BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • Şcoala Americană, investiţii de peste şapte milioane de euro într-un ultimul an

    Pentru anul şcolar 2017/2018 sunt estimate investiţii în valoare de aproximativ două milioane de euro direcţionate către construcţia unui centru de tehnologie. 

    “Banii din taxele de şcolarizare se folosesc permanent pentru investiţii în creşterea calităţii actului educaţional. Dorim să oferim elevilor AISB cele mai bune condiţii de studiu. O altă prioritate a noastră este selectarea profesorilor, pentru a oferi elevilor AISB cele mai înalte standarde de studiu. În prezent suntem în plin proces de acordare a burselor AISB, care acoperă costurile totale de şcolarizare până la terminarea liceului, unor copii emitenţi din România. În fiecare an AISB are disponibile trei astfel de burse”, declară dr. Robert Brindley, director AISB.

    La finalul anului 2016, veniturile AISB s-au ridicat la 16,5 milioane de euro, pentru anul acesta fiind estimate venituri similare. O mare parte din venituri, aproape 65%, sunt alocate salariilor şi beneficiilor angajaţilor Şcolii. Corpul profesoral şi restul echipei numără 222 de persoane, de 16 naţionalităţi, cei mai mulţi fiind din Statele Unite ale Americii (42 de persoane), România (22 de persoane) şi Marea Britanie (17 persoane).

    „Cererea pentru înscrieri la AISB este anul acesta cu 20% mai mare însa regulile şcolii nu ne permit acceptarea a mai mult de 30% dintr-o naţionalitate, astfel încât nu putem primi decât 5% dintre candidaţii eligibili. Cele mai multe cereri provin de la familiile de români. Avem anual aproximativ 50 astfel de cereri”, declară Cătălina Gărdescu, director de admitere al AISB.

    În anul şcolar 2016/2017 sunt înscrişi 823  elevi (dintre care 169 de elevi înrolaţi în ultimele 12 luni), cu vârste cuprinse între doi si 18 ani, din 56 de ţări,  pentru care taxa de şcolarizare este cuprinsă între 6.868 euro si 20.080 euro. Cei mai mulţi elevi sunt de naţionalitate română (30%), urmaţi de cei americani (15%), turci (5%), israelieni (5%), respectiv germani (4%).

    American International School of Bucharest (AISB) este cea mai veche şi mai extinsă şcoală internaţională din Bucureşti, înfiinţată în 1962 de către Ambasada Statelor Unite, şi rezidentă, în prezent, în campusul construit în 2001, pe o suprafaţă de 10 hectare.

     

  • Educaţia, între clic şi abac

    „În clasa I, doamna învăţătoare le prezintă copiilor ce au de făcut la şcoală: povesteşte despre cum vor scrie, vor citi, vor calcula… Le arată materialele de lucru şi îl invită pe unul dintre ei la tablă, îi pune creta în mână şi îl roagă să deseneze ce doreşte el. Copilul, nedumerit, se uită, pe rând, la cretă, la tablă, la învăţătoare şi întreabă: «Bine, şi acum unde dau click?»”. Gluma este veche, de acum 4-5 ani, şi ilustrează perfect necesitatea digitalului în educaţie, completează Măriuca Talpeş, cofondator şi director general al Intuitex, divizia de software pentru educaţie din cadrul grupului Softwin. „Asta nu înseamnă că tabla nu e bună, caietul nu e bun; numai că astăzi mediul digital nu poate să lipsească din învăţare. Copiii trebuie să intervină în procesul dezvoltării, să apese pe ceva, să descopere singuri, şi este prea greu pentru ei acum să stea cuminţei şi să privească tabla timp de 50 de minute”, explică reprezentanta Intuitex. În zilele noastre, copiii tind să-şi dezvolte abilităţi prin interacţiunile cu tehnologia de la vârste mici, iar actul de predare – învăţare trebuie să integreze tehnologia încă de la clasele mici.

    „În acest fel, şcoala ţine pasul cu viaţa de zi cu zi a acestora şi actul de învăţare devinde mai atractiv pentru elevi”, completează în susţinerea ideii şi Alexandru Holicov, CEO al Adservio, platformă românească digitală pentru management educaţional. Astăzi, vedem din ce în ce mai des, mai ales în oraşele mari, şcoli şi grădiniţe unde se folosesc calculatoare, proiectoare sau tablete. Când profesorul foloseşte tehnologia, aceasta nu mai este percepută drept ceva exotic, ci tinde să devină un aspect perfect normal. Însă, din păcate, asta se întâmplă doar acolo unde există atât dotările corespunzătoare, cât  şi profesori dornici să fie în pas cu ceea ce este nou în educaţie, consideră Cosmin Mălureanu, director general al Ascendia (ASC), companie românească specializată pe domeniul eLearning. „În România, paradigma educaţională şcolară a rămas similară cu cea de acum circa 400 de ani. Tabla de lemn a fost înlocuită cu cea de ceramică sau de white-boarduri, locul cretei a fost luat de marker, pâna şi călimara a cedat locul stiloului sau creionului, manualul legat şi scris de mână este acum tipărit etc., însă avem aceleaşi clase, acelaşi fel de bănci, acelaşi tip de program. Pe scurt – acelaşi proces”, adaugă directorul Ascendia.

    Sabina Ştirb, public affairs & corporate citizenship manager SEE în cadrul Samsung, explică mai detaliat ce presupune acest fenomen: „Digitalizarea educaţiei reprezintă crearea unui mediu interactiv în care procesul de predare şi învăţare se transformă şi include, printre altele, conţinut digital, accesibilitate sporită, acces la o multitudine de platforme, instrumente şi informaţii, precum şi colectare, transmitere şi livrare de informaţii într-un mod rapid şi eficient”. Însă, ca orice transformare, acest proces necesită timp şi trebuie să se facă treptat, metodic şi structurat, astfel încât să acopere toate nevoile spune Veronica Dogaru, corporate communication manager la Orange. „Informaţia rămâne în principiu aceeaşi, însă este transpusă într-un mod digital, mai atractiv şi mai interactiv, astfel încât să înlesnească procesul de învăţare”, adaugă reprezentanta companiei telecom. Cu toate acestea, Robert Bindley, directorul uneia dintre şcolile susţinătoare ale digitalizării, American International School of Bucharest (AISB), declară că nu achiziţionează tehnologie doar de dragul tehnologiei, ci analizează mai întâi procesul de învăţare a elevului şi se asigură că investiţia în tehnologie aduce valoare programei respective.

    În acest moment, ponderea între învăţământul clasic şi cel digital în România este în raport de 95% la 5%, conform lui Alexandru Holicov. Tot el spune că România se află în topul ţărilor cu cele mai slabe investiţii în domeniul educaţiei, deci „e lesne de înţeles că şi la capitolul digitalizare ne situăm mult sub nivelul Europei”. Suedia reprezintă cel mai mare investitor în educaţie, care acordă instituţiilor de învăţământ public bugete de 7% din PIB-ul ţării, fiind urmată îndeaproape de Finlanda şi Belgia. „Am speranţe că în următorii ani această piaţă va creşte şi la noi, cadrele didactice încep să fie mai deschise la tehnologie şi să înţeleagă că nu se mai poate altfel, având în vedere că elevii din ziua de astăzi folosesc tehnologie în tot ceea ce fac, mai puţin în şcoală”, declară Holicov.

    În plus, deşi piaţa serviciilor pe segmentul educaţional se dezvoltă pe zi ce trece, problema stă, în continuare, în gradul scăzut de implementare la nivelul şcolilor, mai exact lipsa fondurilor şi a unei legislaţii care să permită unităţilor şcolare să adopte soluţii moderne de management educaţional. Pe lângă asta, ne lovim şi de o rezistenţă la schimbare, mai spune Holicov. Pe de altă parte, pentru a avea o comparaţie relevantă vizavi de poziţionarea în raport cu Europa, trebuie să avem în vedere diferenţele existente la nivel de sistem de învăţământ dintre ţări şi faptul că digitalizarea educaţiei este un proces de durată, care necesită o pregătire amplă şi o transformare pe termen lung, consideră Veronica Dogaru. „În ultimii ani, s-au făcut progrese în acest sens şi la noi în ţară”, adaugă reprezentanta Orange.

     

  • O companie românească, inclusă în clasamentul Inc. 5000 Europe al revistei americane Inc.

    Revista Inc. Magazine a desemnat Qualitance drept una din companiile private europene cu cea mai rapidă creştere, incluzând-o pe lista sa anuală ce conţine cele mai de succes firme ce s-au dezvoltat extrem de repede din 2012 până în 2015. Topul Inc. 5000 Europe reprezintă o imagine de ansamblu a celui mai dinamic segment al economiei globale – firmele private în plină ascensiune.

    “Evoluţia companiei între 2012 şi 2015 ne-a permis să lansăm la începutul anului trecut linia de business de inovaţie, care ne-a oferit oportunitatea ca, aplicând modelul brevetat de Qualitance, care foloseşte Design Thinking, Rapid Prototyping şi tehnologie de ultimă oră, de la AI până la VR, să ajutăm companii din Fortune 500 să creeze produse şi servicii revoluţionare”, a declarat Radu Constantinescu, Managing Partner Qualitance.

    “Este o onoare să intrăm în clasamentul Inc. 5000 Europe, suntem mândri să fim recunoscuţi astfel drept lideri antreprenoriali în domeniul nostru de activitate. Misiunea noastră este să facem lucruri cu impact, relevante, care să schimbe vieţile oamenilor în bine. Evoluţia companiei între 2012 şi 2015 ne-a permis să lansăm la începutul anului trecut linia de business de inovaţie, care ne-a oferit oportunitatea ca, aplicând modelul brevetat de QUALITANCE, care foloseşte Design Thinking, Rapid Prototyping şi tehnologie de ultimă oră, de la AI până la VR, să ajutăm companii din Fortune 500 să creeze produse şi servicii revoluţionare, pentru ca astfel să modifice paradigme sociale şi să aibă un impact pozitiv asupra societăţii”, a declarat Radu Constantinescu, Managing Partner QUALITANCE.

    “Topul Inc. 5000 UE acordă recunoaştere companiilor care au adus contribuţii majore la economiile lor naţionale, ducând mai departe cauza antreprenoriatului, inovaţiei şi creării de noi joburi. Mult prea des, aceste companii esenţiale îşi desfăşoară activitatea în obscuritate pentru că nu sunt listate la bursă”, a spus Preşedintele şi redactorul-şef al Inc., Eric Schurenberg. “Nu mai e cazul să facă asta: topul Inc. 5000 UE le recunoaşte meritele. În ansamblul său, clasamentul Inc. 5000 Europe ne reaminteşte că SUA nu deţine monopolul asupra antreprenoriatului. Mai mult ca niciodată, inventivitatea, creativitatea şi tenacitatea nu cunosc limite – cu siguranţă, nu unele geografice.”

    Distincţia acordată de revista Inc. se alătură altor premii care au recompensat activitatea QUALITANCE. Tot în februarie, i s-a decernat trofeul pentru Compania anului de către Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii din România (ANIS). QUALITANCE a fost totodată inclusă pe Deloitte Technology Fast 50 Central Europe, o listă a companiilor care produc inovaţii tehnologice care contribuie la progresul întregii regiuni.

    Pentru a intra în topul celor 5000 de companii private cu cea mai rapidă creştere economică de pe vechiul continent, o firmă trebuie să aibă sediul în Europa, să fie privată, orientată spre profit şi independentă şi să fi generat un venit minim în 2012 de 200.000 de euro şi de două milioane de euro în 2015. Suma veniturilor companiilor din clasament a ajuns la 90,3 miliarde de euro faţă de 20,7 de miliarde în 2012, iar rata lor medie de creştere în trei ani a fost de 331%.
     

  • Cum a ajuns Uber vârf de lance în lupta start-up-urilor cu limitările impuse de autorităţi

    Pe Garrett Camp şi Travis Kalanick i-a ajutat să vină la festivitatea de inaugurare a preşedintelui Barack Obama un prieten din comisia inaugurală, investitorul Chris Sacca. Kalanick, originar din Los Angeles, îşi vânduse recent firma de file-sharing companiei de infrastructură de internet Akamai, aşa că avea ceva bani. A făcut o donaţie 25.000 de dolari comisiei inaugurale şi a împărţit cheltuielile cu Camp. Aveau amândoi în jur de 30 de ani şi, în pofida dezastrului din economia mondială erau plini de optimism cu privire la efectele revoluţionare ale tehnologiei. Niciunul nu era prea încântat de politică, dar nu au vrut să rateze un moment istoric sau o petrecere importantă.

    Au venit la Washington complet nepregătiţi. În noaptea de dinaintea inaugurării s-au trezit blocaţi în mulţime în afara Newseum, încercând să intre la o petrecere găzduită de Huffington Post. Era înnorat şi bătea vântul, şi doar unul dintre ei avea o căciulă călduroasă, de lână. Ajunseseră să o poarte cu schimbul, câte 10 minute fiecare, în timp ce trimiteau frenetic mesaje gazdei prin care-i cereau să intervină pentru a fi lăsaţi înăuntru.

    În ziua cea mare, Camp şi Kalanick s-au trezit târziu. Kalanick închiriase o vilă aproape de Logan Circle pe site-ul de inchirieri pentru vacanţă VRBO, dar erau la câteva mile distanţă de locul în care ar fi trebuit să ajungă; niciun taxi nu era disponibil. În cele din urmă, au alergat în jos pe bulevard până în oraş. Când au ajuns la locurile lor, cocoţaţi, alături de Sacca şi de prietenii săi de mare calibru din Silicon Valley, deasupra platformei inaugurale, transpiraţia de pe ei s-a răcit, dându‑le o senzaţie de disconfort. „Până la sfârşitul zilei am intrat cu siguranţă într-un fel de stare de pre-hipotermie”, povesteşte Kalanick. „Toată lumea întreba: «Este ceva în neregulă cu tine?»”. La acea vreme, Camp încerca să-l impresioneze pe Kalanick cu o idee de afaceri pe care o dezvolta, care ar permite oricui are un smartphone să cheme printr-o simplă apăsare de de buton o maşină elegantă cu şofer. Kalanick era interesat, dar nu deosebit de entuziasmat, admiţând că este o idee bună, doar că nu una măreaţă. El avea propriile idei de start-up, printre care una pe care a numit-o Pad Pass, o reţea de apartamente de lux, mobilate.

    Cu toate acestea, acolo, la Washington, era clar că era nevoie de un serviciu în genul ideii lui Camp. O maşină care ar putea fi chemată, urmărită şi evaluată prin intermediul unui smartphone ar fi o mană cerească pentru deplasarea prin oraşele mari, mai ales în timpul evenimentelor importante cum sunt inaugurările.

    „Vezi?” i-a zis Kalanick lui Camp în timp ce mulţimea scanda „O-bam-a! O-bam-a!”, iar lumea aştepta ca Prima Familie a ţării să intre pe scenă. „Chiar avem nevoie de asta.” Camp găsise deja şi un nume pentru serviciul său de închirieri de maşini: Uber.

    Aşa era în urmă cu opt ani. De atunci multe s-au schimbat – de pildă preşedintele şi întreprinzătorii. Acum Uber se numără printre cele mai mari servicii de transport cu maşina de lume, dar nu are ca angajaţi şoferi auto profesionişti şi nici nu deţine autovehicule (cu excepţia unei mici flote experimentale de automobile care se conduc singure). Uber este evaluată la 69 miliarde dolari, mai mult decât oricare alt start-up de tehnologie privat. Kalanick şi Camp au averi nete estimate la aproximativ 6 miliarde dolari fiecare. Nu le-a fost uşor să ajungă aici, iar în drumul lor spre succes au stârnit nenumărate controverse; în unele cazuri au creat probleme atât de mari încât guverne din state puternice s-au văzut nevoite să croiască legi care să le interzică afacerea.

    Totul a început cu un tweet. Pe 11 ianuarie 2012, la aproape trei ani după ce Camp şi Kalanick au discutat, în timp ce îngheţau la inaugurarea lui Obama, despre ideea unei aplicaţii pentru smartphone sau tabletă care să pemită comandarea unei limuzine cu şofer, un mesaj al unei organizaţii care protejează drepturile călătorilor îi anunţa pe cei doi că vin necazuri. „Preşedinte Linton: @uber DC funcţionează ilegal.” Linton era reprezentantul taximetriştilor din capitala Americii. La acea vreme, Uber funcţiona în doar şase oraşe din Statele Unite şi se mişca cu prudenţă. Cu toate că Kalanick şi colegii săi ajunseseră să nu aibă încredere în reglementările privind activităţile de taximetrie, considerându-le doar modalităţi de a proteja firmele de profil şi serviciile slabe ale acestora de concurenţă nouă, ei examinau legile locale cu atenţie şi erau flexibili atunci când era necesar. Uber era mai degrabă un supus legii şi nu un răzvrătit. Dar aceasta avea să se schimbe. Mesajul de pe Tweeter fusese trimis din interiorul mohorâtului şi prăfuitului sediu al D.C. Taxicab Commission din Anacostia.

    Şoferii de taxi din oraş au aglomerat o audiere care în mod normal ar fi fost plictisitoare pentru a-şi face vocea auzită. Şoferii de la Uber, spuneau ei, îşi desfăşurau ilegal activitatea în ultimele două luni. Ron Linton, numit cu numai şase luni în urmă de primarul Vincent Gray la conducerea comisiei pentru taxiuri, tindea să-i credă pe taximetrişti. Linton, care avea în jur de 80 de ani, era un bun planificator şi de mult timp ofiţer în rezervă în departamentul de poliţie al oraşului. El însuşi s-a transformat într-un agent al schimbării şi era hotărât să modernizeze taxiurile demodate ale capitalei, care nu ajungeau niciodată în cartierele mici şi nici nu acceptau carduri de credit. Pe atunci, taxiurile nici măcar nu aveau semne luminoase specifice sau o culoare uniformă care să le distingă de alte maşini. Linton era hotărât să transforme industria din interior păstrând în acelaşi timp locurile de muncă ale celor 8.500 de şoferi licenţiaţi din regiune. Uber „funcţionează ilegal şi intenţionăm să luăm măsuri împotriva lor”, i-a asigurat Linton pe şoferii nervoşi de la şedinţă. Promisiunea a fost postată pe Twitter de D.C. Taxi Watch.

  • Trecerea de la analiză la acţiune, oportunitatea de care companiile trebuie să profite

    StarTech Team s-a format la finalul anului trecut în urma fuziunii dintre Class IT Outsourcing, firmă specializată în furnizarea de servicii pentru externalizarea proceselor IT, şi Class IT Hardware. Trecerea la brandul StarTech Team face parte din strategia de dezvoltare a companiei, aceasta diversificându-şi portofoliul cu noi servicii, inclusiv de integrare de soluţii IT. Class IT şi-a dublat an de an cifra de afaceri până în 2008, iar apoi a continuat să înregistreze o creştere anuală de aproximativ 30-40%, atingând 4,5 milioane de euro anul trecut ca urmare a proiectelor derulate.

    „Lumea în care trăim se schimbă în mod radical, există un singur numitor comun: tehnologia. Dacă ne uităm pe industrii, vedem că producţia se schimbă dramatic, ce vedem astăzi la Dacia cu sute sau mii de muncitori se schimbă. Dacă te uiţi la fabrica Tesla, pe de altă parte, sunt mii de roboţi şi câţiva oameni care supervizează. Zona asta de automatizări, de roboţi industriali va schimba producţia. Transporturile se schimbă şi ele dramatic, distribuţia la fel; acolo schimbările sunt concurente, pentru că vorbim de electric sau propulsie, vorbim de autonomie, vorbim pur şi simplu de schimbarea funcţiei maşinii. Nu mai devine un element de statut, ci o altă zonă de entertainment”, spune Bogdan Tudor.

    El vorbeşte de tot ceea ce înseamnă tehnologie, explicând că puterea maşinilor de astăzi nu înseamnă forţă brută, ci mai curând inteligenţă. „Înseamnă modul în care folosesc datele pe care le au, pentru că tendinţa era big data în urmă cu doi-trei ani; apoi a fost business analysis; acum accentul cade pe felul în care poţi să exploatezi ceea ce ai, pentru că zona asta de inteligenţă artificială presupune de fapt exploatarea informaţiilor pe care le ai şi orientarea de la analiză către acţiune.” O maşină autonomă, explică el, analizează în permanenţă toate datele pe care le primeşte – cum ar fi viteza celorlalte maşini, direcţia de mers, pietonii, semnele şi aşa mai departe – iar deciziile pe care le ia sunt bazate pe ceea ce vor face acele componente pe care le analizează. O maşină autonomă ştie unde va fi vehiculul de lângă ea peste un anumit timp, estimează când ar putea intra în coliziune şi acţionează. „Asta e diferenţa majoră între inteligenţa artificială şi big data sau business intelligence, faptul că acţionezi. Companiile trebuie să exploateze forţa maşinilor, acesta e principalul lucru care trebuie să se întâmple.”

    În altă ordine de idei, pe măsură ce industria se schimbă, şi funcţiile din companii se modifică; departamentele de vânzări trec prin transformări profunde, marketingul la fel. „Vânzările se schimbă în sensul trecerii de la push la pull: clienţii nu mai vor astăzi să li se vândă, ei vor să cumpere, şi atunci cum ajungi ca acel client să-şi creeze o imagine despre tine astfel încât să ajungi la el? Nu mai vorbim de a face marketing către mase, către mii sau milioane de clienţi, faci către un anumit client pe care îl cunoşti intim. Îl cunoşti de pe mediile sociale. Gândiţi-vă ce putere au device‑urile: telefoanele au NFC, intri într-un magazin şi profilul tău e recunoscut şi îţi sunt livrate produsele pe care vrei să le cumperi”, spune fondatorul StarTech Team.

    Tehnologia este astăzi la îndemâna oricui, crede Bogdan Tudor. Azi nu mai ai nevoie să investeşti milioane de dolari în tot soiul de echipamente sau de aplicaţii, pentru că le poţi primi ca serviciu; stocarea de tip cloud este doar una dintre aceste tehnologii.

    Un alt exemplu în acest sens, explică Bogdan Tudor, sunt programele de CRM (customer relationship management), în care companiile au investit sute de mii de euro în ultimii 5-10 ani. „Astăzi există peste 50 de companii care fac CRM la un nivel de detaliu şi de expertiză peste soluţiile customizate pentru companiile mari.” Printre acestea se numără HubSpot, o companie care oferă gratuit soluţii de CRM şi vine în plus şi cu soluţii de inginerie socială, precum Zoho sau Salesforce. „Ideea este doar să ai pe cineva cu nivelul necesar de expertiză, care să poată să îţi facă recomandarea potrivită.”

    Cei de la StarTech Team au constatat că există o serie de companii blocate în tehnologii vechi, în ceea ce ştiu sau în ceea ce au în portofoliu. „Ce facem noi diferit este să nu avem un portofoliu fix, avem unul adaptat nevoilor companiilor. Dacă o companie mică are nevoie de o soluţie în cloud, de ce să te duci să îi dai o soluţie de zeci de mii de euro care oricum va fi depăşită ca tehnologie peste cinci ani? Ca să ţii ritmul cu ceea ce se întâmplă în lume, trebuie să o adaptezi tot timpul, iar asta înseamnă alţi bani. De ce să nu mergi la cineva care are deja o soluţie?”

    Pe măsură ce compania evoluează, explică Tudor, e posibil să apară nevoi particulare, iar soluţiile în cloud nu oferă prea multe posibilităţi de customizare. Pentru acel caz există varianta hibridă: se pot folosi simultan atât soluţii în cloud cât şi unele dezvoltate de la zero. „Cred că în ziua de azi companiile mici pot exploata mai bine beneficiile oferite de tehnologie decât cele mari, pentru că nu e vorba numai de investiţii, e vorba de a folosi inteligent ceea ce fac alţii. Şi sunt sute, mii de companii inovatoare.”

  • Trecerea de la analiză la acţiune, oportunitatea de care companiile trebuie să profite

    StarTech Team s-a format la finalul anului trecut în urma fuziunii dintre Class IT Outsourcing, firmă specializată în furnizarea de servicii pentru externalizarea proceselor IT, şi Class IT Hardware. Trecerea la brandul StarTech Team face parte din strategia de dezvoltare a companiei, aceasta diversificându-şi portofoliul cu noi servicii, inclusiv de integrare de soluţii IT. Class IT şi-a dublat an de an cifra de afaceri până în 2008, iar apoi a continuat să înregistreze o creştere anuală de aproximativ 30-40%, atingând 4,5 milioane de euro anul trecut ca urmare a proiectelor derulate.

    „Lumea în care trăim se schimbă în mod radical, există un singur numitor comun: tehnologia. Dacă ne uităm pe industrii, vedem că producţia se schimbă dramatic, ce vedem astăzi la Dacia cu sute sau mii de muncitori se schimbă. Dacă te uiţi la fabrica Tesla, pe de altă parte, sunt mii de roboţi şi câţiva oameni care supervizează. Zona asta de automatizări, de roboţi industriali va schimba producţia. Transporturile se schimbă şi ele dramatic, distribuţia la fel; acolo schimbările sunt concurente, pentru că vorbim de electric sau propulsie, vorbim de autonomie, vorbim pur şi simplu de schimbarea funcţiei maşinii. Nu mai devine un element de statut, ci o altă zonă de entertainment”, spune Bogdan Tudor.

    El vorbeşte de tot ceea ce înseamnă tehnologie, explicând că puterea maşinilor de astăzi nu înseamnă forţă brută, ci mai curând inteligenţă. „Înseamnă modul în care folosesc datele pe care le au, pentru că tendinţa era big data în urmă cu doi-trei ani; apoi a fost business analysis; acum accentul cade pe felul în care poţi să exploatezi ceea ce ai, pentru că zona asta de inteligenţă artificială presupune de fapt exploatarea informaţiilor pe care le ai şi orientarea de la analiză către acţiune.” O maşină autonomă, explică el, analizează în permanenţă toate datele pe care le primeşte – cum ar fi viteza celorlalte maşini, direcţia de mers, pietonii, semnele şi aşa mai departe – iar deciziile pe care le ia sunt bazate pe ceea ce vor face acele componente pe care le analizează. O maşină autonomă ştie unde va fi vehiculul de lângă ea peste un anumit timp, estimează când ar putea intra în coliziune şi acţionează. „Asta e diferenţa majoră între inteligenţa artificială şi big data sau business intelligence, faptul că acţionezi. Companiile trebuie să exploateze forţa maşinilor, acesta e principalul lucru care trebuie să se întâmple.”

    În altă ordine de idei, pe măsură ce industria se schimbă, şi funcţiile din companii se modifică; departamentele de vânzări trec prin transformări profunde, marketingul la fel. „Vânzările se schimbă în sensul trecerii de la push la pull: clienţii nu mai vor astăzi să li se vândă, ei vor să cumpere, şi atunci cum ajungi ca acel client să-şi creeze o imagine despre tine astfel încât să ajungi la el? Nu mai vorbim de a face marketing către mase, către mii sau milioane de clienţi, faci către un anumit client pe care îl cunoşti intim. Îl cunoşti de pe mediile sociale. Gândiţi-vă ce putere au device‑urile: telefoanele au NFC, intri într-un magazin şi profilul tău e recunoscut şi îţi sunt livrate produsele pe care vrei să le cumperi”, spune fondatorul StarTech Team.

    Tehnologia este astăzi la îndemâna oricui, crede Bogdan Tudor. Azi nu mai ai nevoie să investeşti milioane de dolari în tot soiul de echipamente sau de aplicaţii, pentru că le poţi primi ca serviciu; stocarea de tip cloud este doar una dintre aceste tehnologii.

    Un alt exemplu în acest sens, explică Bogdan Tudor, sunt programele de CRM (customer relationship management), în care companiile au investit sute de mii de euro în ultimii 5-10 ani. „Astăzi există peste 50 de companii care fac CRM la un nivel de detaliu şi de expertiză peste soluţiile customizate pentru companiile mari.” Printre acestea se numără HubSpot, o companie care oferă gratuit soluţii de CRM şi vine în plus şi cu soluţii de inginerie socială, precum Zoho sau Salesforce. „Ideea este doar să ai pe cineva cu nivelul necesar de expertiză, care să poată să îţi facă recomandarea potrivită.”

    Cei de la StarTech Team au constatat că există o serie de companii blocate în tehnologii vechi, în ceea ce ştiu sau în ceea ce au în portofoliu. „Ce facem noi diferit este să nu avem un portofoliu fix, avem unul adaptat nevoilor companiilor. Dacă o companie mică are nevoie de o soluţie în cloud, de ce să te duci să îi dai o soluţie de zeci de mii de euro care oricum va fi depăşită ca tehnologie peste cinci ani? Ca să ţii ritmul cu ceea ce se întâmplă în lume, trebuie să o adaptezi tot timpul, iar asta înseamnă alţi bani. De ce să nu mergi la cineva care are deja o soluţie?”

    Pe măsură ce compania evoluează, explică Tudor, e posibil să apară nevoi particulare, iar soluţiile în cloud nu oferă prea multe posibilităţi de customizare. Pentru acel caz există varianta hibridă: se pot folosi simultan atât soluţii în cloud cât şi unele dezvoltate de la zero. „Cred că în ziua de azi companiile mici pot exploata mai bine beneficiile oferite de tehnologie decât cele mari, pentru că nu e vorba numai de investiţii, e vorba de a folosi inteligent ceea ce fac alţii. Şi sunt sute, mii de companii inovatoare.”

  • Utilizatorii români de internet, vulnerabili la folosirea datelor personale

    Analiza arată că 15% din utilizatorii români de internet au limitat accesul celorlalţi la profilul personal sau la conţinutul propriu livrat pe reţelele sociale, faţă de o medie a Uniunii Europene (UE) de 40%.

    „Analizând cele mai recente statistici oficiale cu privire la utilizatorii de Internet din UE, se poate spune că românii şi bulgarii sunt relativ neinteresaţi de protejarea profilulului lor şi a datelor personale. Nu ştiu exact ce înseamnă cookies şi nu prea citesc politica de confidenţialitate a platformelor online”, spune Raluca Ghilea, director executiv Perceptum.

    În UE, şapte din zece utilizatori de internet, cu vârsta între 16 şi 74 de ani, sunt conştienţi că prin cookie-uri se expun la abuzuri. În România, doar patru din zece români (38%) sunt la curent cu existenţa acestor fişiere şi cu ce oferă ele deţinătorilor de site-uri: un feedback cu privire la preferinţele utilizatorilor în materie de cumpărături, surse de informaţie, vacanţe şi altele.

    În 2016, 31% din utilizatorii români de internet au furnizat informaţii personale online (media europeană – 71%), în timp ce 24% au citit politicile de confidenţialitate ale site-urilor (37% media UE). În România, anul trecut, 70% din cei care au navigat online au făcut-o de pe telefoanele mobile sau de pe smartphone şi 26% au făcut-o de pe tabletă.

    Datele folosite au fost emise de biroul european de statistică (Eurostat) în perioada decembrie 2016 – februarie 2017.

     

  • Alexandru Holicov, CEO Adservio, este primul antreprenor român acceptat în programul EY Accelerating Entrepreneurs

    Antreprenorul Alexandru Holicov este primul antreprenor român acceptat în programul EY Accelerating Entrepreneurs, care se adresează startup-urilor centrate pe tehnologie.

    Alexandru Holicov, CEO Adservio, conduce de 9 ani un business care îmbină tehnologia cu educaţia, cu 15 angajaţi şi investiţii de 1,5 milioane de euro.

    Conform programului Accelerating Entrepreneurs, Alexandru participă în perioada 8 – 10 februarie alături de alţi 24 de antreprenori din 18 ţări din zona EMEIA, la EY Strategic Growth Forum Mediterranean, de la Roma. Acest eveniment-cheie al programului îşi propune să conecteze antreprenori, investitori şi lideri guvernamentali şi să încurajeze strategiile de creştere în cadrul regiunii mediteraneene şi în întreaga lume. De altfel, majoritatea antreprenorilor consideră că dezvoltarea de relaţii de business este vitală pentru creşterea afacerii, după cum arată Barometrul startup-urilor din România realizat în 2015 de EY. 64% dintre respondenţi participă la cel puţin un eveniment de networking în medie într-o săptămână.

    În cadrul evenimentului, antreprenorii vor beneficia de consultanţă din partea unui expert EY privind planurile de dezvoltare şi vor avea oportunitatea de a-şi crea relaţii de mentorat cu oameni relevanţi din industrie. Mai mult, pentru prima oară, antreprenorii din zona EMEIA şi cei din zona Asia-Pacific din programul EY se vor întâlni în cadrul aceluiaşi eveniment şi vor avea ocazia să-şi împărtăşească experienţa de business.

    Alexandru Holicov a fost selectat din cei 100 de antreprenori din regiunea EMEIA, care au aplicat în programul EY.

    Citiţi aici povestea Adservio, publicată anul trecut în paginile revistei.

  • Prima ţară care vrea să controleze vremea investeşte 168 de milioane de dolari în tehnologie de control meteo

    China investeşte 168 de milioane de euro într-o tehnologie de control a vremii. Scopul este acela de a putea provoca ploi atunci când vremea este secetoasă.

    Tehnologia se numeşte cloud seeding şi presupune stropirea norilor cu substanţe precum ioni de argint sau gheaţă uscată.

    Nu există încă dovezi ştiinţifice că acest proiect ar funcţiona; cu toate acestea, autorităţile de la Beijing susţin că programul a dus la o creştere a volumului de precipitaţii cu 55 de miliarde de metri cubi, în perioada 2006-2016.

    Din acest motiv, chinezii vor să construiască patru noi aeronave dedicate şi să retehnologizeze alte opt, acestea din urmă aflate deja în uz.

    Principala zonă vizată de program este vestul Chinei, care are o climă uscată şi se confruntă deseori cu seceta.

  • Prima ţară care vrea să controleze vremea investeşte 168 de milioane de dolari în tehnologie de control meteo

    China investeşte 168 de milioane de euro într-o tehnologie de control a vremii. Scopul este acela de a putea provoca ploi atunci când vremea este secetoasă.

    Tehnologia se numeşte cloud seeding şi presupune stropirea norilor cu substanţe precum ioni de argint sau gheaţă uscată.

    Nu există încă dovezi ştiinţifice că acest proiect ar funcţiona; cu toate acestea, autorităţile de la Beijing susţin că programul a dus la o creştere a volumului de precipitaţii cu 55 de miliarde de metri cubi, în perioada 2006-2016.

    Din acest motiv, chinezii vor să construiască patru noi aeronave dedicate şi să retehnologizeze alte opt, acestea din urmă aflate deja în uz.

    Principala zonă vizată de program este vestul Chinei, care are o climă uscată şi se confruntă deseori cu seceta.