BusinessMagazin

Tag: istorie

  • GALERIE FOTO – Topul celor mai frumoase hoteluri pentru pasionatii de istorie

    Intr-un oras istoric se pot dezvolta cu usurinta afaceri
    prospere – de la banalele suveniruri, pana la hoteluri cu specific,
    care atrag pasionatii de istorie.

    Sursa: aoltravel.com

  • Cele mai frumoase printese si regine din istorie (GALERIE FOTO)

    S-a impamantenit ideea ca viata printeselor si reginelor este
    una in care “frumusete” este cuvantul de ordine. Fie ca este vorba
    de aspectul lor fizic, imaginea pe care o afiseaza sau stilul lor
    de viata, acestea au devenit simboluri istorice ale acestui
    atribut.


  • Televizorul cu care te poti imprieteni

    “Buna mama, la ce vrei sa te uiti?” Cel care vorbeste nu este un
    copil, ci televizorul pe care Toshiba l-a lansat saptamana trecuta
    in cadrul unui eveniment organizat la studiorile de film Cinecitta
    de la Roma. “De ce ne-am gandit sa lansam asa ceva? Pentru ca avem
    concurenti foarte puternici care scot mereu inovatii, iar
    consumatorii vor mereu noi caracteristici, dar si calitate”, a spus
    Sascha lange, directorul de marketing al Toshiba Europe.

    Scos la lumina in locul unde au luat nastere filme celebre
    precum Cleopatra, Robin Hood sau Patimile lui Hristos, televizorul
    are inglobate ultimele tehnologii aparute pe piata. “Pana acum
    vorbeam doar de Smart-TV, 3D TV si calitatea imaginii, care este
    cel mai important criteriu de la inventia televizoarelor pana acum
    pentru consumatori. 55ZL1 le contine pe acestea si multe altele”,
    completeaza Iange. Dispozitivul are o diagonala de 55 de inci (140
    cm), un HDD inclus de 500 de GB, o solutie software care
    converteste cu usurinta continutul 2D in 3D si functie de
    telecomanda pentru iPhone si iPad. “Am avut de ales in a aduce ceva
    nou si a integra serviciul de telefonie prin internet Skype in
    televizor. Noi am ales inovatia”, precizeaza acesta.

    In concurenta cu orele pe care oamenii le petrec la birou, in
    masina si dormind, statul in fata televizorului nu este deloc de
    neglijat. Spre exemplu, un european se uita in medie in jur de trei
    ore zilnic la TV, potrivit unui studiu realizat de Toshiba. “Cred
    ca a ajuns sa fie o rusine ca tu sa iti cunosti televizorul, iar el
    sa nu te stie pe tine. Acum insa poti sa-l personalizezi”, adauga
    Iange. Prin intermediul functiei Personal TV, oamenii pot
    interactiona cu aparatul. Tot cu ajutorul ei, pot sa stocheze poze
    personale si pot inregistra canalele preferate.

    “Asadar, o familie din patru persoane, care este si maximul de
    utilizatori pe care ii poate recunoaste 55ZL1, isi poate face o
    lista cu posturile preferate. Fiecare isi poate pune o parola
    astfel incat ceilalti sa nu-i acceseze grila de programe”, a
    explicat directorul de marketing al Toshiba. In plus, televizorul
    isi poate aminti volumul pe care l-a avut inainte de a fi inchis
    pentru fiecare dintre utilizatori, iar prin intermediul unei camere
    HD dispozitivul are optiunea de recunoastere faciala a celor care
    stau in fata lui. Daca nimeni nu se uita la vreo emisiune sau la un
    film, in cateva minute aparatul intra in modul stand-by, ceea ce,
    potrivit celor care l-au creat, este un pas important in a
    economisi energie.

    Pe langa televizorul care recunoaste fete, oficialii Toshiba au
    anuntat mai multe serii de televizoare, fiecare cu dichisul sau,
    dar si doua noi game de laptopuri. “Multi analisti de pe piata au
    spus ca ne mai trebuie inca cinci sau zece ani ca sa avem
    televizoare 3D fara ochelari”, a spus Toshihiro Ikeda, senior
    vice-president in cadrul Toshiba Europa, precizand ca ei lucreaza
    la crearea acestei tehnologii de mai multi ani. “L-am lansat in
    Japonia la inceputul anului si il vom lansa si in India pana la
    finalul acestui an. Apoi si in restul lumii”, adauga Ikeda,
    precizand ca, desi au fost afectati de criza nucleara, continua
    livrarile. “Suntem siguri ca Japonia isi va reveni, insa intr-o
    perioada mai indelungata de timp.”

    Spre deosebire de spusele lui Ikeda, Eva Hellen, manager media
    & analyst relations al grupului, a afirmat la ince-putul
    evenimentului ca producatorul de electronice trece prin clipe grele
    si ca incearca sa ii ajute pe japonezi cu bani, baterii,
    echipamente medicale si televizoare: “Am vrut sa amanam
    evenimentul, insa cei din Tokio ne-au indrumat sa nu o facem. Au
    spus ca viata merge inainte”.

  • Fidel Castro si vremea socialismului tropical

    Incercand sa-l judece fara mila si fara prejudecati, jurnalistul
    german (care a lucrat pentru Reuters si Süddeutsche Zeitung)
    incearca sa ne restituie un chip istoric complex, care a participat
    la multe batalii crancene si a trait momente triumfale, din postura
    de salvator al natiunii.

    Vom descoperi un Fidel recompus cu fidelitate, pe baza unei
    laborioase coborari in arhivele RDG si ale CIA, un Fidel care a
    combatut toata viata liberalismul economic, dar care, in ultimii
    ani, a incercat toate metodele de seductie pentru atragerea
    turistilor straini intru salvarea socialismului tropical.

    Volker Skierka, “Fidel Castro”, Editura Victoria Books, Bucuresti,
    2011

  • Ce-si face omul de afaceri cu mana lui: un muzeu

    Copil sarac, Prasart Vongsakul, acum in varsta de 67 de ani, a
    ajuns un prosper om de afaceri in domeniul imobiliar, ceea ce i-a
    permis sa-si implineasca visul de a crea complexul care-i poarta
    numele, Muzeul Prasart, ridicat pe terenul cumparat de el.

    Situat in Bangkok, muzeul este ferit de aglomeratia de turisti de
    la celelalte obiective din oras si poate fi vizitat doar cu
    programare. Pe parcursul a doua decenii de la infiintare, Prasart
    Vongsakul si echipa lui au reusit sa adune diverse exponate
    valoroase, cum ar fi un templu khmer recuperat din jungla
    cambodgiana, diverse statui ale lui Buddha ori un pavilion
    sukhothai din lemn de tek cocotat pe piloni in mijlocul unui iaz cu
    nuferi, pentru a fi ferit de incendii si daunatori. Printre comori
    se numara si diverse portelanuri thailandeze sau chinezesti
    rare.

    Muzeul este organizat ca o gradina, la intretinerea careia lucreaza
    o echipa de treizeci de persoane, in frunte cu investitorul, iar
    vizitatorii se pot plimba pe multele sale alei fara teama ca vor fi
    deranjati de insecte suparatoare, dat fiind ca aleile sunt
    strajuite de vase mari cu apa populate cu pesti asezati acolo anume
    ca sa se ocupe cu exterminarea insectelor.

    In colectia muzeului se numara si exponate occidentale, cum ar fi
    farfurii, vaze si bibelouri de portelan franceze si germane, precum
    si opere de arta europeana, care toate au facut parte din
    patrimoniul familiei regale. Toate sunt adapostite intr-o cladire
    construita in stilul neocolonial popular in Thailanda secolului al
    nouasprezecelea.

  • Povesti din Bucurestiul de altadata

    Avem de-a face cu o carte de istorie scrisa cu uneltele omului
    de litere, in care perspectivele, unghiurile de fuga si arhitectura
    orasului sunt vazute cu ochiul pictorului. Emanuel Badescu, autorul
    ei, este documentarist la Biblioteca Academiei, iar comorile din
    arhive, fie ca este vorba despre texte vechi sau despre fotografii
    si stampe, i-au devenit, de cateva decenii, sursa de inspiratie si
    refrene tematice. Panorama publicata acum reconstituie din cioburi
    de manuscrise si imagini rare o istorie sui generis a Bucurestilor,
    incepand in larma de timbale si zanganit de spade, cu zavera din
    1821 si moartea Domnului Tudor, si sfarsind cu 1989, cand, sub
    cupola Ateneului, George Enescu s-a intalnit cu Maruca Cantacuzino,
    “la princesee aimée”.

    Fiecare din celelalte 17 povestiri care alcatuiesc volumul
    fixeaza cate un moment memorabil si reinvie personaje puternice, de
    la meseriasi la artisti si de la boieri la domnitori, care au
    jalonat viata orasului si i-au conferit blazoanele de noblete. Ca
    sa intelegeti tonul cartii si sa gustati fiorul plimbarii in
    trecut, iata cum s-a latit parjolul, marele incendiu care a
    devastat Bucurestii in ziua de 23 martie 1847. In coasta hanului
    Constantin, pe ulita Islicarilor, tocmai se naste pruncul Zincai
    Filipescu, clucereasa. Dupa 11 ani, odrasla, Costache Filipescu, “a
    ales sa joace, luand o cheie si umpland-o cu praf de pusca”. Numai
    ca, de data asta, a iesit afara si a pocnit-o de un butoi de
    pacura. “Sprijinit de suflarea furtunoasa a austrului”, focul
    rezultat a cuprins proprietatea Druganestilor si curtea bisericii
    Sf. Dumitru, dupa care a inceput sa inghita nemilos mai mult de un
    sfert din oras.

    Mergand pe urma marturiilor de epoca, Badescu reconstituie
    minutios, filmic, tragedia, si ne aduce in fata unui bilant
    inspaimantator: “De-a lungul a trei kilometri au ars in intregime
    sau partial 1.850 de cladiri, 1.142 de pravalii, 10 hanuri si
    dousprezece biserici. Au fost inregistrati 1559 de sinistrati,
    care, fireste, au fost despagubiti.” Desi nu aveau asigurare. Ce
    vremuri!

    Emanuel Badescu, “Marele Foc si alte povesti din Bucuresti”,
    Editura Cadmos, Bucuresti, 2011

  • Istoria Londrei, vazuta cu camera ascunsa

    Lucrarile expuse au fost realizate de saptezeci de fotografi si
    prezinta evolutia strazilor orasului, de la primele instantanee
    alb-negru de dupa 1860 pana la cele color din 2010. Expozitia de la
    Museum of London este deschisa pana la 4
    septembrie.

  • Trecutul colonial reinvie in Shanghaiul comunist

    Una dintre zonele vizate este Bund, centrul comercial al
    vechiului oras colonial, unde s-a redeschis proaspat renovatul
    Peace Hotel, inaugurat In 1929 sub numele de Cathay Hotel – cel mai
    luxos din toata Asia la vremea sa – de catre un magnat imobiliar
    iubitor de distractie, Victor Sassoon. Vechiului hotel i-au trecut
    pragul nume mari, cum ar fi Charlie Chaplin, o fotografie realizata
    de acesta fiind folosita in procesul de renovare.

    Din cladirea initiala nu s-au putut recupera decat o mica parte
    din elementele art deco, din cauza transformarii sale in spatii de
    birouri si magazine dupa instaurarea comunismului, dar ceva din
    atmosfera de altadata s-a pastrat, mai ales ca au fost restaurate
    si vechea sala de bal, si restaurantul Dragon Phoenix sau celebrul
    Jazz Bar.

    Shanghai Club revine si el in atentia publicului ca Waldorf
    Astoria Hotel, care se lauda cu pastrarea a optzeci la suta din
    elementele originale, printre care marmura siciliana din holul de
    la intrare, cu tot cu crapaturi si zone decolorate, vechiul lift
    sau cunoscutul The Long Bar, candva cel mai lung din Asia, unde
    veneau sa bea si gangsterii vremii.

    In fosta Concesiune Franceza s-a deschis Hotel Massenet, un
    complex de vile construite In anii ’20 pentru colonialistii bogati
    ai timpului. Vilele sunt Inchiriate astazi de oameni de afaceri si
    beneficiaza fiecare de gradina proprie si valet.

  • Conspiratii, pasiuni sangeroase si nebunia puterii

    Rufus, personajul prin ochii caruia este filtrata aceasta lume
    haotica, rascolita de pasiuni sangeroase si de porniri
    discretionare, este sclav. Gratie lui, Douglas Jackson ne ajuta sa
    patrundem in bolgiile curtii imperiale, sa deslusim intrigile din
    culise, sa intelegem resorturile intime care il fac pe Caligula sa
    se comporte ca un zeu caruia nu ii stau in cale nici morala, nici
    legea, nici sentimentele traditionale.

    Temandu-se de moarte si de faptul ca isi poate in fiecare clipa
    pierde puterea, ratacit intr-o lume marcata violent de abuzuri,
    scandaluri sexuale si conspiratii, imparatul desavarseste absurdul
    prin propriile actiuni megalomane si proiecte asasine.

    Douglas Johnson, “Caligula”, Editura Allfa, Bucuresti,
    2010

  • 36 de morti imaginare ale unor mari scriitori

    Nu ne place sa vorbim despre moarte, iar eseul lui Michel
    Schneider tocmai de aici porneste, de la raportul intre cuvinte si
    disparitia (sau iminenta disparitiei) fizice. Despre ce au spus
    niste mari personalitati in momentul trecerii in eternitate. Este,
    daca vreti, un compediu sui generis de istorie a literaturii si
    care functioneaza ca un excelent revelator al vietii.

    Nu degeaba ne recomanda autorul ca, dupa parcurgerea cartii lui,
    “sa citim toate cartile pe care acesti scriitori le-au scris: acolo
    este povestita moartea lor. Un scriitor e cineva care moare de-a
    lungul intregii sale vieti, fraza cu fraza, in cuvinte mici”.

    Michel Schneider, “Morti imaginare”, Editura Art, Bucuresti,
    2010