În anul anterior, numărul gospodăriilor cu active nete mai mari de un milion de dolari era cu aproximativ 600.000 mai mic.
În 2013, numărul de milionari a depăşit pentru prima dată maximul perioadei de dinaintea recesiunii, de 9,2 milioane, înregistrat în 2007, arată studiul.
Criza financiară şi colapsul burselor a cauzat declinul puternic al numărului de milionari, la 6,7 milioane în 2008.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
E-mailul are o istorie de 43 de ani – primul a fost transmis în anul 1971 şi era format din şirul de litere “QWERTYUIOP”. Dar acum, ca a devenit o forma esentiala de comunicare – cu un trafic care a explodat de la 5,1 miliarde de mesaje zilnic in 2000 la 294 de miliarde mesaje pe zi în 2012, îi face pe tot mai multi angajati şi executivi să caute căi de a împuţina – sau macar de a controla – lungul şir de mesaje zilnice.
Practica de a trimite cu “cc”, larg răspândită, a amplificat şi mai mult problemele, forţând tot mai mulţi oameni să răspundă cât de repede pot la mesaje. Nici măcar vacanţele nu mai sunt, în mod automat, “ieşiri de avarie” – nici nu mai pot fi, din cauza laptopurilor, tabletelor si telefoanelor inteligente. Si apoi mai e si blestemul spam-ului, care reprezintă între 70% şi 90% din mailurile zilnice, şi care reuşeşte încă să fie mereu cu un pas înaintea chiar şi a celor mai agresive dintre filtre.
Cu totul, statisticile spun că peste 11 ore (28%) din cele 40 de care reprezintă programul de muncă săptămânal, sunt folosite pentru a răspunde la emailuri.
Dar poate că cea mai mare sursă de stres generată de e-mail e pacostea unui Inbox supraaglomerat, în care nu reuşeşti niciodată să menţii ordinea. Iar la mailuri se adauga apelurile telefonice, SMS-urile, Twitter, Facebook şi restul cohortei sociale. Timpuri noi.
“Vasta consolidare bugetară în curs în mai multe economii a dat naştere unor îngrijorări legate de potenţialul său impact asupra inegalităţilor”, admit economişti ai FMI într-un raport privind inegalităţile, al doilea publicat de instituţie în mai puţin de trei săptămâni.
Potrivit lor, planurile de economii bugetare conduc, în mod “tradiţional”, la pierderi de locuri de muncă, care au “tendinţa de a consolida inegalităţile” în detrimentul celor mai puţin favorizaţi, ale căror venituri depind aproape în totalitate de salarii.
FMI, care negociază în prezent un plan de ajutorare cu Ucraina, a admis deja că a subestimat impactul austerităţii asupra creşterii, dar este pentru prima oară când evocă consecinţele sale asupra inegalităţilor sociale.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Odată cu creşterea volumelor şi noi modele, vom înregistra şi efecte pozitive în privinţa profitului. Sunt şanse bune chiar să reuşim să depăşim pragul de 10 milioane de livrări în acest an”, se arată în textul unui discurs pe care directorul general al Volkswagen, Martin Winterkorn, urmează să îl susţină joi, într-o conferinţă de presă, la Berlin, transmite Bloomberg.
Volkswagen, cel mai mare producător auto european, a vândut anul trecut mai multe maşini decât grupul american General Motors, urcând pe poziţia a doua pe piaţa mondială.
Vânzările au crescut anul trecut cu 5%, la 9,7 milioane de unităţi, un nou record pentru Volkswagen.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
În 2005, Claudiu Cercel vorbea despre impactul procesului de denominare asupra modului în care românii îşi fac cumpărăturile. El considera că acesta nu va fi major, dar că românii vor fi ceva mai atenţi la preţuri. Astăzi, privind în urmă la felul în care românii au cheltuit, în perioada 2007-2009 mai mult decât îşi puteau permite, putem trage concluzia că spusele sale nu s-au adeverit.
Claudiu Cercel, în Business Magazin, 16 martie 2005:
Eu chiar aş risca o presupunere: s-ar putea să apară şi un efect dezinflaţionist. De ce? Pentru că lucrând pentru sume mai mici, bănuţi, lumea devine mai disciplinată. În acest moment, dacă şi magazinele au văzut că de multe ori nu au piesa metalică, şi nici clienţii nu cer – măresc direct preţul, ca să nu mai fie nevoie să ţină piesa metalică. Şi atunci, când se va trece la un sistem cu bănuţi, lumea va începe să fie foarte atentă la preţuri.
S-ar putea ca un mic efect – pentru că mic cred că va fi – să provină şi din iluzia monetară. Totuţi, treci la un altfel de preţ… oamenii s-ar putea simţi mai relaxaţi.
La ora asta purtăm deja impactul unor astfel de creşteri de preţuri care au apărut la anumite produse sau pe anumite zone când s-a trecut de la referinţa dolar la referinţa euro. Despre impactul trecerii la leul greu asupra preţurilor – nu cred că de aici va încerca majoritatea să extraga plus de putere în a stabili preţul. Mai degrabă din repachetarea de produse – produse schimbate pe ici pe colo, şi cu alte preţuri – sau din alte fenomene macroeconomice ar putea veni creşterile de preţuri generale în aprilie. Poate fi un prilej; dar la fel de bine s-ar putea să nu se întâmple. Pe de altă parte avem impactul cursului de schimb, care lucrează invers. Dar nu cred că din conversii şi din rotunjiri vor fi creşteri de preţuri.
Suma păstrată în obligaţiuni SUA este semnificativă în comparaţie cu fondurile totale pe care companiile le au la aceste subsidiare, arată documente verificate de Biroul pentru Jurnalism de Investigaţie din Marea Britanie, citat de Reuters.
Apple, Microsoft, Google şi Cisco ţin la diviziile din afara SUA 254,9 miliarde de dolari, incluzând fondurile în obligaţiuni.
Transferul în SUA al acestor lichidităţi ar declanşa taxarea de către guvernul federal american, astfel că marile companii continuă să ţină banii în paradisuri fiscale, în parte pentru a finanţa expansiunea la nivel global, dar şi pentru a evita taxele, afirmă directorii acestora.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Japonia este invocată deseori ca exemplu de stagnare a economiei. După ce a consemnat creştere spectaculoasă a PIB şi dezvoltare industrială în cea mai mare parte a perioadei de după Al Doilea Război Mondial, Japonia a intrat abrupt în recesiune la începutul anilor ’90, după care a urmat o lungă perioadă de stagnare.
PIB-ul Japoniei a revenit recent pe creştere, ca urmare a unor măsuri agresive de stimulare a economiei.
Criza financiară care a afectat regiunea începând din 2010 s-a încheiat, însă Europa are de rezolvat “o criză politică ce a divizat regiunea între state creditoare şi state datoare”, a spus Soros, într-un interviu acordat Bloomberg.
În acelaşi timp, băncile au fost încurajate să adopte măsuri pentru a trece de teste de stres, în loc să stimuleze economia prin creditarea companiilor, a adăugat el.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
WeChat, cunoscută şi sub numele de “weixin” (adică micro-mesagerie, în limba chineză), permite celor peste 300 de milioane de utilizatori să trimită mesaje, fotografii, clipuri video sau mesaje vocale, relatează Businessinsider.com. O altă facilitate extrem de populară este aceea de a găsi alţi utilizatori prin mişcarea rapidă a telefonului. WeChat permite chiar şi rezervarea sau plata unui taxi.
Din momentul în care tranzacţia dintre Facebook şi WhatsApp a fost anunţată, acţiunile WeChat au crescut cu aproape 10%, ducând capitalizarea de piaţă a companiei Tencent, producătorul aplicaţiei, la 150 miliarde de dolari. Prin comparaţie, capitalizarea Facebook se află în jurul sumei de 180 miliarde de dolari.
Ca multe alte aplicaţii de acest gen, WeChat este gratuită, însă percepe sume pentru anumite servicii extra precum jocuri integrate în platforma sa. Planurile companiei Tencent sunt de promova WeChat şi în afara graniţelor. Pentru aceasta a fost alocat un buget de 200 milioane dolari şi au fost semnate contracte cu diverse personalităţi, printre care şi Lionel Messi, celebrul fotbalist al echipei FC Barcelona.
“Am înfiinţat compania pentru că am simţit nevoia de a face un produs complet. Dacă ai hotelul şi transportul înseamnă că un astfel de pachet este cel mai convenabil pentru un turist, care nu mai cumpără pe bucăţi. Cei care asigură managementul firmei sunt oameni profesionişti, care au lucrat în domeniu”, a declarat Murad pentru MEDIAFAX.
El a spus că firma va avea patru avioane până în decembrie, iar primul dintre ele deja a sosit şi este la Romaero, la verificare. Avionul este un Boeing 737 cu 148 de locuri şi este cumpărat în leasing. Celelalte trei vor fi achiziţionate tot în leasing şi sunt de acelaşi tip. Aernoavele sunt achiziţionate din străinătate.
“La început, în acest an, începând cu luna mai, le vom folosi doar pentru curse interne, pe rute precum Timişoara-Constanţa, Cluj-Constanţa şi Iaşi-Constanţa, pentru a aduce turiştii noştri pe litoral. În afară de cursele noastre, vom închiria avioane către agenţiile de turism care operează chartere”, a spus Murad.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
