BusinessMagazin

Tag: finantare

  • 100 mld. euro pentru regiunea Dunarii. Se face Canalul Dunare – Bucuresti?

    Ce vrea Romania, concret, de la aceasta strategie? In primul
    rand finalizarea canalului Dunare – Bucuresti, doua noi poduri
    Romania – Bulgaria si refacerea infrastructurii portuare a celor 12
    porturi existente.

    Mai mult pe www.zf.ro.

  • Operatiunea “Dati bani pentru talibani”

    Intr-o conferinta de presa la Kabul, seful statului afgan a mai
    adaugat ca plati in bani lichizi sunt efectuate de mai multe tari
    prietene pentru a ajuta biroul presedintelui. Declaratia lui Karzai
    a evidentiat circuitele tulburi ale finantarii in Afganistan si a
    intervenit dupa publicarea de catre New York Times a unui articol
    despre seful administratiei prezidentiale de la Kabul, Umar
    Daudzai. Publicatia a dezvaluit ca acesta a primit mari sume de
    bani, transportate prin ambasadorul iranian in saci, sumele fiind
    varsate apoi intr-un fond secret utilizat de Karzai si Daudzai
    pentru a mitui deputati, sefi de triburi si chiar responsabili
    talibani, spre a asigura sustinerea lor.

    De la finele anului 2001, comunitatea internationala aloca anual
    miliarde de dolari in proiecte de dezvoltare in Afganistan. Wall
    Street Journal a dezvaluit in iunie ca, in ultimii trei ani, peste
    3 miliarde de dolari au parasit ilegal Afganistanul, imbarcati in
    valize la bordul unor avioane.

  • MAPDR: Multi agricultori au idei totalitarist-comuniste, desi vor sa profite de pe urma capitalismului

    Radulescu a precizat ca pana acum agricultorii au avut
    libertatea de a face ce vrea, motiv pentru care nu a existat niciun
    fel de coerenta a dezvoltarii lor. In plus, s-au dezvoltat foarte
    multi consultanti “pe care ii consider principalii vinovati pentru
    aceasta situatie, care au incurajat prosteste agricultorii sa faca
    proiecte foarte mari pentru fonduri structurale”. Radulescu sustine
    ca aceasta este o greseala, pentru ca de obicei cheltuielile cresc
    fata de planul initial si antreprenorul se vede la final in
    situatia in care fondurile structurale ajung sa acopere doar o
    treime din investitie, fata de 50% cat era planificat initial.

    “Nu este nicio problema daca odata incheiat un proiect mai este
    depus un nou dosar pentru o extindere”, argumenteaza Radulescu. El
    explica faptul ca multi agricultori nu inteleg ca fara niciun ban
    in buzunar si niciun fel de garantie nu exista niciun bancher care
    sa cofinanteze un proiect cu fonduri structurale.

    In plus, aproape niciun agricultor din domeniul productiei de
    fructe si legume nu a inteles importanta unui depozit. “Pentru a
    lucra cu retelele de magazine, de exemplu, producatorii trebuie sa
    asigure constant livrari de marfa la anumite standarde, lucru care
    nu se poate face fara depozite”, spune Radulescu. El a precizat ca
    “am fost si sunt un critic al retelelor, dar trebuie sa recunoastem
    ca avem si noi problemele noastre”. In primul rand, agricultorii
    trebuie sa-si schimbe dramatic mentalitatea, in sensul ca “nu se
    mai poate cu <las’ ca merge si asa>”, spune Radulescu, care
    da ca exemplu faptul ca unii agricultori incearca si in prezent sa
    dea tepe clientilor, punand de exemplu pamant sau pietre in
    mijlocul sacilor cu cartofi, ca sa atarne mai greu la cantar.

  • MAPDR: Proiectele europene care nu-si gasesc co-finantare pana la startul lui 2011 vor iesi din program

    Problema, explica el, este faptul ca dintre cele 230 de proiecte
    care au primit pana acum aprobare pentru a fi finantate prin
    fonduri structurale, “doar 14 au adus scrisori de confort din
    partea bancilor, scrisori care valideaza astfel co-finantarea
    proiectelor”, explica Radulescu. Din acest motiv, de la inceputul
    anului viitor, “toate proiectele acceptate in 2008 si prima
    jumatate a anului 2009 care nu pot aduce scrisori de confort vor fi
    scoase din programul de finansare, pentru ca exista riscul sa nu
    putem cheltui banii acordati; prin urmare, daca nu reusim pana in
    2013 sa cheltuim cele 8 miliarde de euro puse la dispozitie, este
    evident ca fondurile care ne vor fi puse la dispozitie in perioada
    2013-2020 vor fi mai mici”, a declarat Radulescu. Tot el a punctat
    ca cea mai mare problema in privinta accesarii fondurilor europene
    este co-finantarea. “Am alocat pana in prezent 90% din bugetele
    puse la dispozitia Romaniei. Din pacate nu au fost cheltuite decat
    12% din fonduri, motiv pentru care vom schimba strategia”, declara
    secretarul de stat.

  • In premiera, Erste imbunatateste prognoza economica pentru Romania

    Raportul de analiza pune aceasta imbunatatire in special pe
    seama performantei din agricultura, sector cu pondere importanta in
    formarea de valoare adaugata bruta (8%). Estimarea nu exclude insa
    recaderea economiei in teritoriu negativ in trimestrul al treilea,
    ca efect al masurilor de austeritate bugetara. Pentru 2011, grupul
    austriac se asteapta la o crestere a PIB de 1,2%, iar pentru 2012
    la 2,3%. “Cresterea nu va reveni la nivelul dinainte de criza mai
    devreme de 2014.”

    Analistii Erste si ai BCR au imbunatatit si prognoza privind
    somajul, despre care se asteapta sa nu depaseasca 8,5% la sfarsitul
    anului, fata de 7,4% in septembrie, insa nu numai gratie semnelor
    de redresare din sectorul privat, acolo unde sunt de asteptat
    comenzi in crestere pentru export, dar si fiindca banca anticipeaza
    ca “restructurarea sectorului public pare sa fie mai dificila”
    decat se estimase.

    “Cresterea economica nu va fi suficient de solida ca sa reduca
    semnificativ somajul; previziunea noastra este ca acesta va ramane
    si in urmatorii ani la niveluri peste cele dinainte de criza.
    Cresterea salariului real va fi negativa si in 2010, si in 2011”,
    afirma expertii. Ultimul an cu majorare a salariului brut real a
    fost 2009, cu 2,7%; anul acesta va scadea cu 7,8%, iar anul viitor
    cu 2,3%.

    Importurile ar putea ramane mai dinamice decat exporturile in
    ultima parte a anului, daca industria continua sa-si revina.
    “Exista perspectiva ca in termeni de formare a PIB, cererea externa
    sa devina negativa in 2010”, apreciaza raportul Erste/BCR.
    Deficitul balantei comerciale ar urma sa atinga 6% din PIB, fata de
    5,9% in 2009, pentru ca la anul sa se reduca usor, la 5,6%.

    Fluxurile mai mici de fonduri europene si remiterile mai mici de la
    lucratorii din strainatate vor creste deficitul de cont curent la
    6,2% din PIB, in crestere de la 4,5% anul trecut. Situatia nu se va
    imbunatati prea mult nici la anul, cand deficitul va scadea doar la
    6% din PIB.

    Investitiile straine directe vor fi modeste, la 2,3% din PIB, fata
    de 4,2% in 2009, iar in urmatorii doi ani nu vor depasi 3% din
    PIB.

    In privinta inflatiei, analistii bancii cred ca efectele de runda a
    doua ale majorarii TVA vor fi slabe, contracarate de piata
    taraneasca, mai putin sensibila la evolutiile fiscale, de
    stabilitatea leului si de reducerea consumului. Inflatia este
    asteptata sa ajunga la 8% la sfarsitul anului.

    SCENARIUL CEL BUN: FMI, UE SI STABILITATE POLITICA

    Erste/BCR anticipeaza ca Romania va incheia un nou acord cu FMI si
    UE, insa de tip preventiv, cu posibilitatea de a trage fonduri
    numai daca se deterioreaza conditiile de piata. Continuarea
    relatiei cu FMI si UE in acest fel este apreciata ca benefica
    pentru intentiile Guvernului de a atrage finantare de pe pietele
    externe prin emisiune de titluri pe termen mediu.

    Dobanda BNR va putea incepe sa scada din nou din primul trimestru
    din 2011, ca sa sustina “redresarea fragila” a economiei; in
    acelasi timp, anul viitor vor putea scadea si dobanzile cerute
    statului roman pe pietele externe, in conditiile unui mediu politic
    stabil si ale continuarii acordului cu FMI si UE.

    In fine, cursul de schimb este asteptat sa ajunga la 4,2 lei/euro
    la sfarsitul anului in curs, pentru a urma apoi o tendinta de
    apreciere lenta, spre 4,1 lei/euro la sfarsitul lui 2011 si 3,9% la
    finele lui 2012. Erste se intemeiaza pe nivelul mai mult decat
    confortabil al rezervei valutare si pe faptul ca BNR, conform
    declaratiilor guvernatorului Isarescu, nu are in vedere sa
    protejeze un anumit nivel de curs, insa exista anumite zone de
    echilibru care se schimba in timp si care sunt monitorizate cu
    atentie.

  • Udrea a semnat la Cluj contracte de finantare pentru proiecte europene de 48 de mil. de euro

    Primele doua proiecte vizeaza modernizarea liniei de tramvai din
    municipiul Cluj-Napoca pe tronsonul Manastur – Piata Garii si Piata
    Garii – Bulevardul Muncii, iar cel de-al treilea priveste
    restaurarea “ansamblului monument istoric Parcul Central «Simion
    Barnutiu» si cladirea Casino”, valoarea lor totala fiind de
    203.108.479,4 lei (48,3 milioane de euro).


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • BERD acorda finantari fara precedent pentru filialele bancilor grecesti: 630 mil. euro pentru Romania, Albania, Bulgaria si Serbia

    Imprumuturile, care vor fi puse la dispozitia bancilor in cate
    doua transe egale, fac parte dintr-un acord de finantare mai amplu
    care include linii de credit pentru filialele din regiune ale
    grupurilor elene Alpha Bank Group, Piraeus Group si Eurobank.
    Pentru Piraeus, finantarea este in valoare totala de 200 de
    milioane de euro si mai vizeaza Piraeus Bank Bulgaria (70 de
    milioane de euro) si Tirana Bank din Albania (40 de milioane),
    conform BERD. Pentru Eurobank, finantarea este in valoare totala de
    230 de milioane de euro si mai vizeaza Eurobank EFG Bulgaria AD
    (Postbank), cu 75 de milioane de euro, si Eurobank EFG a.d.
    Beograd, cu 60 de milioane. Alpha Bank Group beneficiaza de 200 de
    milioane de euro in total, din care 50 de milioane pentru Alpha
    Bank Serbia.

    “Noua linie de credit va veni in sprijinul companiilor mici si
    mijlocii, dar si al marilor companii private si va contribui la
    cresterea resurselor de finantare puse la dispozitia clientilor”, a
    comentat Catalin Parvu, director general executiv al Piraeus Bank
    Romania.

    Toate cele trei linii de credit pe termen mediu fac parte din
    planul international de actiune pentru institutiile financiare al
    BERD, initiat in februarie 2009, in virtutea caruia BERD, Banca
    Mondiala si Banca Europeana de Investitii vor furniza 24,5 miliarde
    de euro, in doi ani, pentru a sustine economiile din Europa de
    Est.

    Daca anul trecut a acordat imprumuturi in Romania cu precadere
    firmelor de constructii si retail, BERD se axeaza anul acesta pe
    credite acordate bancilor, cu scopul de a finanta IMM-urile si
    sectorul corporatist. Anul acesta a acordat un credit de 20 de
    milioane de euro pentru Millennium Bank, unul de 50 de milioane de
    euro pentru BRD si altul de 10 milioane de euro pentru BCR.

  • Croitoru: Un nou acord cu FMI asigura finantari ieftine, Romania trebuie sa se imprumute la extern

    “Daca Romania nu reuseste sa faca ajustarile programate, sursele
    de capital vor scadea. Oricum, Romania trebuie sa se imprumute de
    pe pietele externe. In opinia mea, noul acord cu FMI ar fi bine de
    incheiat de tipul precautionar, ar da credibilitate si ar asigura
    costuri mai mici”, a spus Croitoru.


    Cititi mai multe     despre acordul cu FMI pe www.zf.ro.

  • Circa 80% din firmele cu finantare UE renunta la derularea proiectelor pentru ca nu au bani

    “Statisticile sunt dramatice. 70-80% dintre companiile carora
    le-au fost aprobate proiecte cu finantare europeana renunta la
    implementarea acestora din cauza ca nu au bani pentru investitiile
    respective. O spun din experienta personala si din ce am vorbit cu
    alti colegi”, a declarat, vineri, presedintele Patronatului
    Tinerilor Intreprinzatori din Romania, Florin Jianu, care detine o
    firma de consultanta in domeniul elaborarii de proiecte cu
    finantare europeana.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Basescu: In octombrie trebuie analizata posibilitatea discutarii unui nou acord cu FMI

    “Propunerea mea catre dumneavoastra este ca, cu ocazia vizitei
    din octombrie, sa ne uitam la viitorul acord intre Romania si FMI,
    sa vedem daca solutia corecta este extinderea actualului acord sau
    de a avea un acord de tip precautionary. In acelasi timp, cautam sa
    continuam impreuna reformele structurale si absorbtia fondurilor
    europene. Este necesara crearea spatiului fiscal necesar pentru
    absorbtia fondurilor”, a spus Traian Basescu.

    Jeffrey Franks si-a exprimat acordul cu seful statului roman.
    “Asa cum va amintiti, la ultima noastra vizita, am subliniat faptul
    ca exista nevoie disperata de multi bani europeni pentru
    infrastructura de aici si cheia este eliminarea barierelor din
    sectorul public care ingreuneaza absorbtia fondurilor bugetare”, a
    spus Franks.

    Cititi mai mult pe www.mediafax.ro.