O rată de schimb inferioară, de 4,2980 lei/euro, a fost publicată de banca centrală pe 29 decembrie 2011.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că aprecierea cursului de schimb este remarcabilă, în condiţiile crizei din Cipru şi a problemelor de la sucursala Bank of Cyprus, arătând că nu exclude aprecierea monedei în acelaşi timp cu creşterea exporturilor, aşa cum s-a întâmplat la începutul anilor 2000.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“În şedinţa din 2 mai 2013, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25% pe an; gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, se arată într-un comunicat al BNR.
Banca centrală a aplicat ultima reducere de dobândă în martie 2012, de la 5,5% pe an la 5,25% pe an.
La finalul lunii martie, cu o zi înainte de şedinţa de politică monetară anterioară, Isărescu a declarat că, deşi economie se află încă în recesiune, se manifestă în continuare anticipaţii inflaţioniste, ceea ce nu permite băncii centrale să reducă dobânzile. El a vorbit şi de nevoia de stabilitate a dobânzilor, arătând că o bancă centrală nu se poate “juca”, să reducă dobânda şi la puţin timp să aplice o creştere.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Un principiu fundamental şi pentru acea vreme, dar şi pentru perioada de astăzi, în noile condiţii, era să existe posibilitatea unei relaţii directe cu clienţii. Pe atunci nu era comunicarea electronică, nu era Facebook, trebuia să-l vezi pe nenea acela. De aici şi reticenţa ideii că se poate face electronic banking, adică până când nu te uiţi în ochii clientului nu poţi să iei o decizie să dai un credit, mare discuţie şi în prezent. Se spune că una dintre cauzele crizei financiare actuale este această decuplare, între client şi bancher au apărut o sumedenie de forme intermediere, toate mijlocite de tehnologia modernă care nu asigură acea alchimie pe care o ai atunci când îl priveşti în ochi pe clientul tău şi-i acorzi sau nu creditul.
Şi apar tot felul de indicatori, supraindicatori, solvabilităţi, profitabilităţi, lichidităţi cu care-i înnebuneşti (pe clienţi – n.r.), de multe ori activitatea bancară este complexă. Până la urmă, contactul direct cu clientul era esenţial, în bankingul de la sfârşitul acelui secol trebuia să te vezi ochi în ochi cu clientul”, a afirmat, marţi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la o dezbatere cu ocazia lansării cărţii “Palatele Băncii Naţionale a României Volumul I: Palatul vechi”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
O rată de schimb inferioară, de 4,3219 lei/euro, a fost publicată de banca centrală la 4 ianuarie 2012.
Dealerii spun că aprecierea înregistrată de moneda naţională în ultimele zile este susţinută de vânzările de valută ale jucătorilor străini, care au cumpărat titluri de stat în lei. Randamentele titlurilor de stat în lei a scăzut constant în ultima perioadă, atingând valori minime istorice, în linie cu evoluţia activelor din regiune.
Interesul din ultimele două săptămâni pentru titlurile în lei a fost susţinut şi de recomandările analiştilor de la BNP Paribas şi Societe Generale, care indicau cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale româneşti, anticipând o evoluţie pozitivă în piaţă şi scăderea randamentelor pentru titlurile aflate în circulaţie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“A lucra cu fonduri de investiţii este o crimă. Orice fond de investiţii pe tipurile de rezerve pe care le mai avem, adică aur diseminat, care exploatează în carieră nu vor putea să iasă din această tentaţie. Vor exploata întâi zonele bogate, va creşte preţul acţiunilor la bursă, îl vor lichida, vor pleca şi vor lăsa un dezastru”, a afirmat Constantinescu la Simpozionul anual de istorie şi civilizaţie bancară “Cristian Popişteanu” cu tema “Aurul în istoria băncilor Centrale”, ediţia a XXI-a, găzduit de BNR.
Constantinescu a arătat că exploatarea unui zăcământ de aur implică nişte fonduri uriaşe, iar statul român nu are aceşti bani, pentru că ar însemna să nu mai plătească salarii şi pensii.
Fostul şef al statului, de profesie geolog, apreciază că pentru a folosi rezervele de aur din solul României, acestea ar trebui acordate prin licitaţii numai primelor trei companii de exploatare de aur din lume, pentru că există o distanţă foarte mare între primele trei şi restul.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
29.04
INSSE prezintă tendinţele în evoluţia activităţii economice pentru aprilie-iunie
30.04
Eurostat anunţă datele privind şomajul în UE în martie şi inflaţia în aprilie
30.04-1.08
Expoziţie “Comorile Chinei” (Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti)
1.05-19.05
Zilele Europene ale Soarelui, organizate de UE spre a promova energia solară
2.05
Şedinţa CA al BNR care va analiza Raportul trimestrial asupra inflaţiei
2-26.05
Expoziţia World Press Photo, organizată de World Press Photo Foundation (Piaţa Universităţii, Bucureşti)
1-5.05
Clubbing: The Mission 1st of May 2013 (club Guestlist, Mamaia)
3.05
Serate muzicale în Biserica Luterană din Bucureşti: concert Mozart cu orchestra Lanto Arte
Oficialul BNR a explicat, într-un interviu acordat MEDIAFAX că deşi tranzacţia a fost finalizată, deponenţii Bank of Cyprus vor avea acces la conturi abia începând de luni, întrucât angajaţii Marfin Bank trebuie să preia fiecare dosar pentru a putea verifica specimenele de semnături ale clienţilor.
Cinteză a arătat că pentru deponenţii care doresc să-şi menţină depuinerile până la scadenţă se vor păstra termenii de dobândă negociaţi la constituire, iar depozitele vor fi remunerate şi pentru perioada în care Bank of Cyprus a fost închisă.
Prezentăm integral interviul cu directorul general al Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză:
Reporter: Domnule Director, s-a tot dezbătut cu privire la raporturile dintre BNR şi sucursala Bank of Cyprus. În ce măsură cazul a reprezentat o problemă pentru BNR?
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Cursul leu/euro a intrat ieri sub pragul de 4,35 lei pentru un euro şi la nivelul parităţii de referinţă calculată de Banca Naţională, leul nemaifiind atât de tare în raport cu moneda europeană de la jumătatea lunii ianuarie când – asemănător conjuncturii actuale – se bucura de efectele unui val de capital străin de la investitorii interesaţi de titlurile de stat româneşti.
Confirmarea ratingului de ţară din clasa investment grade către agenţia Fitch a consolidat achiziţiile străine de bonduri emise de Ministerul Finanţelor, zilele cu licitaţii aducând paşi mai vizibili de apreciere a leului, care a câştigat 6,6 bani de la începutul anului.
Scăderea cursului pică bine înaintea Sărbătorilor, însă părerile analiştilor privind evoluţia pe mai departe sunt împărţite: ING vede euro la 4,35 lei în septembrie şi 4,30 lei în decembrie, în timp ce Raiffeisen crede că paritatea va reveni în septembrie la 4,5 lei/euro.
La mijloc, Erste anticipează un curs de 4,40 lei/euro în T 3 şi T4. Şi JP Morgan vedea la începutul lunii un curs de 4,50 lei/euro în T4.
Un factor cu putere de influenţă va fi probabil deznodământul actualului acord cu FMI, respectiv încheierea sau nu a unui al treilea acord succesiv. Mulţi analişti şi investitori străini iau în calcul continuarea „patronajului“ instituţiei de la Washington, aşa că o eventuală suspendare ar putea pune presiune pe leu.
Un curs inferior, de 4,3481 lei/euro, a fost publicat de banca centrală pe 21 ianuarie.
În sesiunea precedentă, cursul a fost de 4,3555 lei/euro.
Paritatea pentru dolarul american a coborât cu 1,3 bani, la 3,3401 lei/dolar, iar cursul pentru francul elveţian a scăzut de la 3,5661 lei/franc la 3,5316 lei/franc.
Cotaţiile leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de Banca Naţională a României în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Sucursala Bank of Cyprus va rămâne închisă până joi pentru „proceduri tehnice“, iar depozitele vor trece sub protecţia legii bancare româneşti şi vor fi garantate de Fondul de Garantare din România, a declarat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu.
„Problema a fost rezolvată. Toate depozitele de la sucursala Bank of Cyprus din România sunt în siguranţă. Toate depozitele vor intra sub protecţia legii româneşti. S-a perfectat «soluţia». Termenul de suspendare a activităţii subsidiarei a fost prelungit cu două zile pentru proceduri tehnice“, a spus Vasilescu pentru ZF. El nu a oferit detalii privind modalitatea de transfer al depozitelor sub jurisdicţie românească.
Depozitele din conturile Bank of Cyprus, care au coborât sub 100 mil. euro, vor fi garantate în limita a 100.000 de euro pe deponent de către Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare din România. Sucursala locală a Bank of Cyprus urma să îşi reia ieri operaţiunile cu clientela, după trei săptămâni în care activitatea a fost întreruptă. Însă, termenul de suspendare a fost prelungit cu două zile, până joi.
Banca centrală a Ciprului a respins miercurea trecută ofertele depuse de Banca Transilvania şi Raiffeisen pentru preluarea totală sau parţială a sucursalei Bank of Cyprus.
