Cum ceremoniile poporului presupuneau utilizarea de blănuri de leopard şi de serval, precum şi coame de lei, o căpetenie lozi, Inyambo Yeta, a apelat la o organizaţie dedicată salvării felinelor mari, scrie CNN. S-a găsit astfel soluţia blănurilor false, create de specialişti în design digital ca să fie cât mai greu de deosebit de cele naturale, după care materialul astfel proiectat este produs în China, iar costumele confecţionate în Africa de Sud. Pe lângă fustele tradiţionale, croite astfel încât să nu fie toate la fel, s-au mai produs până acum şi circa 200 de podoabe de cap cu coame false de leu.
Tag: China
-
China a înregistrat în 2019 cea mai slabă creştere economică din ultimii 29 de ani
Creşterea economică a Chinei a fost de 6,1% în 2019, cea mai slabă din ultimii aproape 30 de ani, în contextul războiului comercial cu Statele Unite, însă regimul de la Beijing a introdus o serie de măsuri pentru a contracara o scădere şi mai mare anul acesta, relatează site-ul agenţiei Reuters.
Produsul intern brut (PIB) al Chinei a crescut cu 6,0% în cel de-al patrulea trimestru al anului 2019, faţă aceeaşi perioada a anului anterior, au arătat date de la Biroul Naţional de Statistică de la Beijing, continuând în acelaşi ritm ca în cel de-al treilea trimestru.
Pentru întreg anul, PIB-ul Chinei a avansat cu 6,1%, cea mai lentă rată anuală de creştere înregistrată din 1990 până astăzi. Analiştii estimau o temperare a creşterii economice chineze de la 6,6% în 2018 la 6,1%.
Surse politice au declarat pentru Reuters că Beijingul intenţionează să stabilească pentru anul acesta un obiectiv de creştere economică mai scăzut, de aproximativ 6%, faţă de o ţintă de 6-6,5% în 2019, bazându-se pe creşterea investiţiilor în infrastructură pentru a evita o încetinire mai accentuată a celei de-a doua economii a lumii.
-
Moment istoric: Bursa americană închide şedinţa de miercuri la maximul tuturor timpurilor pe fondul acordului Beijing-Washington
Indicele industrial Dow Jones a reuşit miercuri să încheie şedinţa de tranzacţionare peste pragul de 29.000 de puncte, într-o premieră istorică pentru bursele americane.
În acelaşi timp, şi indicele S&P s-a tranzacţionat aproape de valori record după ce SUA şi China au anunţat că au semnat Faza Întâi a acordului comercial Washington – Beijing şi au promis că vor rezolva disputa comercială care generează incertitudine pe Wall Street de mai mult de un an deja, potrivit Reuters.
În centrul acordului comercial stă promisiunea Beijingului potrivit căreia China va cumpăra bunuri şi servicii suplimentare de cel puţin 200 miliarde dolari din SUA în următorii doi ani – plecând de la pragul de 186 miliarde dolari din 2017.
Acordul comercial lasă loc investitorilor să se concentreze pe următoarea rundă de rapoarte trimestriale şi să ofere estimări şi perspective neafectate de tensiunea pe care a generat-o până acum lipsa unui acord comercial.
„Nu există îndoială că din punct de vedere psihologic există o relaxare pentru piaţă. Există încă executivi cu incertitudini, însă semnarea acestei etape ar putea ajuta măcar capitalul de investiţii”, notează Peter Cardillo, economist-şef în cadrul Spartan Capital din New York.
Astfel, indicele Dow Jones a încheiat şedinţa de tranzacţionare la 29.030 puncte, în timp ce S&P a încheiat şedinţa la peste 3.280 de puncte.
-
Cum vor giganţii de la Bank of China să cucerească România
Cu active de peste 21.000 miliarde de yuani, respectiv 3.000 de miliarde de dolari, Bank of China este una dintre cele mai mari patru bănci chinezeşti deţinute de stat şi a patra cea mai mare bancă din lume. Comparativ, întregul sistem bancar românesc are active de numai 110 miliarde de dolari. Intrarea unui asemenea gigant bancar pe piaţa bancară românească este o premieră.
Istoria Bank of China începea în 1912, aceasta fiind singura bancă care a funcţionat în mod continuu de mai bine de un secol. Bank of China, o bancă de importanţă sistemică, considerată cea mai globalizată şi mai integrată bancă din China, are 320.000 de angajaţi, 11.000 de puncte de lucru şi profit net de 30 de miliarde de dolari.
Gigantul bancar cu sediul central la Beijing a ajuns să ofere servicii financiare în 60 de ţări şi regiuni din întreaga lume, inclusiv 25 de ţări situate de-a lungul Noului Drum al Mătăsii, ceea ce o face să fie banca chinezească cu cea mai extinsă structură atât de pe glob, cât şi de-a lungul iniţiativei Noul Drum al Mătăsii.
În ultima perioadă, regiunea Europei Centrale şi de Est pare să fi devenit o piaţă importantă pentru Bank of China, iar instituţia financiară urmăreşte să-şi crească serviciile în această regiune, urmând să direcţioneze companii chinezeşti sa investească în Europa Centrală şi de Est, precum şi să susţină companiile locale să se extindă pe piaţa din China, după cum a declarat Liu Liange, preşedintele gigantului Bank of China, la lansarea sucursalei băncii de la Bucureşti din luna decembrie 2019.
„Europa Centrală şi de Est este o piaţă deosebit de importantă pentru noi. Se înfiinţează sucursala din Bucureşti a Bank of China. În România este a 60-a unitate a Bank of China peste hotare. Sperăm că vom creşte serviciile noastre în Europa Centrală şi de Est. Vom direcţiona companii chinezeşti să investească în Europa Centrală şi de Est şi vom susţine companiile locale să se extindă pe piaţa din China”, a declarat Liu Liange, preşedintele gigantului Bank of China.
La evenimentul de lansare a Bank of China în România au participat mai mult de 300 de oameni de afaceri, bancheri, executivi şi diplomaţi. Discursuri au fost susţinute de prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, Antonel Tănase, secretar general al guvernului, Liu Liange, preşedintele Bank of China, şi Jiang Liu, ambasadorul Chinei în România.
Liu Liange a dat asigurări că Bank of China a venit în România pe termen lung pentru că există un potenţial mare şi va susţine, printre altele, proiectele de infrastructură în parteneriat public-privat, banca fiind pregătită să ofere finanţări pe maturităţi pe termen lung.
Liu Liange, 58 de ani, este preşedinte al Bank of China din iulie 2019, după ce anterior a fost vicepreşedinte timp de aproximativ un an.
Sucursala Bank of China din România a fost înregistrată în registrul instituţiilor de credit de la BNR în 17 octombrie cu denumirea „Bank of China (Hungary) Budapesta Sucursala Bucureşti“ şi are sediul în Piaţa Presei Libere, nr. 3-5, în sectorul 1. Iar deschiderea operaţională a sucursalei este programată cel mai târziu la data de 1 aprilie 2020, după cum indică datele BNR. Banca va activa în România pe segmentul corporate. Directorul general al sucursalei Bank of China de la Bucureşti va fi Guo Lixin.
Chinezii au venit la Bucureşti ca sucursală a Bank of China Hungary, pe baza paşaportului pentru prestarea de servicii financiare în interiorul Uniunii Europene.
La categoria „sucursale ale instituţiilor de credit” prezente în România şi înregistrate în registrele BNR se mai regăsesc ING Bank Amsterdam sucursala Bucureşti, Blom Bank France Paris sucursala România, Citibank Europe Dublin sucursala România, TBI Bank EAD Sofia sucursala Bucureşti, Alior Bank Varşovia sucursala Bucureşti, BNP Paribas Paris sucursala Bucureşti şi BNP Paribas Personal Finance Paris sucursala Bucureşti.
Intrarea Bank of China pe piaţa românească vine după ce o delegaţie a BNR a fost la începutul primăverii anului 2019 la Beijing la invitaţia guvernatorului băncii centrale a Republicii Populare Chineze, Yi Gang. Concret, în luna martie 2019, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a fost într-o vizită oficială în Republica Populară Chineză, delegaţia BNR având întâlniri atunci şi cu conducerea băncii centrale chineze, cu conducerea Bank of China şi cu cea a Asian International Infrastructure Bank. „Discuţiile au vizat subiecte de importanţă deosebită, dintre care doresc să menţionez promovarea cooperării financiare bilaterale, evoluţiile economice şi financiare globale, precum şi alte teme conexe“, a spus după vizita în China guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Bank of China a derulat începând din vara anului 2019 un proces de recrutare de personal pe piaţa locală, banca căutându-şi noii angajaţi prin intermediului grupului Adecco România, liderul pieţei locale de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar. În procesul de recrutare, Bank of China a căutat preferabil candidaţi familiarizaţi cu limba şi cultura chineză, vorbirea limbii chineze fiind un atu la angajare, potrivit anunţurilor de recrutare pentru poziţii precum cea de office manager. Totodată, printre cerinţele adresate candidaţilor s-a aflat şi atitudinea proactivă („can-do“ attitude), să lucreze eficient sub presiunea termenelor limită şi să poată desfăşura mai multe activităţi şi proiecte simultan. Pe piaţa românească mai sunt prezente companii chineze în sectorul telecom, prin Huawei şi ZTE, dar şi indirect, în industrie, prin Pirelli sau Smithfield. Anul trecut, un fond de investiţii din China a preluat firma de cereale Brisegroup, iar un alt fond de investiţii chinezesc focalizat pe Europa de Est, Sino CEEF, a intrat în negocieri pentru preluarea reţelei de clinici medicale Regina Maria. Până la venirea chinezilor, cea mai mare parte a sistemului bancar românesc a fost deţinută de capitalul străin, iar cele mai mari deţineri au fost înregistrate anul trecut de grupurile financiare din Austria, Franţa, Italia, Olanda şi Grecia. Austria, Franţa şi Italia au o expunere de aproximativ 70% pe bankingul românesc, iar expunerea cumulată a băncilor din cinci ţări – Austria, Franţa, Italia, Olanda şi Grecia – pe sistemul bancar local a ajuns la circa 90%.
Investitorii austrieci sunt cei mai vizibili dintre străini în sectorul bancar local, cu o expunere de 36%, iar din plutonul băncilor austriece fac parte BCR, a doua cea mai mare bancă locală, şi Raiffeisen, plasată pe locul cinci în topul după active.
Capitalul francez ocupă locul doi pe piaţa bancară românească, după cel austriac, adunând o cotă de circa 18%. Francezii sunt prezenţi în bankingul din România cu BRD-SocGen, precum şi cu Crédit Agricole, BNP Paribas şi Blom Bank France, bănci de talie mică. Société Générale, unul dintre cele mai puternice grupuri financiare din Franţa, controlează în România BRD – a treia cea mai mare bancă în topul după active.
La o expunere apropiată de cea a băncilor franceze au ajuns şi instituţiile de credit italiene, reprezentate de UniCredit şi Intesa, cu o o felie cumulată de 15% în 2019.
Olanda are o expunere de 12%. Banca românească cu capital olandez ING Bank a reuşit să urce în 2018 pe locul şase în topul celor mai mari bănci de pe piaţa locală după active.
Portofoliile băncilor greceşti şi cipriote pe piaţa bancară românească s-au subţiat în ultimii ani. Alpha Bank este singura bancă cu capital elen care rămâne pe piaţa locală, după ce Bancpost a fost cumpărată de Banca Transilvania, Piraeus Bank a ajuns la fondul american de investiţii J.C. Flowers, iar Banca Românească poate ajunge la EximBank, după a doua tentativă de vânzare.
● Bank of China, una dintre cele mai mari patru bănci chinezeşti deţinute de stat şi una dintre cele mai mari bănci din lume, are active de peste 21.000 miliarde de yuani, respectiv 3.000 de miliarde de dolari, potrivit cifrelor aferente anului 2018.
● Înfiinţată în 1912, Bank of China este singura bancă care funcţionează în mod continuu de mai bine de un secol.
● Gigantul bancar cu sediul central la Beijing oferă servicii financiare în 60 de ţări şi regiuni din întreaga lume, inclusiv 25 de ţări situate de-a lungul Noului Drum al Mătăsii, ceea ce o face banca chinezească cu cea mai extinsă structură atât de pe glob, cât şi de-a lungul iniţiativei Noul Drum al Mătăsii.
● Bank of China este o bancă de importanţă sistemică şi e considerată cea mai globalizată şi mai integrată bancă din China.● Sucursala de pe piaţa românească a Bank of China, a patra cea mai mare bancă din lume, a fost înregistrată în registrul instituţiilor de credit de la BNR în 17 octombrie cu denumirea de Bank of China (Hungary) Budapesta Sucursala Bucureşti, banca fiind lansată în 16 decembrie 2019. Iar deschiderea operaţională a sucursalei este programată cel mai târziu la data de 1 aprilie 2020.
-
Banca centrală din China a redus nivelul rezervelor obligatorii pe care băncile trebuie să le deţină
Banca centrală din China a anunţat, miercuri, că va reduce nivelul de bani pe care băncile chineze trebuie să le deţină ca rezerve, fiind eliberate 115 miliarde de dolari pentru finanţarea economiei, transmite Reuters.
Banca centrală chineză va reduce începând cu 6 ianuarie cerinţele privind rezervele obligatorii cu 50 de puncte de bază. Nivelul rezervelor pentru băncile mari din China ajunge astfel la 12,5% din capital.
Instituţia financiară a redus de opt ori cerinţele privind rezervele obligatorii, din 2018 până în prezent, cu scopul de a elibera mai multe fonduri pentru a stimula împrumuturile băncilor pe măsură ce creşterea economică a încetinit la cel mai slab ritm din ultimii 30 de ani, pe fondul războiului comercial cu Statele Unite.
Mulţi investitori se aşteaptă ca Beijingul să anunţe mai multe măsuri de sprijin pentru economie în curând. În timp ce ultimele informaţii arată semne de îmbunătăţire, iar Beijingul şi Washingtonul au fost de acord să aplaneze conflictul comercial care ţine de peste 20 de luni, analiştii nu sunt siguri dacă măsura va fi sustenabilă sau dacă creşterea economică prognozată va încetini în acest an.
”Reducerea cerinţelor privind rezervele obligatorii va ajuta la creşterea increderii investitorilor, de asemenea va sprijini economia, care devine constantă”, a spus Wen Bin, economist al băncii Minsheng din Beijing. Acesta se aşteaptă, de asemenea, la o scădere a ratei dobânzii în China, luna aceasta.
Citiţi mai multe pe www.zf.ro.
-
SUA, China şi Germania, cele mai mari câştigătoare de pe urma comerţului liber
Cele trei ţări au beneficiat cel mai mult de pe urma statutului de membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, relevă un nou raport menit să marcheze cea de-a 25a aniversare a organismului, potrivit Deutsche Welle. Veniturile combinate obţinute de acestea în doar un an s-au situat la 239 miliarde de dolari.
Potrivit raportului realizat de Bertelsmann Foundation, SUA a obţinut venituri de 87 miliarde de dolari în 2016, China de 86 miliarde $, în timp ce Germania a câştigat aproximativ 66 miliarde de dolari.
În timp ce statele membre ale OMC s-au bucurat de o creştere medie a exporturilor de 14% în perioada 1980-2016, exportuile către ţările din afara OMC au scăzut în medie cu 5,5%.
“OMC este sistemul operaţional al economiei mondiale ce asigură zilnic circulaţia bunurilor şi serviciilor într-un mediu stabil, bazat pe reguli”, arată Christian Bluth, specialist în comerţ la Bertelsmann Stiftung.
Raportul fundaţiei arată că ţările cu exporturi şi un sector manufacturier solide tind să beneficieze de pe urma apartenenţei la OMC, oferind exemplele Mexicului şi Coreei de Sud.
Şi totuşi, organizaţia cu sediul la Geneva resimte presiuni fără precedent din partea Washingtonului.
Şi alte ţări s-au plâns în legătură cu sistemul de soluţionare a disputelor comerciale al OMC.
Criticii spun că soluţionarea cazurilor durează prea mult şi că agenţia nu dispune de mecanisme adecvate pentru a face faţă provocării constituite de neconvenţionalul amestec de capitalism şi control de stat din economia chineză.
Bluth cere o “updatare urgentă” a organismului, avertizând în acelaşi timp ţările care ocolesc OMC şi urmăresc acorduri comerciale pur bilateral că riscă “pierderi enorme de prosperitate”.
-
Chinezii turează motoarele: Activitatea fabricilor chineze a continuat expansiunea în decembrie
Activitatea sectorului manufacturier din China este aşteptată să-şi fi continuat expansiunea în luna decembrie pe fondul unei cereri externe mai puternice şi a investiţiilor domestice în infrastructură, potrivit unui sondaj realizat de Reuters în rândul a 27 de economişti.
Ritmul de creştere economică este prognozat totuşi să încetinească în contextul războiului comercial cu Statele Unite. Indicele Purchasing Manager’s Index (PMI) pentru decembrie este aşteptat să înregistreze o valoare de 50,1 puncte, puţin peste pragul de 50 care separă o expansiune a activităţii economice de contracţie.
PMI-ul oficial pentru noiembrie, un sondaj realizat în rândul managerilor de întreprinderi, a relevat prima expansiune a sectorului manufacturier din China de la începutul verii încoace. În luna noiembrie, indicele a înregistrat o valoare de 50,2 puncte, peste aşteptările analiştilor.
Revenirea activităţii fabricilor din China a fost sprijinită de o relansare a cererii externe, o creştere a investiţiilor în infrastructură şi de o uşoară îmbunătăţire a aşteptărilor în condiţiile în care s-a consemnat în ultima perioadă o ameliorare a tensiunilor comerciale cu Statele Unite.
Activitatea din sectorul de retail din China a venit de asemenea peste aşteptări în noiembrie.
Un alt sondaj PMI realizat de Caixin/Markit, care se concentrează mai mult pe IMM-uri chineze care fac preponderent export, este de asemenea aşteptat să arate o expansiune a activităţii sectorului manufacturier în decembrie.
Statele Unite şi China au ajuns la începutul lunii la un acord comercial provizoriu ce prevede amânarea unor tarife americane şi relansarea achiziţiilor de bunuri din Statele Unite, sub promisiunea că negocierile vor continua pentru încheierea altor capitole, considerate mai complicate, dintr-un tratat mai cuprinzător.
Rămâne totuşi neclar când şi unde va fi parafat formal acordul în “primă fază” de către preşedinţii celor două ţări.
Premierul chinez Li Keqiang a declarat luna aceasta că economia chineză s-ar putea confrunta cu mai multe presiuni asupra creşterii economice în 2020. Aceasta în contextul în care principala preocupare a guvernului chinez este stabilizarea creşterii economice şi împiedicarea creşterii şomajului. Li a mai notat existenţa nevoii reducerii costurilor de finanţare pentru companiile de dimensiuni reduse.
Economiştii prognozează că PIB-ul Chinei a crescut cu 6,2% în 2019 şi că ritmul de creştere va încetini la 5,9% în 2020, fiind aşteptate mai multe măsuri de susţinere din partea băncii centrale chineze ce vor lua forma unor tăieri de dobânzi.
O conferinţă de lucru anuală a principalilor lideri şi factori de decizie din China s-a închis în urmă cu două săptămâni cu concluzia că Beijingul îşi va menţine politicile economice în 2020. China îşi va reduce ţinta de creştere a PIB la aproximativ 6% în 2020 de la un interval de 6-6,5% în 2019.
-
De la carnea de porc la tehnologie, China are în plan reducerea taxelor de la 1 ianuarie
China va reduce, începând cu 1 ianuarie 2020, tarifele la sute de produse, de la carnea de porc congelată la produse din tehnologie, pentru a mai reduce din barierele comerciale avute cu SUA până acum, dar şi în vederea sprijinirii economiei, relatează BBC.
Astfel, autorităţile chineze vor reduce tarifele de import pentru 859 de produse.
Ministerul Finanţelor a tranmis că modificările tarifare vor fi făcute pentru „creşterea importurilor de produse care se confruntă cu o insuficienţă internă relativă sau a bunurilor de specialitate străine pentru consum zilnic”.
Aceasta hotărâre include taxele pentru carnea de porc îngheţată – care trebuie redusă la 8% de la 12% pentru unele ţări -, întrucât China se luptă să facă faţă unui focar de pestă porcină africană, care a eliminat aproximativ jumătate din porcii statului chinez, ceea ce a reprezentat o lovitură grea pentru industria cărnii de porc.
Alte produse care vor beneficia de reduceri de taxe pentru import sunt unele produse de lemn şi hârtie, dar şi avocado.
China va elimina, de asemenea, taxele aplicate pe anumite medicamente pentru astm şi diabet.
Autorităţile vor aplica tarife temporare pentru import – care sunt mai mici decât tarifele standard – pe lista de mărfuri vizate. Statul chinez a făcut o mişcare similară anul trecut.
De pe urma taxelor mai mici vor beneficia mai mulţi dintre partenerii comerciali ai Chinei, inclusiv Noua Zeelandă, Peru, Singapore şi Pakistan.
La începutul acestei luni, Beijingul şi Washingtonul au încheiat un acord preliminar cu privire la disputele lor comerciale pe termen lung.
Statul chinez se confruntă, de asemenea, cu cel mai încet ritm de creştere economică din ultimele trei decenii.
-
China şi-a setat ţinta de creştere economică la 6% pentru 2020, în scădere faţă de 2019
China plănuişte să-şi plaseze ţinta de creştere economică în jurul a 6% pentru 2020, în scădere faţă de cel de anul în curs, de 6,5%, transmite Reuters.
Liderii Chinei încearcă să susţină creşeterea, limitând pierderile locurilor de muncă, fapt care ar putea afecta stabilitatea socială, dar sunt nevoiţi să se confrunte totodată cu riscurile debitelor cauzate de politicile pump-priming (care presupun utilizarea taxelor pentru impulsionarea economiei n.r.).
Targetul propus, care va fi anunţat oficial la sesiunea parlamentară din martie 2020, a fost dezvăluit de liderii de top care au participat la Central Economic Work Conference, luna aceasta.
„Intenţionăm să păstrăm targetul de creştere la un nivel rezonabil, în jurul a 6%”, au declarat sursele.
Liderii au pledat pentru stabilitatea politicilor economice şi pentru eficientizarea lor pentru a permite atingerea obiectivelor pentru 2020.
Citiţi mai multe pe www.zf.ro.
-
Cea mai supravegheată regiune din lume: Oraşul din China care este urmărit non-stop de 2,6 milioane de camere video
Qiu Rui, un poliţist din oraşul chinez Chongqing, era de serviciu vara trecută când a primit o alertă printr-un sistem de recunoaştere facială. Sistemul îl anunţa că există o posibilitate mare ca un individ surprins pe camerele de supraveghere să fie un suspect dintr-un caz din 2002 soldat cu crimă, potrivit The Guardian.
Sistemul de supraveghere al oraşului scanează trăsăturile faciale ale oamenilor de pe străzi, creând o hartă virtuală a feţelor cetăţenilor. Sistemul poate potrivi informaţiile cu feţele scanate ale suspecţilor din baza de date a poliţiei. Dacă informaţiile se potrivesc în proporţie de 60% sau mai mult, sistemul anunţă imediat ofiţerii de serviciu.
Cazuri de acest gen, în care sistemele de recunoaştere facială sunt folosite pentru a ajuta poliţia locală să rezolve anumite cazuri, nu sunt neobişnuite în oraşul din sud-vestul Chinei, care se clasează în prezent pe locul întai într-o analiză a celor mai supravegheate oraşe din lume, efectuată de Comparitech – o companie britanică de cercetare tehnologică. În oraş se găsesc 2,58 de milioane de camere pentru 15,35 de milioane de rezidenţi, ceea ce este echivalent cu o cameră pentru fiecare şase cetăţeni. Chongqing are cel mai mare număr de camere raportat la populaţie, depăşind oraşe precum Beijing, Shanghai sau Shenzhen.
Conform analizei, opt din zece cele mai supravegheate oraşe din lume se află în China. Londra s-a clasat pe locul şase, cu 620.000 de camere la 9 milioane de locuitori, iar Atlanta s-a clasat pe locul 10, cu 7.800 de camere la 500.000 de rezidenţi.
Chongqing este cel mai dens populat oraş din China, fiind parte din programul pilot „Xue Liang” (Ochi Vigilenţi) de combatere a criminalităţii, program ce clasează cetăţenii în funcţie de încrederea acordată prin intermediul algoritmilor şi îi penalizează pe cei ce nu se comportă în conformitate cu idealurile statului chinez. Multe dintre delictele consemnate în Chongqing au fost comise de non-rezidenţi, camerele de recunoaştere facială fiind văzute de guvernul chinez ca un mod de combatere a situaţiei în cauză.
Citiţi mai multe pe www.zf.ro.