BusinessMagazin

Tag: ue

  • Triumful raţiunii peste capul României

    Evenimentul săptămânii trecute a fost neaşteptata cădere la pace a PSD, PNL şi PC cu privire la o primă tranşă de activităţi şi instituţii care vor ieşi de sub autoritatea centrală, spre a intra în competenţa autorităţilor locale (serviciile de sănătate publică, porturile fluviale, patrimoniul cultural şi turistic, apeleşi protecţia mediului). Descentralizarea Poliţiei şi a agenţiilor pentru forţa de muncă şi protecţie socială nu va mai avea loc, cel puţin nu acum.

    Ca prin farmec s-a produs o regrupare a unei USL ce părea aproape de pragul scindării oficiale; după accesele rebele dinainte, Crin Antonescu a reintrat în front alături de Victor Ponta, iar ieşiri cocoşeşti precum cea a senatorului PNL Cristian Bodea, convins că “România este în comă financiară” din moment ce judeţul lui, Bihor, nu primeşte suficienţi bani de la buget, au fost taxate prompt chiar de ministrul liberal Daniel Chiţoiu, care l-a ameninţat pe Bodea cu sancţiuni pentru că “vrea să adune zestre politică prin denigrarea muncii unui întreg guvern”.

    Poate să fi contat aici eficienţa şi îndârjirea vicepremierului Liviu Dragnea de a le dovedi baronilor din teritoriu, cu planul de descentralizare, că USL exercită cu adevărat puterea în ţară şi lucrează pentru interesele lor pe termen lung. Poate să fi contat şi solidaritatea, deşi doar verbală şi tardivă, a lui Victor Ponta cu un Dragnea persecutat de DNA, soldată cu încetarea delegării procurorului Lucian Papici de la şefia secţiei I a DNA, chiar dacă aceasta s-a făcut după ce Papici finalizase dosarul lui Dragnea.

    Cel mai tare au cântărit însă ameninţările repetate ale preşedintelui Băsescu la adresa lui Victor Ponta şi Crin Antonescu, înfieraţi din nou ca în vremurile bune ale PDL şi făcuţi duşmani ai poporului, bebeluşi în înţelegerea democraţiei şi nevrednici în ochii Vestului să mai conducă România. Traian Băsescu nu a rupt formal pactul de coabitare cu Guvernul, ca să nu pară că acţionează contra României şi ca să nu-i solidarizeze şi mai mult pe cei doi capi ai USL, însă şi-a folosit din nou bricheta ca să reaprindă “flacăra democraţiei” de anul trecut, aceea menită să arate UE şi SUA cine sunt băieţii răi care nu merită puterea în România.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 7-13 octombrie

    7-8.10
    Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne (Luxemburg)

    8.10
    CE şi OECD prezintă rezultatele Survey Adult Skills – sondajul privind pregătirea forţei de muncă din 24 de ţări (Bruxelles)

    9.10
    INSSE anunţă cifra de afaceri în comerţ şi servicii de piaţă pentru populaţie pe primele opt luni

    10.10
    Consiliul UE pentru Transporturi, Telecomunicaţii şi Energie (Luxemburg)

    10.10
    INSSE publică situaţia comerţului exterior pe primele opt luni

    11.10
    Concert Hurts (Romexpo Bucureşti)

    12.10
    Eurostat publică datele producţiei industriale în luna iulie pentru UE şi zona euro

    12.10
    Festivalul de muzică electronică Mioritmic (Pădurea Baciu, Cluj-Napoca)

    13.10
    Eurostat difuzează situaţia ocupării forţei de muncă în T2 pentru UE şi zona euro

    13.10
    Concert Chris Norman (Sala Palatului, Bucureşti)

    până la 15.10
    Expoziţia “1913. Al Doilea Război Balcanic şi Pacea de la Bucureşti” (MNIR, Bucureşti)

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Chinga deficitului bugetar strânge din nou

    Dincolo de politică, problema e însă reală, încasările slabe ţinând de creşterea economică modestă, de absorbţia înceată a fondurilor UE şi de reorganizarea ANAF, notează economiştii Raiffeisen. Pe baza experienţei anilor trecuţi, de creştere a deficitului bugetar în T4, aceştia cred că va fi nevoie de un control foarte strict al cheltuielilor pentru ca România să se încadreze în ţinta de 2,3% din PIB.

    “Cel mai mic deficit din T4 s-a înregistrat în 2012, pe seama unei reduceri drastice a investiţiilor, însă o nouă reducere n-ar mai oferi acum suficientă marjă de acţiune, ţinând seama de nivelul lor deja scăzut”, arată analiştii băncii.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 30 septembrie – 6 octombrie

    30.09
    Şedinţa Consiliului de administraţie al BNR pe probleme de politică monetară

    30.09
    INSSE publică datele definitive pentru PIB în 2011

    1.10
    Eurostat anunţă datele preliminare privind şomajul în luna august pentru UE şi zona euro

    2.10
    Şedinţa Consiliului Băncii Centrale Europene (Paris)

    2.10
    Concert Iva Bittova / Festivalul de Muzică Cehă Contemporană (Teatrul Odeon, Bucureşti)

    3.10
    Eurostat publică datele privind comerţul cu amănuntul în luna august pentru UE şi zona euro

    3.10
    Conferinţa Mării Baltice, organizată de Comisia Europeană (Copenhaga)

    3.10
    Concert fado Ana Moura (Sala Palatului, Bucureşti)

    până la 11.10
    Expoziţia “Însemne şi crestături” (Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti)
     

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    74%
    ponderea românilor între 25 şi 64 de ani care declară că ştiu o limbă străină, faţă de 99% din cetăţenii din Luxemburg (maximul din UE) şi 37% în Ungaria (minimul din UE), conform datelor Eurostat

    9,2 mld. lei
    stocul depozitelor cu scadenţa mai mare de un an atrase de bănci de la clienţii persoane fizice în luna iulie, în creştere cu 12% faţă de sfârşitul anului trecut

    8,9 mld. euro
    stocul de credite imobiliare ale băncilor la finele lunii iulie, cu 4 mld. euro mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2008

    1,1%
    scăderea producţiei în construcţii pe ansamblul UE în iulie 2013 faţă de iulie 2012, în timp ce scăderea în zona euro a fost de 1,2%

    1,3%
    inflaţia în zona euro în luna august, după ce ajunsese la 1,6% în precedentele două luni

  • Fond european pentru salvarea băncilor din Europa de Est?

    Până acum, fondul respectiv a fost folosit exclusiv pentru creditele acordate în comun de UE şi FMI Letoniei (2008), Ungariei (2008) şi României (2009).

    Germania şi Marea Britanie – care se profilează tot mai clar drept noul tandem conducător al Uniunii – s-au opus însă propunerii Bruxellesului, argumentând că fondul de susţinere a balanţei de plăţi nu a fost creat pentru subvenţionarea băncilor cu probleme, ci pentru uşurarea situaţiei financiare a unor ţări comunitare, exact în perioadele delicate în care acestea sunt nevoite să-şi consolideze sistemele bancare. În plus, uzul de până acum al respectivului fond – pentru credite acordate statelor împreună cu FMI – exclude reorientarea lui în folosul salvării băncilor, din moment ce FMI nu a fost şi nu este o instituţie menită să salveze bănci.

    Intenţia Comisiei Europene, potrivit Bloomberg, este să creeze pentru ţările UE nemembre ale zonei euro un mecanism similar Mecanismului European de Stabilitate, fondul de urgenţă al zonei euro în valoare de 500 mld. euro, spre a pregăti astfel întregul continent pentru următoarele teste de soliditate financiară ce vor fi aplicate băncilor europene. Planul ar fi ca până la finele anului să se ajungă în UE la un acord privind o astfel de plasă de siguranţă, aşa încât fondul respectiv să poată fi disponibil până la jumătatea anului viitor.

  • Franţa strânge cureaua bugetară cu 15 mld. euro

    Conform ministrului de finanţe Pierre Moscovici, deficitul bugetar este estimat să atingă anul acesta 4,1% din PIB, peste nivelul de 3,9% convenit cu UE, iar estimarea de creştere economică pentru 2014 a fost redusă de la 1,2% la 0,9%. Pentru anul acesta, creşterea economică este aşteptată să atingă 0,1%, faţă de stagnarea din 2012.

    Motivaţia tăierilor de cheltuieli, enunţată de ministrul bugetului, Bernard Cazeneuve, a fost că guvernul vrea să realizeze consolidarea fiscală făcând economii, în special la capitolele apărare, finanţe şi mediu, în loc să majoreze impozitele şi taxele.

    Estimările băncii Crédit Agricole privind creşterea economică a Franţei – trimestrială (cifre stânga) şi anuală (cifre dreapta):

     

     

  • Victor Ponta în chestiunea aderării la Schengen: Demagogie şi ipocrizie atunci când vine vorba de România

    “Ceea ce este important este dacă ne dezvoltăm economic şi dacă reuşim să creăm locuri de muncă şi dacă avem resurse financiare pentru a-i integra pe romi aici, în România. Altfel, însă, cei care muncesc, cei care exportă în UE, trebuie să ştie că încercăm împreună să luptăm cu ceea ce există şi în România şi în alte ţări: demagogie şi ipocrizie atunci când vine vorba de România”, a spus Victor Ponta, prezent la inaugurarea unei noi secţii a fabricii de acumulatori auto Rombat Bistriţa.

    “Poate că reuşim împreună să explicăm politicienilor – care, unii dintre ei, sunt la fel de demagogi şi de ipocriţi ca şi cei din România – că intrarea în Schengen înseamnă acces mai uşor al mărfurilor. Cei pe care se bat politicienii în Europa, romii, sunt acolo şi fără Schengen şi cu Schengen”, a declarat premierul. “Faptul că francezii vin la Otopeni şi trec pe la controlul de paşapoarte este o problemă pentru ei. Faptul că mărfurile care pleacă din România sau vin în România stau la vamă între România şi Ungaria, reprezintă o problemă pentru Europa.”

    Ministrul de interne francez, Manuel Valls, a afirmat că UE împreună cu autorităţile din România şi Bulgaria ar trebui mai întâi să rezolve problema repatrierii romilor din Franţa spre a dovedi că ţările respective sunt pregătite de Schengen. Presa franceză a publicat, de asemenea, declaraţii ale primarilor din diverse oraşe ale ţării care susţin declaraţiile ministrului de Interne Manuel Valls, explicând că le este imposibil să îi primească pe romi în comunităţile lor.

    Chestiunea romilor din România şi Bulgaria ca temă de campanie în perspectiva alegerilor municipale dn Franţa de la anul a stârnit critici la Bruxelles, unde purtătorul de cuvânt al CE a reamintit Parisului că romii au dreptul să circule liber în toate ţările UE, potrivit tratatelor europene în vigoare. 

    “S-au terminat alegerile din Germania, acum vin alegerile din Franţa. Există o mare ipocrizie şi o mare demagogie, din partea unora dintre politicieni din aceste ţări, care îi mint pe propriii lor cetăţeni şi spun că dacă România şi Bulgaria nu intră în Schengen, nu o să mai fie probleme cu romii. O să fie probleme cu romii. Romii sunt acolo. Noi nu suntem în Schengen şi romii sunt acolo, şi o să fie acolo, până când România şi UE nu vor avea suficiente resurse de a aplica strategia de integrare a romilor”, a continuat Victor Ponta, arătând că Guvernul României îşi asumă responsabilitatea de a aplica strategia de integrare a romilor. “Dar când o să rezolvăm cu romii, o să fie melcii, sau o să fie cine ştie ce altceva, că este campanie într-una din ţări.”

    La jumătatea lui septembrie, înainte să fi recurs la găselniţa cu integrarea romilor, ministrul Manuel Valls spunea că ţara sa nu a luat nicio decizie fermă privind accesul României şi al Bulgariei în spaţiul Schengen şi că problema nu este “pe ordinea de zi”, din moment ce niciuna dintre cele două ţări nu e pregătită. Atât ministrul Titus Corlăţean, cât şi Mircea Geoană, şeful Comisiei parlamentare speciale pentru aderarea la spaţiul Schengen, au invocat atunci, în replică, declaraţia de la Bucureşti a premierului francez Jean-Marc Ayrault, care spusese în iulie că Parisul susţine acordarea pentru România în câteva luni a undei verzi pentru aderarea la Schengen, mai întâi cu frontierele aeriene.

  • Nemat Shafik, FMI: România trebuie să continue liberalizarea preţurilor la energie

    “Dereglementarea treptată a preţurilor la energie, susţinută de măsuri pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, trebuie să continue. De asemenea, este binevenit angajamentul autorităţilor de a promova reformele îndelung amânate în aria întreprinderilor de stat, incluzând aici îmbunătăţirea guvernanţei acestora şi extinderea implicării sectorului privat”, a spus Shafik.

    Reprezentanta FMI recomandă, de asemenea, reducerea arieratelor, ierarhizarea investiţiilor publice, creşterea absorbţiei fondurilor europene, lărgirea bazei de impozitare, întărirea administraţiei fiscale şi reforma sistemului de asistenţă medicală.

    Ea a apreciat bilanţul autorităţilor române din 2009 până acum, respectiv faptul că România şi-a redus deficitul bugetar şi cel al balanţei de plăţi şi că a început reformele în diverse domenii. “Totuşi, PIB real nu a revenit la nivelurile dinainte de criză, economia este încă vulnerabilă la şocuri externe, inclusiv la volatilitatea fluxurilor de capital, iar programul de reforme nu este încheiat”, afirmă Nemat Shafik.

    Din punctul de vedere al FMI, sistemul bancar este bine caputalizat, dezintermedierea bancară este sub control, iar politica monetară şi fiscală este corectă. “Totuşi, creditele neperformante continuă să crească, iar ameliorarea bilanţurilor băncilor trebuie accelerată. Modificarea legislaţiei insolvenţei şi adoptarea legislaţiei privind obligaţiunile ipotecare vor fi paşi importanţi în această direcţie.”

    Consiliul director al FMI a aprobat, vineri, noul acord stand-by de tip preventiv cu România, în valoare de cca 1,98 mld. euro, cu o durată de doi ani. Autorităţile române au cerut, de asemenea, asistenţă preventivă de la UE în valoare de 2 mld. euro.

    Acesta este al treilea acord stand-by cu FMI şi UE încheiat de România de la începutul crizei. Primul a fost cel din 2009, în valoare de aproape 13 mld. euro, urmat de cel din 2011, în valoare de 5 mld. euro. Al doilea acord, ca şi cel actual, a fost un aranjament de tip preventiv, fără tragerea fondurilor de către România. Toate acordurile cu FMI sunt destinate susţinerii balanţei de plăţi, aşadar nu sunt împrumuturi de uz curent pentru acoperirea deficitului bugetar sau pentru investiţii.

  • România este pe ultimul loc în UE într-un top al activelor financiare ale populaţiei

    România se plasează pe locul 42 din 52 de ţări într-un top al activelor financiare nete acumulate de populaţie, cu o medie de 2.327 euro pe locuitor, cea mai redusă din UE, potrivit unui raport prezentat de grupul german de asigurări Allianz.

    Datele se referă la averea acumulată până la sfârşitul anului trecut de gospodării private în active financiare, precum conturi bancare, acţiuni sau obligaţiuni, minus datorii.

    Averea financiară netă a românilor este mai scăzută faţă de cifrele înregistrate în Letonia (2.918 euro), Bulgaria (4.460 euro pe locuitor), Slovacia (5.009 euro), Polonia (5.221), Ungaria (6.534 euro) sau Cehia (10.096 euro). Elveţia este pe primul loc în clasamentul din acest an, cu o avere financiară netă de 141.895 euro pe locuitor, urmată de SUA (100.710 euro), Japonia (83.610 euro), Belgia (73.520 euro), Olanda (68.760 euro), Canada (66.550 euro).

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.09.2013