BusinessMagazin

Tag: comert

  • Cu cat se mai scumpesc tigarile? Cat vei plati in plus in 2011?

    De exemplu, un pachet de Kent, Malboro sau Camel va costa 11,2
    lei. Anul trecut tigarile s-au scumpit cu un leu. Dar nu mai
    departe de 2009, tinta de inflatie a fost ratata iar unul dintre
    principalii vinovati a fost costul tigarilor, care a crescut anul
    trecut cu 50%, fiind cea mai mare crestere de pret inregistrata in
    2009.

    Cei mai mari producatori pe piata de profil sunt filalele locale
    ale British American Tobacco, Japan Tobacco International si Philip
    Morris care si-au adjudecat peste trei sferturi din vanzarile
    legale. O suma importanta din buzunarul fumatorilor se duce insa
    drept in buzunarele contrabandistilor de tigarete, dat fiind ca
    circa un sfert din volumele vandute sunt ilicite.

    Piata tigaretelor are cea mai mare valoare din totalul
    vanzarilor de bunuri de larg consum, fiind, reunind la nivelul
    anului trecut circa trei miliarde de euro, conform estimarilor
    BUSINESS Magazin.

  • Cum sa iti mobilezi casa platind cu zeci de milioane mai putin fata de pretul din magazin

    Micii producatori de mobila au fost striviti de marile branduri
    straine care au deschis filiale si la noi in tara. Criza i-a
    determinat insa pe clienti sa se reorienteze catre solutii mai
    ieftine, firmele mici intrand din nou in peisaj. Constantin Papacu,
    de la montaremobila.ro, intalneste tot mai des clienti care vor
    aceeasi mobila vazuta in marile magazine, dar la preturi mai mici.
    Solutia este simpla, insa presupune alergatura si inventivitate.
    “La o mobila de aproximativ 8.000 de RON poti economisi pana la
    3.000 de RON. La bucatarii, designul se axeaza pe usi, pe sertare,
    pe manere, acestea sunt elementele care «vand» mobila. Capacele
    (corpurile pe care sunt aplicate usile) insa nu sunt cu mult
    diferite de cele intalnite la bucatarii mai ieftine. La Ikea, la
    Mobexpert sau la Kika, pretul unui asemenea corp poate fi si cu
    300% mai scump.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Dilemele lui 2011 – Cat de importante sunt promotiile? Cat se va mai scumpi mancarea?

    VOR DESCHIDE CUMPARATORII MAI LARG BAIERILE PUNGII SAU,
    DIMPOTRIVA, VOR FI SI MAI “ZGARCITI” IN MAGAZINE?
    Cheltuielile vor continua sa scada, ca urmare a gradului de
    prudenta din ce in ce mai accentuat. Tot mai multi clienti intra in
    magazine cu listele de cumparaturi facute si fenomenul va fi din ce
    in ce mai vizibil si anul viitor, ca urmare a incertitudinii fata
    de veniturile caminelor. “Cumparatorii vor fi si mai stricti ca
    pana acum, incercand sa optimizeze pe cat posibil sumele cheltuite
    in magazine”, spune Ciprian Moga, managing partner in cadrul
    companiei de consultanta in retail iQuest Consulting. Prin urmare,
    produsele alimentare vor ramane in continuare principala
    cheltuiala, iar grija pentru cosul zilnic, cu bunuri de larg consum
    se va accentua. Moga spune ca se asteapta ca si in Romania sa apara
    o tendinta de consum care se manifesta deja pe pietele vestice,
    anume “preferinta pentru cumpararea unor produse mai durabile”, in
    paralel cu tendinta existenta de crestere a interesului pentru
    produsele ieftine. Este vorba mai cu seama de bunuri de folosinta
    indelungata – precum mobila si aparatura electrocasnica – dar
    fenomenul se va regasi in unele cazuri si pe segmentul de
    imbracaminte si incaltaminte. “Chiar daca va aparea preferinta
    pentru produse de calitate mai buna, de pe un segment de pret
    superior, valoarea vanzarilor ca total va scadea”, apreciaza
    Moga.

    CAT DE IMPORTANTE MAI SUNT PROMOTIILE?
    Pe fondul chibzuielii tot mai mari a cumparatorului si a luptei tot
    mai ascutite dintre comercianti, promotiile castiga tot mai mult
    teren. “In Romania ultimilor ani cred ca aproape toata populatia
    cumpara dupa un singur criteriu: ofertele”, spunea recent Robert
    Redeleanu, director general Scandia, firma care produce conserve.
    Ba mai mult, promotiile au ajuns sa fie un factor de crestere (sau
    cel putin de mentinere) a vanzarilor. “Cred ca este naiv ca cineva
    sa-si imagineze ca fara oferte si fara promotii in comert poti
    rezista in ziua de azi”, spunea recent Marius Melesteu, general
    manager al Strauss Romania, companie care produce marca de cafea
    Doncafé.

    CAT DE DINAMICI VOR FI COMERCIANTII IN PRIVINTA
    INVESTITIILOR?
    In privinta investitiilor, “nu exista un moment mai bun decat acum
    pentru extindere”, spune Ciprian Moga, managing partner in cadrul
    companiei de consultanta in retail iQuest Consulting. El nu se
    asteapta la nou-veniti care sa porneasca afacerile in Romania prin
    investitii de la zero, ci mai degraba prin preluari. In ce ii
    priveste insa pe actorii deja prezenti, “ma astept ca marile retele
    care dispun de lichiditati sa se extinda”, spune Moga. In opinia
    lui, toate planurile de investitii anuntate anterior de
    comercianti, ba chiar si cele amanate, vor prinde contur anul
    viitor. Argumente in favoarea acestei decizii sunt costurile mai
    mici pentru toate componentele unui buget de investitii – de la
    pretul terenurilor si al chiriilor, al constructiilor, al fortei de
    munca. Moga se asteapta ca operatorii de retele de discount, dar si
    magazinele de proximitate sa se mentina in continuare cei mai vioi
    la capitolul investitiilor. Spatiile de proximitate au luat in 2010
    un contur foarte clar definit, odata cu investitiile masive (cu un
    buget de 200 de milioane de euro pana la sfarsitul lui 2011) ale
    lui Dinu Patriciu in lantul Mic.ro.

    CUM VOR EVOLUA PRETURILE LA RAFT?
    Este de asteptat ca preturile produselor alimentare sa creasca,
    influentate de factori variati, intre care se numara cresterea
    costurilor cu utilitatile, transportul, ineficienta lantului de
    furnizare producator primar – procesator – logistica – magazin. In
    plus, un cuvant de spus va avea si evolutia cursului euro/leu fata
    de 2010 in cazul importurilor.

    Raul Ciurtin, presedinte al producatorului de lactate Albalact,
    spunea recent ca in 2009 marjele de profit ale industriei s-au
    redus abrupt din pricina cresterii preturilor la materia prima.
    Costurile insa nu au fost transferate in pretul la raft, pentru ca
    in randul producatorilor se da o lupta puternica pentru atragerea
    si fidelizarea cumparatorilor. Situatia se regaseste in mai toate
    zonele din sfera bunurilor de larg consum, cumparatorii fiind
    obisnuiti sa regaseasca – si cei mai multi sa aleaga in functie de
    – promotii.

  • Cine s-ar fi gandit ca berea a salvat omenirea?

    Autorii studiului considera ca fermierii din epoca de piatra
    cultivau cereale atat pentru hrana zilnica dar si pentru a o folosi
    la producerea berii, care ii binedispunea. Dovezile atesta faptul
    ca oamenii acelor vremuri depuneau eforturi considerabile pentru a
    obtine acele graunte si ca petrecerile reprezentau evenimente
    majore pentru comunitatile umane din epoca de piatra. Teoria
    studiului sustine ca grauntele de cererale erau adeseori
    transformate in bere, a explicat arheologul Brian Hayden de la
    Simon Fraser University din Canada, autorul studiului.”Berea este
    un element sacru in cele mai multe dintre societatile
    traditionale”, a declarat Brian Hayden.

    Dovezile arheologice sugereaza ca, pana in neolitic, cerealele
    precum orzul si orezul reprezentau doar un element minor in dieta
    zilnica. Motivul cel mai probabil este ca aceste culturi necesitau
    un volum mare de munca si un numar mare de operatiuni pentru a
    obtine produsul finit – seceris, vanturat, decorticat si macinat -,
    iar aceste etape sunt mari consumatoare de timp.

    Cateva situri din Siria au revelat faptul ca oamenii acelor
    vremuri parcurgeau distante neobisnuit de mari pentru a-si procura
    cereale – uneori pana la 100 de kilometri. Efortul depus pentru
    obtinerea acestor cereale a facut ca ele sa devina un element
    atractiv si apreciat, mai ales cu ocazia petrecerilor, in timpul
    carora oaspetii erau serviti cu aceste alimente, a caror obtinere
    era dificila sau costisitoare. Berea a reprezentat unul dintre
    motivele principale pentru care aceste graunte erau procurate.

    Petrecerile au reprezentat in societatile traditionale un
    element vital pentru aparitia legaturilor si cooperarii intre
    comunitati, pentru aparitia puterii politice, pentru aparitia
    retelelor de aliante, si toate acestea au stat la baza aparitiei
    unei societati complexe, a explicat autorul studiului.

    “In cadrul petrecerilor traditionale din lumea intreaga exista
    trei ingrediente care sunt universal prezente. Unul dintre ele este
    carnea. Al doilea este un anumit tip de cereale, cel putin in
    emisfera nordica, sub forma painii sau a pasatului de cereale. Cel
    de-al treilea este alcoolul si, deoarece alcoolul necesita un
    surplus de cereale pentru a fi fabricat, dar si mult timp si efort,
    el era produs in societatile traditionale aproape exclusiv pentru
    ocazii speciale, cu scopul de a-i impresiona pe oaspeti, pentru a-i
    face fericiti si pentru a-i face sa aiba o atitudine favorabila
    fata de gazde”, au adaugat autorii studiului.

  • In ce orase romanesti vor exploda hipermarketurile

    Regiunile din jurul unor orase precum Pitesti, Timisoara sau
    Bucuresti sunt pe lista “punctelor fierbinti” ale Europei Centrale
    si de Est in ceea ce priveste avansul, pe termen lung, al
    vanzarilor retailerilor. Acestea vor creste cu circa 60% in
    regiunile mentionate, conform unei prognoze pentru perioada
    2010-2020, realizata de Oxford Economics si compania de consultanta
    imobiliara, King Sturge. Tot majorari impresionante ale vanzarilor,
    de 50%, vor fi consemnate si in zonele din proximitatea Iasiului,
    Clujului si Brasovului.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Club BM: Despre 2010, cu bune si rele

    BUSINESS MAGAZIN: Ne-am propus sa facem un bilant al anului
    2010. O statistica recenta spunea ca 98% dintre managerii romani au
    adoptat o tactica de supravietuire si asteapta ca statul sa rezolve
    criza. Este sau nu asa?

    FILIP CRISTESCU, BILLA: Mi se pare ciudat sa astepte cineva de
    la stat rezolvarea crizei. Este adevarat, toate aceste schimbari
    din piata care se intampla de la o luna la alta fac sa fie foarte
    greu sa iei decizii pe termen lung. Dar nu inseamna ca managerii
    asteapta ca statul sa vina cu solutia, ci cred ca mai degraba
    indica faptul ca ei amana decizii si ajung sa nu mai poata puna in
    practica anumite planuri, din simplul fapt ca luna viitoare s-ar
    putea sa fie data o noua lege sau o schimbare in fiscalitate care
    sa afecteze aceste planuri.

    BUSINESS MAGAZIN: Cred ca asta e de fapt o prima componenta a
    bilantului acestui an. Toata lumea a asteptat probabil de la
    autoritati, pe valul deciziilor din Europa, o reactie ferma sau
    macar mai bine directionata si animata de bune intentii. S-a
    intamplat acest lucru?
    DRAGOŞ DAMIAN, TERAPIA: In industria farma a functionat foarte bine
    anul acesta legea efectului de baza. Anul trecut a fost extrem de
    prost pentru noi, pentru ca am avut autoritati animate de bune
    intentii, care au luat insa decizii foarte proaste si au dat legi
    care au incercat sa rezolve o serie de probleme dinainte de 2009,
    dar n-au facut decat sa le agraveze. Vorbesc aici strict din
    punctul de vedere al investitorilor care au venit in Romania, de
    companii care produc si vand in Romania, dar si exporta, avand
    modele de afaceri complicate. A fost un an de reviriment fata de
    2009, pentru ca am invatat niste lectii si am stiut sa ne adaptam.
    Nu cred ca este insa un model pentru toate industriile, mai ales ca
    clientii segmentului farma sunt diferiti, iar in proportie de
    70-75% este o industrie care se bazeaza pe afacerile cu statul,
    fapt care n-a fost in mod neaparat un lucru bun. A fost un an in
    care am cautat solutii financiare mai bune, am invatat lectiile, am
    actionat cu mai multa prudenta si am diminuat riscurile. Una peste
    alta, simt ca a fost un an bun. In niciun caz, piata farma nu mai e
    la fel de interesanta ca in anii precedenti, insa privim 2011 cu un
    oarecare optimism.
    ALIN TAPALAGĂ, PORSCHE: Se poate spune totusi ca nu v-a mers rau.
    Am vazut ca sunteti cel mai mare consumator de media.
    DRAGOŞ DAMIAN, TERAPIA: Asa este, pentru ca ne-am distantat de
    medicamentele pe baza de prescriptie medicala si am investit mai
    mult in produsele care nu necesita reteta si care au insemnat
    lichiditati mai mari si termene de plata mai scurte. Daca ar fi sa
    cumpar o masina de la dumneavoastra cu un termen de plata de 300 de
    zile, v-ar merge bine ca ati vandut masina, dar ati incepe sa
    simtiti problema banilor care vin cu o asemenea intarziere. Oricum,
    industria auto n-ar acorda un asemenea credit, pe cand cea farma a
    fost nevoita. E un business atipic.


    BUSINESS MAGAZIN: Si sectorul auto a facut intr-un fel afaceri
    cu statul anul acesta. Cat de mult a ajutat programul Rabla?
    ALIN TAPALAGĂ, PORSCHE: N-am facut afaceri cu statul propriu-zis.
    Programul a ajutat foarte mult intreaga piata, 55% din cele 105.000
    de masini vor fi vandute prin Rabla anul acesta. Noi suntem chiar
    la polul opus fata de piata farma, pentru ca politicile au fost
    aici coerente si implicit lucrurile merg foarte bine. Asa cum se
    arata pentru 2011, daca va continua programul Rabla sub forma
    redesenata de guvernanti, cu patru vouchere in loc de trei, piata
    va sta chiar mai bine. Asteptam marea cu sarea de la programul de
    casare aflat deja in cel de-al cincilea an de functionare. In
    primii ani, modelul a fost importat din Occident si neadaptat
    pietei locale si formatului romanesc, asa ca nu a mers foarte bine.
    Pe viitor insa, rezultatele pot fi in continuare bune, avand in
    vedere parcul auto de 4,5 milioane de masini cu varsta medie de 17
    ani. Daca va continua sa se caseze masina peste 10 ani, tot ar mai
    fi 2,5 de milioane de autoturisme care s-ar incadra.
    CRISTIAN VLAŞIN, BMW: Fata de restul Europei stam foarte prost din
    punctul de vedere al vitezei de rotatie a masinilor si al gradului
    de innoire al parcului auto. Partea plina a paharului este
    intr-adevar acest program. Cu impact negativ insa au fost luate
    anul acesta doua decizii: cresterea TVA si sistemul de taxare care
    vrea sa mearga spre ideea unei taxe de lux, ceea ce pentru BMW cel
    putin este o descurajare. Este foarte greu sa faci estimari pe
    piata in aceste conditii, evident si din cauza instabilitatii
    politice. Bine ar fi fost ca la aceasta discutie sa participe si o
    autoritate care sa ne explice mai clar deciziile si strategiile.
    Credem intr-o evolutie pozitiva si pentru anul viitor.

  • Retrospectiva 2010 – Cele mai mari investitii ale anului

    Daca in anii de crestere accelerata a economiei, comerciantii se
    intreceau in a deschide noi si noi magazine, 2010 este un an in
    care cele mai multe retele au apasat pedala de frana. Sunt insa
    companii care profita chiar acum de moment. Dedeman, reteaua de
    bricolaj dezvoltata de omul de afaceri Dragos Paval, ajunge anul
    acesta cel mai mare comerciant roman. Compania a mizat tocmai in
    vreme de criza pe extindere, deschizand anul acesta cinci noi
    spatii (cu un buget de peste 50 mil. euro), dupa ce anul trecut a
    inaugurat alte patru magazine. Cora, care are o istorie de peste
    opt ani pe piata locala, este un alt exemplu de companie care a
    declansat in 2010 ofensiva extinderii: la finalul anului trecut
    avea doar trei magazine, iar anul acesta a mai deschis trei.

    Aproape toate retelele au deschis spatii in acest an si chiar
    daca fata de alti ani investitiile sunt mai reduse, franarea este
    conexata in cele mai multe cazuri si de faptul ca nu mai aveau o
    nevoie acuta de noi magazine. Tot in comert a identificat si
    miliardarul Dinu Patriciu o nisa de exploatat: magazinele de
    proximitate, segment in care a pompat in jur de 100 mil. euro
    pentru deschiderea a peste 100 de Mic.ro. Patriciu a plusat la
    capitolul investitii in 2010 si a intrat in forta si pe piata de
    pariuri sportive, deschizand pana in prezent agentii Bet Arena in
    37 de judete din tara.


    Imobiliarele detin trei pozitii in clasamentul celor mai mari
    investitii finalizate in acest an. Trei malluri – Sun Plaza, Gold
    Plaza Baia Mare si Atrium Center – si-au deschis portile in acest
    an. In ciuda faptului ca imobiliarele au fost grav afectate de
    criza, sunt cel putin zece proiecte incepute in 2010 ale caror
    investitii cumulate depasesc 1 miliard de euro. Cu titlul de
    exemplu: Cora cu complex comercial la Constanta (100 mil. euro),
    proiectul Maritimo Constanta (140 mil. euro), Palas Iasi (260 mil.
    euro), Victoria City Center (150 mil. euro).

    Partea leului revine domeniul energetic. CEZ construieste in
    Dobrogea cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, cu o putere
    instalata de 600 MW, aproximativ dublul capacitatii instalate a
    celui mai mare parc operational din prezent (parcul eolian
    Whitelee, Scotia). Proiectul are o valoare de 1,1 mld. euro, iar
    prima faza a acestuia este plasata la Fantanele – 139 turbine. Cel
    mai mare investitor din acest an este Petrom, care a avut un buget
    de investitii de 1,5 miliarde de euro – 50% pentru explorare si
    productie, 25% pentru centrala pe gaz de la Brazi, 18% pentru
    rafinaria Petrobrazi, iar 7% pentru Petrom City si alte investitii
    corporate. Intre cei mai mari investitori se numara Ford Motor
    Company, cu un buget de 200 milioane de euro in cadrul uzinei de la
    Craiova, adica aproape o treime din totalul tintei de 675 milioane
    de euro la care s-a angajat.


    Banii pompati de Ford in fabrica de la Craiova sunt importanti
    mai cu seama din prisma investitiilor in lant pe care le genereaza,
    numarul de furnizori ai companiei ajungand deja la 20. Chiar daca
    2010 a fost un an in care companiile mai degraba au asteptat
    semnale pozitive pentru a croi bugete de investitii, sunt o serie
    intreaga de companii, din cele mai variate domenii, care n-au batut
    pasul pe loc. Spre exemplu, operatorul suedez de servicii medicale
    private Medicover a deschis un laborator regional in urma unei
    investitii de 10 mil. euro; AdePlast a pompat 0,6 mil. euro in
    fabrica din Ploiesti si un milion de euro pentru circa 120 de
    masini de colorat pentru distribuitorii locali ai companiei.

  • Revista presei economice din Romania

    Gandul
    constata ca agentiile de turism au scos deja la vanzare
    biletele pentru vacanta de vara     in strainatate, la preturi cu
    pana la 50% mai mici decat in mod normal, pentru destinatii ca
    Spania, Grecia, Bulgaria si Grecia, Egipt, Tunisia si Turcia.
    Salariatii din Romania ar putea avea parte anul viitor de salarii
    raportate la performante, urmand ca recompensele sa fie coordonate
    cu rezultatele reale, reiese dintr-un sondaj comandat de Regus,
    furnizor global de solutii pentru locul de munca.

    PNL ataca la Curtea
    Constitutionala OUG 50 in forma adoptata de Camera Deputatilor,
    considerand ca     incalca atat
    Constitutia, cat si principii consacrate de jurisprudenta CEDO si a
    Curtii de Justitie a UE, informeaza Evenimentul Zilei, care
    citeaza si avocati ce sustin ca si actele aditionale aplicate
    abuziv de banci incalca legea fundamentala. In outleturi, targuri
    de Craciun, dar si in magazinele virtuale puteti gasi daruri pentru
    cei dragi, la preturi sub 50 de lei; ziarul ofera cateva idei.

    “Inca un tun la Hidroelectrica:
    statul pierde, Mittal castiga    “, titreaza
    Adevarul, explicand ca Hidroelectrica va livra electricitate
    combinatului siderurgic ArcelorMittal Galati in baza unui contract
    din care ar putea pierde peste 40 mil. euro. Rafinariile din UE, secerate de criza: in 2010, cinci
    rafinarii au fost inchise din cauza cererii reduse de carburanti,
    iar in Romania, Petrom asteapta cumparatori pentru Arpechim
    Pitesti, pe care o inchide daca nu reuseste sa o vanda pana in
    2012.

    Comertul exterior a fost vedeta
    economica a acestui an, insa exporturile Romaniei sunt realizate aproape
    integral de catre companii straine, remarca Romania Libera;
    insusi Mihai Ionescu, seful ANEIR, sustine ca “Romania este mai
    mult un atelier pentru companii straine care produc aici si exporta
    decat un exportator in sine”. Noua senatori
    PDL si-au pus semnatura pe un proiect de lege care prevede taxarea
    suplimentara a profiturilor bancilor cu o cota de 2,5% si care a
    ajuns la Senat.

    Asociatia de Turism a Municipiului Bucuresti,
    fondata in octombrie anul trecut printr-un parteneriat
    public-privat, promite proiecte ce vor transforma Capitala “intr-o
    destinatie turistica europeana comparabila cu Praga, Paris si alte
    mari capitale”, desi oficialii asociatiei nu stiu nici macar cati
    vizitatori primeste Bucurestiul, scrie Ziarul Financiar. La
    vanatoare de promotii: fara eticheta rosie cu “minus %” oamenii par
    ca nu mai vor sa cumpere nimic.

  • Credit de 58 mil. dolari pentru Bancpost de la International Finance Corporation

    IFC (fost actionar al Bancpost) a anuntat ca, in paralel cu
    finantarea pentru Bancpost, filiala romaneasca a grupului financiar
    elen EFG Eurobank Ergasias, a acordat si un credit de 38 de
    milioane de dolari catre Eurobank EFG a.d. Beograd, subsidiara EFG
    Eurobank Ergasias din Serbia.

    “Creditul va putea asigura un flux continuu de imprumuturi
    pentru companiile mai mici, intr-o vreme cand firmele din economia
    reala se confrunta cu dificultati in obtinerea de fonduri pentru
    dezvoltare”, a declarat Dimitris Tsitsiragos, director al IFC
    pentru Orientul Mijlociu, Africa de Nord si Europa de Sud.
    “Parteneriatul cu EFG Group demonstreaza sustinerea noastra pentru
    economia romaneasca.”

    Creditul a fost acordat in virtutea programului de coordonare
    intre institutiile financiare convenit in martie 2009 la Viena
    (initiativa de la Viena), in urma caruia marile grupuri bancare
    europene au acceptat sa nu-si reduca expunerea in tarile emergente
    de pe continent, urmand sa fie sprijinite de institutiile
    financiare internationale (Fondul Monetar International, Banca
    Mondiala, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca
    Europeana de Investitii). La intelegere au aderat Erste Bank,
    Raiffeisen, Societe Generale, Volksbank, UniCredit, EFG Eurobank,
    National Bank of Greece, Alpha Bank, Piraeus Bank.

    Conform planului de la Viena, Banca Mondiala, BERD si BEI s-au
    angajat sa furnizeze 24,5 miliarde de euro in curs de doi ani
    pentru sustinerea economiilor est-europene prin intermediul
    sectorului bancar. Pana in august 2010, finantarea totala ajunsese
    deja la 27 de miliarde de euro.

    Bancpost a aderat in martie 2010 la programul IFC de finantare a
    comertului global in calitate de banca emitenta, pentru a-si
    extinde operatiunile de finantare a comertului, pe masura ce
    România isi revine de pe urma crizei financiare globale. Bancpost a
    devenit astfel prima banca româneasca emitenta din cadrul
    programului. Anul trecut, Bancpost a contractat un credit de 80 de
    milioane de euro de la BEI, tot pentru finantarea companiilor mici
    si mijlocii, iar anul acesta a primit un imprumut de 95 de milioane
    de euro de la BERD, folosibil in aceleasi scopuri.

    Investitiile si finantarile nou-acordate ale IFC in sectorul
    privat din tarile in tranzitie si in curs de dezvoltare au
    totalizat 18 miliarde de dolari in anul fiscal 2010, in crestere de
    la 14,5 miliarde in anul fiscal precedent.

  • Promotii de sezon: 10% reducere la comenzile pe Pro Video

    Comenzile plasate in perioada 23 decembrie ora 15.00 – 27
    decembrie ora 12.00 vor fi expediate incepand cu data de 27
    decembrie.

    De asemenea, pana la 9 ianuarie, cumparatorii care platesc
    comenzile facute pe Provideo.ro cu un card MasterCard sau
    Maestro primesc inca 10% reducere din suma totala de plata.

    Noile promotii se adauga la cea uzuala a site-ului, care acorda
    un cupon de reducere de 7% din valoarea unei comenzi, la fiecare 5
    comenzi plasate pe site. Cuponul poate fi utilizat pentru o singura
    comanda plasata pe site, in decurs de 30 de zile de la primirea
    acestuia.

    La ora actuala, in topul vanzarilor magazinului online al Pro
    Video se afla DVD-urile “Saga Amurg: Luna Noua”, “Saga Amurg:
    Eclipsa”, “Moonwalker” (Michael Jackson), “Infern de Ziua
    Indragostitilor 3D”, “Mihai Viteazul”, “Frumoasa si Bestia” (desene
    animate) si Avatar”.


    Pro Video a devenit partener oficial si reprezentant al Walt
    Disney Studios Home Entertainment in Romania. Cu aceasta ocazie,
    Pro Video a inceput sa aduca pentru cinefili, incepand cu luna
    noiembrie, o intreaga serie de filme Disney in format Blu-ray si
    DVD. Pe langa pachetele speciale combo pack, care includ ambele
    formate, DVD si Blu-ray, Pro Video lanseaza primul Blu-ray Disney
    in varianta 3D. Incepand cu 24 noiembrie, pelicula “O poveste de
    Craciun”, avandu-l ca protagonist pe Jim Carrey, poate fi cumparata
    in exclusivitate in acest format din toate magazinele partenere Pro
    Video.

    Pro Video este cel mai important distribuitor de home
    entertainment din Romania, cu o cota de piata de 60%, fiind
    reprezentantul exclusiv al licentelor Warner Home Video, Sony
    Pictures Home Entertainment si Walt Disney Studios Home
    Entertainment. Compania controleaza totodata un portofoliu
    impresionant de filme securizate de la companii independente precum
    Summit Entertainment, Lionsgate sau Morgan Creek.