiriaşii din Militari Shopping Center au avut anul trecut vânzări de 21,8 milioane de euro, în creştere de la 21,4 milioane euro în 2012.

    Valoarea de piaţă a Militari Shopping Center, cu o suprafaţă închiriabilă de 53.400 metri pătraţi a scăzut anul trecut cu 6,2 milioane de euro, la 65,2 milioane de euro, se arată în raportul financiar al companiei. Randamentul centrului comercial este estimat la 9,1%, în stagnare.

    “În Cehia, România, Slovacia şi Letonia portofoliile au fost reevaluate în scădere, în principal din cauza reducerii uşoare a valorii chiriei estimate. Portofoliul din Polonia a fost reevaluat în creştere cu 1,6% sau 16,3 milioane de euro, ca urmare în special a comprimării yieldului (randamentului investiţional, n.r.)”, se menţionează în raport.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Constantin: Românii preferă produsele tradiţionale, dar au fost înşelaţi de multe ori de producători

     “Ajunsesem pe vechea legislaţie să avem în România 4.402 produse tradiţionale, obţinute în mare parte şi în sistem industrial, fără limită de cantitate, fără să fie prevăzute controale elaborate din punct de vedere al cantităţii, din punct de vedere al metodei care se foloseşte pentru a obţine un produs tradiţional”, a spus Constantin.

    El a adăugat că apetitul consumatorului din România este mai mare atunci când este vorba de produse tradiţionale sau produse bio.

    “Vânzările au crescut foarte mult şi de aceea a existat această intenţie a multor producători ca produsele respective să fie atestate ca fiind tradiţionale, însă a existat o problemă de înşelare a consumatorului”, a explicat ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PIB şi consumul energetic: unde s-a produs ruptura?

    Într-un 2013 neaşteptat de bun pentru economie, consumul de energie a scăzut cu 4,5%, cel de gaze a fost cu 6,5% mai mic, iar apetitul pentru benzină şi motorină al românilor s-a redus cu circa 2-8%. Tot anul trecut, exporturile au ajuns la un maxim istoric, la 50 de miliarde de euro, în timp ce PIB-ul a crescut cu 3,5%, luându-i pe nepregătite chiar şi pe cei mai optimişti  dintre analişti. O întrebare poate părea firească: cu ce funcţionează fabricile care au dus exporturile României la recorduri istorice?

    POTRIVIT DATELOR PUBLICATE DE INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ, industria a avut cea mai importantă contribuţie la creşterea economică din 2013, aducând două treimi din avansul PIB de 3,5%, iar al doilea a fost agricultura. Industria şi-a majorat contribuţia la formarea PIB în ultimii cinci ani prin intermediul exporturilor, după un declin în perioada 2003-2008.

    Dacă în 2003 industria avea o pondere în PIB de 25%, în 2008 a coborât la 23%, pentru ca în 2012 să ajungă la 28,4% din PIB. Anul trecut ponderea industriei în PIB a urcat la 30%, volumul de activitate din acest domeniu crescând cu 8,1%.  Astfel, industria a avut o contribuţie de 2,3 puncte procentuale la ascensiunea economiei în 2013. Pe de altă parte, agricultura a adus 1,1% din creşterea economică din 2013, în condiţiile în care ponderea acestui sector în PIB a fost de 5,6%.


    Exporturile au ajuns anul trecut la un maxim istoric, de aproape 50 de miliarde de euro, iar analiştii apreciază că ele vor rămâne unul dintre principalele motoare de creştere pentru România, având în vedere redresarea economiilor din zona euro.

    Dacă aşa stau lucrurile iar motoarele industriei au duduit anul trecut, cum se face totuşi că în 2013 consumul de energie şi de gaze naturale s-a redus? Dacă ponderea industriei tot creşte în PIB, de ce nu se vede acest lucru şi în cererea de energie? Cu ce merg fabricile care au dus exporturile României la recorduri istorice?

    RĂSPUNSUL ESTE DESTUL DE SIMPLU. Industria care a generat această creştere a PIB-ului este sectorul auto, al componentelor auto, industria textilă şi alimentară. De exemplu, producţia record de maşini asamblate la Mioveni şi Craiova a propulsat anul trecut România pe locul opt în topul celor mai mari ţări producătoare din Europa, depăşind în premieră Italia şi Belgia. România a înregistrat în 2013 o producţie de 410.997 de autoturisme, în creştere cu 26% comparativ cu anul anterior, urcând în premieră pe locul opt în Europa. Astfel a depăşit Italia, unde s-au asamblat aproape 388.500 de maşini, cu 2% mai puţin decât în 2012.

    Industriile care au adus creşterea economică anul trecut nu consumă multă energie. De altfel, cele mai recente rapoarte publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că în primele nouă luni ale anului trecut, cererea venită din partea consumatorilor alimentaţi din piaţa concurenţială a scăzut cu 3%, scăderea fiind şi mai dramatică în rândul micilor consumatori care încă mai beneficiază de tarife reglementate.

    În timp ce sectorul auto înfloreşte, industriile care consumă cantităţi mari de energie o duc din ce în ce mai rău. „Nu este o criză, ci o schimbare completă de paradigmă. Era o lume complet diferită înainte de 2008. Toate deciziile din energie au fost luate înainte de 2008, mai mult sau mai puţin. S-au schimbat lucrurile pentru industrii ca a noastră„, spune Bruno Ribo, directorul general al ArcelorMittal Galaţi, al doilea consumator de energie din România ca mărime, în cadrul evenimentului ZF Power Summit 2014.

    „Piaţa nu mai susţine nivelul de producţie pe care îl puteam livra, astfel că ne-am redus amprenta la jumătate. Producţia a scăzut de la 4 milioane de tone la 2 milioane de tone de oţel pe an. Am investit în eficienţa energetică 200 milioane de euro din 2009. Am avut 100 de proiecte pentru creşterea eficienţei energetice şi am scăzut consumul de energie cu aproximativ 15%„, mai
    spune Ribo.

  • Marile companii japoneze acordă primele majorări salariale din 2008, înaintea unei creşteri de taxe

     Companiile japoneze sprijină astfel programul de reformă economică promovat de premierul Shinzo Abe, care speră că majorările salariale vor stimula consumul, transformând revigorarea industriei şi profiturile mai mari ale exportatorilor într-o creştere economică mai puternică.

    Programul economic al premierului Abe a revitalizat industriile de export prin deprecierea yenului, care a consolidat competitivitatea produselor japoneze pe piaţa globală.

    Producătorii auto japonezi au fost principalii beneficiari ai deprecierii monedei, înregistrând creşteri puternice ale profiturilor în ultimele 12 luni. Guvernul a cerut marilor companii să ofere majorări salariale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deficitul comercial a scăzut în ianuarie la 249 mil. euro. Exporturile au urcat cu 6,3%

     Conform estimărilor preliminare ale INS, exporturile FOB au însumat 17,75 miliarde lei (3,93 miliarde euro), iar importurile CIF 18,87 miliarde lei (4,18 miliarde euro).

    “Comparativ cu luna ianuarie 2013, exporturile au crescut cu 8,8% la valori exprimate în lei (6,3% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 7,1% la valori exprimate în lei (4,6% la valori exprimate în euro). Faţă de luna decembrie 2013, exporturile din luna ianuarie 2014 au crescut cu 3,3% la valori exprimate în lei (2,1% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 2,7% la valori exprimate în lei (3,8% la valori exprimate în euro)”, arată INS, într-un comunicat.

    Deficitul balanţei comerciale a fost de 1,12 miliarde lei (249 milioane euro), mai mic cu 176,5 milioane lei (49,8 milioane euro) decât cel înregistrat în ianuarie 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gabriel Maranca, Motorola România, în 2005: Ne apropiem cu viteză de momentul în care designul telefonului mobil va fi deopotrivă de important ca şi caracteristicile tehnice

    Gabriel Maranca, fost sales account manager Motorola România, vorbea în 2004 despre tendinţa în creştere a românilor de a cumpăra telefoane mobile după o serie de criterii bine definite, precum design, durata de viaţă a bateriei sau calitatea camerei foto digitale.

    El anticipa că modul în care telefoanele arată va deveni la fel de important ca modul în care ele funcţionează. Nouă ani mai târziu, putem spune că Maranca a avut dreptate. Cel mai bine vândute două modele de pe piaţă, Iphone şi Samsung seria Galaxy S, sunt cunoscute mai ales pentru designul lor inovator.

    Gabriel Maranca în Business Magazin, 16 martie 2005:

    După ani de zile în care au alergat în aceeaşi direcţie, către telefoane mobile cât mai mici, cu ecrane color şi camere digitale cât mai performante, producătorii mondiali de top au ajuns într-un punct în care trebuie să găsească metode noi, tot mai originale, pentru a continua să-şi crească vânzările.

    În România, tehnologia continuă să fie importantă pentru cumpărători, însă şi componenta de stil şi design a aparatelor începe să conteze din ce în ce mai mult. Piaţa autohtonă este foarte aproape de acel punct critic, în care doar realizările tehnologice nu mai sunt de ajuns pentru a vinde telefoane.

    Consumatorii români continuă totuşi să rămână foarte influenţaţi de preţ, precum şi de caracteristicile de bază – cum ar fi durata de viaţă a bateriei – atunci când aleg un telefon mobil, a constatat Gabriel Maranca, sales account manager la Motorola România. Însă pe piaţa locală există o pronunţată tendinţă de creştere a interesului pentru telefoanele cu clapetă, aşa-numitele “clamshell”, pentru telefoanele cu stil, cu un design care să se apropie cât mai mult de personalitatea utilizatorului, este de părere Maranca.

    “Cred că ne apropiem cu viteză de momentul în care designul şi caracteristicile tehnice vor fi deopotrivă de importante în luarea deciziei de cumpărare”, a completat Maranca.


     

  • Ted Lattimore, fost preşedinte Connex, în 2004: Clienţii business nu vor fi marile companii multinaţionale, ci cele mici, cu spirit antreprenorial mai dezvoltat

    Ted Lattimore, preşedinte Connex la acea vreme, vorbea în 2004 despre importanţa implementării 3G şi tipul de companii care vor constitui segmentul business din portofoliile firmelor de telecomunicaţii.

    Cele mai mari trei grupuri de comunicaţii de pe piaţa Orange, Vodafone si Cosmote / Romtelecom au înregistrat, toate, în trimestrul al patrulea din 2013, pentru prima oară de la debutul crizei financiare din 2008, creşteri ale veniturilor, însă încasările nominale sunt semnificativ mai mici decât în urmă cu şase ani, arată datele publicate de operatori.
     
    Dintre toti jucătorii de pe piaţă, Orange, numărul unu pe telefonia mobilă, a avut cele mai bune rezultate în 2013, compania înregistrând creşteri din ce în ce mai mari, de la trimestru la trimestru.

    Ted Lattimore în Business Magazin, 12 august 2004:

    Înainte de a angaja investiţiile, trei sunt marile întrebări care îi frământă pe viitorii operatori. Va aduce tehnologia 3G beneficii suplimentare consumatorilor, astfel încât aceştia să cheltuie câteva sute de euro pentru pentru un nou telefon şi abonament la noul serviciu? Marii utilizatori, companiile, vor vedea 3G ca o cale de a reduce costurile de operare? Şi, mai ales, este 3G o cale spre profit pentru Connex, Orange sau alt operator? Răspunsurile la întrebări, sau mai bine zis încercările de răspuns, sunt deocamdată ezitante.

    Moderaţi în declaraţii, operatorii mobili autohtoni spun că serviciile 3G, disponibile nu mai devreme de nouă sau zece luni, nu vor aduce o revoluţie în comunicaţii, aşa cum se aştepta toată lumea. Va fi vorba mai degrabă de o “evoluţie logică” a actualelor reţele GSM. Terminalele vor fi destul de scumpe, la fel şi serviciile.

    Pentru utilizatorul obişnuit, vorbitul la telefon, trimiterea de mesaje scrise sau fotografii pe mobil se va face tot ca şi până acum, fără să fie nevoie ca acesta să apeleze la servicii 3G pentru asta. “La început, văd o evoluţie logică şi în privinţa primilor clienţi care vor migra către 3G”, spune Ted Lattimore, preşedintele Connex. “Primii care vor adopta noile servicii vor fi cei care îşi doresc cea mai nouă şi mai de vârf tehnologie de pe piaţă.”

    După fanii tehnologiei, primul grup de clienţi care va migra către 3G, de abia al doilea val (companii, întreprinzători, o masă mai largă de persoane fizice) de utilizatori va reuşi să impună 3G pe piaţă. “În Europa, putem spune că implementarea reţelelor 3G a avut un succes limitat”, mai spune Ted Lattimore.”
     

  • Producătorul sucevean de pantofi Denis a vândut 150.000 de pantofi şi a ajuns la o cifră de afaceri de 9 milioane de euro în 2013

    Anul trecut, Denis a inaugurat patru magazine, dintre care două au fost deschise în Bucureşti (Why DENIS Man – AfiPalace Cotroceni Mall şi Anna Cori &AllShoes– Promenada Mall). La nivelul lui 2013, valoarea investiţiilor companiei s-a situat la 5 milioane de euro,  banii fiind direcţionaţi către zona de producţie şi retail. “Alegem cu mare atenţie amplasamentelepentru magazinele noastre, acordăm atenţie maximă amenajării unităţilor, investiţia pentru un magazin fiind, în medie, de 150.000 de euro, dacă includem şi stocurile de marfă. Sumele diferă, însă, în funcţie de suprafaţă”, spune Ana Cornea, manager şi acţionar al Denis România. „Cel mai mare buget l-a avut magazinul DENIS din Kiev în care am investit 250.000 euro. Acesta are o suprafaţă de 150 de metri pătraţi, cuprinde atât colecţia de damă, cât şi cea pentru bărbaţi, precum şi accesoriile aferente(genţi, poşete,curele)” completează Ana Cornea. 

     

    Conform vânzarilor efectuate în decursul anului trecut, cele mai vândute produse au fost pantofii, numărul total de perechi achiziţionate de către clienţi fiind de 150.000. “Un pas fundamental în maturizarea brandului a fost făcut prin înfiinţarea unei noi linii de marochinărie şi accesorii”, spune Ana Cornea. “Investim foarte mult în creaţie şi tehnologie de ultimă oră. Vorbim de aproximativ 15% din cifra de afaceri. Colaborăm cu designerul italian Davide Vaccari de mai bine de 5 ani, el fiind cel care şi-a pus amprenta pe colecţiile celor trei branduri ale companiei, DENIS, Why DENIS şi Anna Cori & All Shoes”, completează Ana Cornea.

     

  • Ce efect ar avea un default al Ucrainei asupra României? Care vor fi implicaţiile pentru cursul de schimb şi pentru exporturi


    “Pentru perioada următoare vedem un impact limitat asupra României în urma unei posibile intrări în incapacitate de plată a Ucrainei, dar o retorică beligerantă din partea Rusiei va determina o reacţie promptă din partea investitorilor, după cum am putut vedea deja. (…) Am asistat până în prezent la un fenomen de contagiune limitată în special în cursul zilei de luni (3 martie, n.r.), când Vladimir Putin a emis un ultimatum către forţele ucrainene ca acestea să se retragă din Crimeea. Leul şi zlotul polonez au reacţionat rapid, dar s-au întors pe un trend de apreciere după ce preşedintele rus a revenit asupra declaraţiei belicoase”, arată analiştii BCR, într-un raport.

    În ceea ce priveşte pieţele financiare, autorii raportului notează că preţurilor activelor româneşti nu prezintă riscuri semnificative, în lipsa unor declaraţii beligerante sau escaladarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina, destul de puţin probabilă data fiind diferenţa de forţe dintre cele două ţări.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro