Tag: alegeri

  • Isarescu: Politicienii sa promita mai putin si sa invete aritmetica bugetara. Avem peste 40.000 de proiecte de investitii publice neterminate

    “Cred ca si politicienii au invatat foarte mult”, a reflectat
    Isarescu, referindu-se la anii de criza, in care s-a vazut ca “de
    dat e usor, cand nu mai poti sa dai e greu, dar cand trebuie sa iei
    inapoi ceea ce ai dat, atunci e dramatic”. Guvernatorul considera
    ca este posibil ca, spre deosebire de trecut, politicienii sa nu
    cada in populism si de data aceasta, avand in vedere lectiile
    crizei si felul cum aceasta transforma sistemul monetar-financiar
    international, raporturile de forte geopolitice si paradigma de
    gandire pe plan international.

    LECTIA 1: CUM FOLOSIM BANII

    Pe de o parte, considera el, a devenit clar ca nu se mai poate trai
    pe baza de imprumuturi “fara sa te gandesti la un exit”, la ceea ce
    trebuie platit ulterior. In acest sens, guvernele inteleg ca
    trebuie stimulata munca, mediul de afaceri care creeaza locuri de
    munca si trebuie redusa birocratia stufoasa care impovareaza
    companiile.

    Cat priveste creditele, ele sunt in continuare prea scumpe in
    Romania din cauza inflatiei inalte, iar inflatia “apare in
    societatile unde discrepanta dintre nazuinte si posibilitati este
    prea mare”, asa cum a fost si Romania, unde s-a crezut eronat ca
    daca am intrat in UE, trebuie automat sa avem si standardul de
    viata din UE.

    In acest context, guvernatorul s-a referit si la politicile de
    investitii angajate de stat: “Exista in Romania peste 40.000 de
    proiecte de investitii neterminate, finantate de stat, de la scoli
    la poduri si drumuri. Ele costa nazuinte, sperante, unele dintre
    ele bani irositi. Daca aceste proiecte neterminate nu se inchid
    intr-o pierdere clara, pierderea se reflecta in inflatie – taxa pe
    care o platim toti.”

    Anul trecut, dezinflatia a fost intrerupta de majorarea TVA, care
    putea fi evitata daca ajustarile fiscale s-ar fi facut mai din
    timp. Ea a indus tensiuni in mediul de afaceri, insa in urmatoarele
    luni, “daca nu apar si alte corectii” (modificari de taxe si
    impozite), atunci sunt sanse ca inflatia sa descreasca destul de
    rapid spre 6%, pentru ca pana la sfarsitul anului sa se indrepte
    spre 4%.

    LECTIA 2: CUM PLATIM PENSIILE

    Pe de alta parte, trebuie luate masuri pentru restabilirea unui
    echilibru rezonabil intre numarul de contribuabili si cel de
    beneficiari ai sistemului de pensii. Daca echilibrul s-a stricat in
    20 de ani prin seriile de pensionari anticipate si reducerea
    populatiei active platitoare de impozite, sistemul ar avea nevoie
    probabil de circa 10 ani pentru a redeveni sustenabil, estimeaza
    guvernatorul BNR.

    “Raportul intre numarul de contribuabili si numarul de beneficiari
    trebuie redresat fizic inainte de a se oferi solutii financiare”, a
    spus Isarescu, evocand intentia sa esuata din 2000 de a propune
    Parlamentului oprirea pensionarilor anticipate. “M-a durut atunci
    ca am fost huiduit chiar de colegii mei de coalitie. M-a durut si
    am inghitit galusca”, a povestit guvernatorul, explicand insa ca
    problema a reaparut si se reflecta in capacitatea in scadere a
    statului de a plati pensiile in conditiile in care sunt prea putini
    contribuabili.

    LECTIA 3: CUM AJUNGEM LA STANDARDUL EURO

    In sfarsit, este nevoie de disciplina fiscala, care include atat
    limitarea deficitului bugetar, dar si rezolvarea problemei
    arieratelor, intrucat Romania nu ar putea fi acum in zona euro, la
    care aspira sa adere in 2015-2016, decat in conditiile in care isi
    reduce deficitul bugetar structural (cel independent de evolutia
    ciclurilor economice) si continua reforma astfel incat sa castige
    credibilitate in fata investitorilor si a pietelor
    financiare.

    “Fenomenele de criza vor continua si in 2011, avandu-si originea in
    Europa in problema datoriilor suverane, iar riscurile de contagiune
    pentru Romania pot oricand sa apara”, considera Isarescu. Or, ceea
    ce penalizeaza pietele sunt tocmai dovezile de indisciplina
    fiscala. De aici si necesitatea acordului cu FMI, care functioneaza
    ca o “unda verde, sau ştampila, daca vreti”, ca avem politici
    credibile. “Ne trebuie asa ceva mai mult decat banii”, apreciaza
    guvernatorul, pentru ca “din pacate, Romania este intr-un con de
    umbra de credibilitate externa in acest moment”, din cauza
    fluctuatiilor mari din politica fiscala, care au permis cresterea
    rapida a deficitelor externe in ultimii ani dinainte de
    criza.

    Disciplina fiscala este si problema zonei euro, considera oficialul
    bancii centrale – anume ca proiectul politic al uniunii monetare
    s-a construit pe un pilon solid, cel monetar (Banca Centrala
    Europeana), dar si pe alti doi piloni slabi – cooperarea politica
    insuficienta si consolidarea fiscala inegala. Zona euro nu va
    disparea, insa acesti doi piloni slabi va trebui sa fie
    consolidati, apreciaza Mugur Isarescu.

  • Marian Lupu a realizat eventul la alegerile in Moldova: e presedintele parlamentului si presedinte interimar

    Blocajul care a dus la convocarea de alegeri anticipate toamna
    trecuta are sanse sa nu se mai repete: fie Alianta pentru Integrare
    Europeana reuseste sa obtina doua voturi de la comunisti pentru
    a-si impune candidatul la sefia statului, fie parlamentul adopta un
    proiect de modificare a constitutiei, initiat de comunisti, care
    prevede alegerea in functia suprema cu majoritate simpla de
    voturi.

    Alianta pentru Integrare Europeana este constituita din
    partidele care se opun comunistilor (Partidul Liberal-Democrat
    condus de Vlad Filat, Partidul Democrat condus de Marian Lupu si
    Partidul Liberal condus de fostul presedinte al tarii, Mihai
    Ghimpu). Coalitia are acum 59 de mandate in Parlament, cu doua mai
    putine decat ii sunt necesare pentru a alege seful statului.

  • Judecatorul Horatius Dumbrava este noul presedinte al CSM

    Dupa ce si-a prezentat proiectul de management, membrii CSM s-au
    retras pentru a decide asupra candidaturii lui Horatius Dumbrava la
    sefia Consiliului. In urma votului, judecatorul Horatius Dumbrava,
    presedintele Curtii de Apel Targu Mures, a fost ales la conducerea
    forului, cu 15 voturi “pentru” si trei “impotriva”, un vot fiind
    declarat nul. Horatius Dumbrava a cerut tututor membrilor CSM sa
    isi dea demisiile din functiile de conducere de la instantele si
    parchetele unde activeaza.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Electorala Centrala va renumara toate voturile din Republica Moldova

    Comisia Electorala Centrala urmeaza sa renumere toate voturile
    din Republica Moldova.

    Potrivit judecatorilor, cererea PCRM a fost admisa din cauza
    incompatibilitatilor dintre datele inscrise in procesele verbale
    primite de la birourile electorale si documentele postate pe
    site-ul Comisiei Electorale Centrale.

    Partidul Comunistilor din Republica Moldova semnalase o serie de
    nereguli dupa alegerile din 28 noiembrie, solicitand renumararea
    voturilor acordate PCRM si PLDM, precum si verificarea listelor
    electorale. PCRM afirma ca, in cursul numararii paralele, a
    constatat nereguli in procesele-verbale de la birourile sectiilor
    de votare, identificand “circa 200 de proces-verbale
    falsificate”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mircea Geoana dezvaluie, la un an de la pierderea alegerilor, de ce a fost acasa la Vintu

    “Sunt greseli pe care le-am facut si pe care n-o sa le mai
    repet”, promite Mircea Geoana. Cea mai asteptata marturisire, cea
    legata de vizita la S.O. Vintu, cu o seara inainte de dezbaterea
    finala, are o explicatie naucitoare: Geoana sustine ca s-a dus la
    Vintu sa-i spuna care vor fi intrebarile pe care Robert Turcescu
    avea sa le puna a doua zi, deoarece avea informatii ca Traian
    Basescu facuse rost de “subiecte”.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Rezultatele finale ale alegerilor din Republica Moldova

    Potrivit CEC, la scrutin au participat 1.732.944 persoane din
    2.811.469 de alegatori inscrisi in lista. Rata de participare a
    fost astfel de 63,35 la suta. Patru partide au trecut pragul
    electoral, conform rezultatelor finale prezentate de CEC.

    Partidul Comunistilor din Republica Moldova (PCRM), care a
    obtinut 676.761 voturi valabil exprimate, va avea 42 de deputati in
    noul Legislativ. Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a
    obtinut 506.365 voturi si va avea 32 de mandate de deputat.
    Partidul Democrat (PDM), care a obtinut 218.847 voturi valabil
    exprimate, va avea 15 parlamentari, iar Partidul Liberal (PL), care
    a obtinut 171.434 de voturi valabil exprimate, va avea 12 mandate
    de deputat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Negocieri la Chisinau. Cu sau fara comunisti?

    Celor trei partide necomuniste (PLDM, PD si PL) care au fost
    propulsate in noul parlament de la Chisinau le-ar mai trebui doua
    voturi ca sa aleaga seful statului si sa deblocheze criza politica
    fara ajutorul comunistilor. Partidul Democrat si Partidul Liberal,
    care au obtinut 15, respectiv 12 mandate de deputat, au fost
    depasite de Partidul Liberal Democrat, condus de premierul Vlad
    Filat, care a adunat 32 de mandate.

    Liderul liberal-democrat Vlad Filat a anuntat ca PLDM isi
    doreste alianta, este deschis la compromisuri, dar nu va accepta
    santajul si conditionarile din partea posibililor viitori colegi.
    Vlad Filat a mentionat ca peste 60% din alegatorii ce au participat
    la scrutinul de duminica trecuta au optat pentru un viitor
    necomunist si ca partidele care reprezinta electoratul democratic
    trebuie sa tina cont de aceasta.

  • Coalitia democrata mai are nevoie de votul de aur dupa redistribuire. Cum explica Dancu esecul exit-poll-ului

    Un alt exit-poll, realizat de Centrul de Investigatii
    Sociologice si Marketing CBS-AXA si difuzat de postul de
    televiziune Prime, arata ca PCRM s-ar fi clasat pe primul loc, cu
    33,8 la suta din voturi, urmat de PLDM, cu 32,2 la suta din voturi,
    PD, cu 14,1 la suta, si PL, cu 10,2 la suta.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • “Reforma” uninominalului nu mai e la moda. Politicienii vor inapoi la liste

    Pro Democratia a organizat, saptamana trecuta, o dezbatere pe
    tema votului uninominal. In cadrul acesteia, au fost prezentate
    rezultatele unui sondaj CCSB, care dovedesc fie ca alegatorul roman
    este complet neinteresat de senatorul/ deputatul care il reprezinta
    in Parlamentul Romaniei, fie ca sistemul este atat de complicat si
    ineficient, incat electorul pierde urma alesului, care ar trebui
    sa-l reprezinte. Indiferent de situatie, atat marea masa a
    electoratului, cat si liderii partidelor politice vor schimbarea
    actualului sistem – vot uninominal cu reprezentare
    proportionala.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Opozitia din Moldova s-a bucurat prea devreme: comunistii au majoritatea (rezultate finale)

    Rezultatele alegerilor parlamentare arata ca Partidul Comunist
    va obtine 42 de mandate in noul legislativ, liberal-democratii –
    32, democratii – 15 si liberalii – 12.

    La alegeri au participat 39 concurenti: 20 partide politice si
    19 candidati independenti. Pragul de intrare in Parlament este de
    4% din voturi pentru partide politice si 2% pentru
    independenti.

    Prezenta la vot a alegatorilor, potrivit Comisiei Electorale
    Centrale, a fost de 59,10%.

    Rezultatele, date publicitatii de Comisia Electorala
    Centrala
    de la Chisinau si de site-ul Alegeri.md, infirma sondajul de la
    iesirea de la urne realizat de IRES la comana televiziunii Publika,
    potrivit caruia liberal-democratii ar fi obtinut 34,4% din voturi,
    urmati de comunisti cu 26%. Un alt exit poll, comandat de postul de
    televiziune Prime TV si realizat de Centrul de Investigatii
    Sociologice si Marketing CBS-AXA, dadea insa castigatoare
    formatiunea lui Vladimir Voronin, cu 33,8%, in timp ce
    liberal-democratii lui Vlad Filat ieseau pe locul al doilea, cu
    32,2%.