BusinessMagazin

Tag: refuz

  • Cum te fereşti de hoţii informatici?

    PRE EXASPERAREA DIRECTORILOR DE IT SAU A DIRECTORILOR GENERALI CARE AR VREA SĂ EXPEDIEZE RAPID PROBLEMA SECURITĂŢII CLOUD COMPUTINGULUI, nu există un răspuns simplu universal valabil: “da, este”, “nu, nu este”, spune Valentin Jurcuţ, enterprise sales & services director pentru România şi Europa Centrală şi de Est în cadrul Bitdefender, unul dintre cei mai mari furnizori de soluţii de securitate din lume.

    Chiar dacă, în general, este foarte posibil ca datele unei companii să fie mai sigure în cloud decât pe serverul propriu, în ecuaţie intră mult prea mulţi factori pentru ca răspunsul să poată fi tranşant, indiferent de o serie întreagă de condiţii. “Securitatea datelor din cloud depinde de o multitudine de factori, pornind de la reputaţia serviciului de cloud ales. În cazul în care se optează pentru un serviciu de cloud precum Amazon, şansele sunt ca datele din cloud să fie mult mai sigure decât în cazul în care acelaşi serviciu ar fi oferit de propriul departament de IT.

    Majoritatea soluţiilor din cloud oferă criptarea implicită a datelor, puţinele incidente înregistrate fiind cauzate de setarea improprie a permisiunilor pe fişiere”, afirmă specialistul Bitdefender. Securitatea rămâne însă una dintre problemele fundamentale ale industriei conturate în jurul cloud computingului, în condiţiile în care un singur server fizic poate găzdui o multitudine de alte servere virtuale, iar un atac sau o eroare care afectează un asemenea echipament fizic va avea impact asupra unui număr mare de utilizatori.

    “Cloudul este format dintr-o multitudine de maşini virtuale localizate pe servere fizice care rulează în centre de date. Un singur server poate deservi un număr mare de clienţi sau un număr mare de servicii pentru acelaşi client. În cazul compromiterii unui server, impactul de securitate poate avea consecinţe uriaşe asupra consumatorului de servicii cloud”, explică el riscul potenţial al unui atac informatic asupra serverelor dintr-o companie sau un centru de date.

    Cu toate acestea, problemele de securitate nu sunt generate în mod neapărat doar de atacuri externe, ci pot veni şi din interior, de la angajaţi rău-voitori din departamentul IT sau chiar de la utilizatori din companie care au cunoştinţe reduse în domeniu. Cloudul este un spaţiu de stocare folosit la comun de o multitudine de indivizi cu niveluri tehnice diverse, ceea ce poate pune probleme celorlalţi utilizatori.

    “De multe ori, spaţiile de stocare a documentelor în comun sunt adevărate focare de infecţie pentru angajaţii care le accesează. E de ajuns ca un singur individ să încarce un fişier infectat pentru a compromite siguranţa tuturor utilizatorilor care intră în contact cu el.” Ce este de făcut în astfel de situaţii şi care ar fi soluţia împotriva unor asemenea riscuri? O generaţie diferită de aplicaţii de securitate gândită special pentru a funcţiona pe aceste servere virtuale din centrele de date, afirmă Valentin Jurcuţ. Bitdefender, companie controlată de familia Florin şi Măriuca Talpeş, care a reuşit să se afirme la nivel global prin soluţiile antivirus pentru clienţii din mediul rezidenţial, se concentrează pe acest tip de soluţii de securitate pentru centrele de date, ca parte a unui efort mai amplu de extindere pe segmentul clienţilor din mediul de afaceri.

  • Brădişteanu, în faţa instanţei supreme. Medicul a explicat de ce le-a interzis poliţiştilor veniţi la spital să intre la Năstase

     Chirurgul cardiolog Şerban Brădişteanu, deferit justiţiei pentru favorizarea lui Adrian Năstase în legătură cu executarea pedepsei primite de fostul demnitar în dosarul Trofeul Calităţii, le-a arătat luni judecătorilor de la instanţa supremă că este nevinovat în legătură cu infracţiunile ce i se aduc de către procurorii anticorupţie şi că nu a încercat niciodată obstrucţionarea unor proceduri judiciare, ci oferirea celui mai bun tratament ce se putea da în cazul respectiv.

    Brădişteanu a admis, în declaraţia sa, că le-a interzis unor poliţişti veniţi să facă tura de pază la salonul lui Năstase să intre pentru a se convinge că fostul premier se află la secţia de terapie intensivă.

    Medicul a explicat că le-ar fi spus oamenilor legii, la acel moment, că nu pot intra în secţia respectivă în uniformele de poliţişti, acela fiind un mediu septic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Blaga: PDL nu se rupe. Îl băgaţi în seamă pe Albă ca Zăpada? Ce s-a adeverit din pronosticurile lui?

     Întrebat înainte de şedinţa BPN dacă PDL se va rupe, Vasile Blaga a spus: “Nu, nu se rupe. Avem acţiuni foarte clare, aţi participat săptămâna trecută la lansarea programului pentru agricultură în Călăraşi, joi lansăm la Galaţi programul pentru mediul de afaceri şi vineri la Reşiţa dezvoltarea durabilă”.

    În legătură cu zvonurile că o parte din PDL va pleca la Partidul Popular şi cu faptul că Sebastian Lăzăroiu a spus că e posibil să se desprindă un grup din PDL, Blaga a răspuns: “Dumneavoastră îl mai băgaţi în seamă pe Albă ca Zăpada? Ce s-a adeverit din toate pronosticurile făcute de dânsul din ultimii trei-patru ani?”.

    El a adăugat că a avut discuţii cu colegii şi luni va avea o întâlnire la grupul parlamentar al PDL din Camera Deputaţilor, iar aceste discuţii sunt “normale între colegi”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antonescu: Episodul Roşca Stănescu e închis. Nu mai e criză în USL

     Liderul PNL a fost întrebat dacă în USL criza se menţine. “Nu, după părerea mea nu. Dacă vă referiţi la episodul Roşca Stănescu v-am spus la timpul potrivit că este un episod închis”, a declarat Antonescu.

    El a fost întrebat dacă Victor Ponta i-a transmis că renunţă la solicitarea de sancţionare a lui Roşca Stănescu sau a lăsat să se înţeleagă acest lucru.

    “Mie îmi pare că, după discuţiile pe care le-am avut, după declaraţiile pe care premierul le-a dat, după declaraţiile pe care preşedintele executiv al PSD, domnul Dragnea, le-a dat – am văzut şi aseară – cred că lucrurile sunt foarte, foarte clare pentru toată lumea, oricât de greu ar înţelege unii”, a mai afirmat liderul PNL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Blaga, întrebat dacă s-a întâlnit cu PNL: E un neadevăr. Nu avem ce să discutăm

     Întrebat înainte de şedinţa BPN dacă a avut o întâlnire la sfârşitul săptămânii trecute cu conducerea PNL, Blaga a răspuns: “E un neadevăr. Nici eu, nici nimeni din conducerea partidului. Toţi am fost plecaţi la sfârşitul săptămânii, nu avem ce să discutăm cu ei. Până la urmă această alianţă de cumetrie stă pentru că îşi împart resursele chiar dacă nu guvernează”.

    El a adăugat că PDL nu are niciun motiv să aibă o astfel de întâlnire şi nu are ce să negocieze cu PNL, deoarece democrat-liberalii sunt în opoziţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AFP: Europa şi China au prea mult de pierdut de pe urma unui război comercial

     Un asemenea conflict între cei doi cei mai parteneri comerciali din lume ar fi dezastruos pentru economiile europene şi chineză, avertizează unii experţi, subliniind că Bruxelles-ul şi Beijingul au nevoie unul de celălalt.

    Potrivit unor analişti, intensificarea tensiunilor ar putea pur şi simplu să reflecte faptul că UE şi China resimt impactul unei puternice scăderi economice.

    China a înregistrat anul trecut cel mai scăzut nivel de creştere din ultimii 13 ani, în timp ce UE, afectată de criza datoriei şi creşterea nivelului şomajului, se află în mod oficial în recesiune.

    “Cred că faptul că UE se află într-o spirală de creştere negativă nu poate să fie disociat de diferendele sale cu China”, a declarat Sergio Marchi, de la grupul Marchi, un fost ministru canadian pentru Comerţ Extern şi ambasador la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viaţa privată prin ochelarii magici

    In aprilie 2012 am scris prima dată în această pagină despre Google Glass. La acea vreme se părea că „specificaţiile„ constau doar dintr-un videoclip de două minute şi jumătate în care se prezentau publicului posibilităţile pe care un asemenea „wearable device„ le poate deschide.

    Atunci Google Glass părea să fie un soi de smartphone Android cu o interfaţă diferită, bazată pe comenzi vocale şi prezentarea informaţiilor printr-un afişaj plasat într-o lentilă, vizibilă în partea de sus a câmpului vizual. Google vorbea despre „augmented reality„, înţelegând prin aceasta că alătură simţurilor noastre un „strat„ informaţional care ne va îmbogăţi percepţia realităţii.
       
    Astăzi Google Glass există cu adevărat, chiar dacă doar pentru 2.000 de dezvoltatori care testează produsul şi au început să dezvolte aplicaţii specifice. În curând, Google va alege încă 8.000 de „exploratori„ care vor primi aparatul, dar vor plăti 1.500 de dolari pentru o „pereche„. Acum constatăm că opiniile iniţiale privind Google Glass sunt doar pe jumătate adevărate. În primul rând, monoclul în cauză nu este un telefon inteligent, pentru că nu dispune de conexiune GSM (sau echivalentă) şi nici GPS, ci doar WiFi şi Bluetooth.

    Probabil că minuscula baterie nu poate face faţă, însă Glass se poate conecta prin Bluetooth la un smartphone folosind o aplicaţie Android numită MyGlass. Intenţia celor de la Google este să mute aplicaţia de pe telefon în Glass şi s-o facă independentă de platforma telefonului astfel încât ochelarii să poată fi folosiţi în conjuncţie cu orice smartphone. Aşadar, Glass arată acum mai degrabă ca o extensie a telefonului inteligent. Sau invers.

        Interesantă îmi pare însă o altă perspectivă: Google Glass ca extensie a corpului uman. McLuhan a teoretizat pe această temă, însă acum o vedem pusă în practică. Funcţia ochiului este sporită prin posibilitatea de a „reţine„ informaţii vizuale, prin fotografii şi secvenţe video, iar o aplicaţie realizată recent ne permite să declanşăm aparatul foto doar printr-un simplu clipit din ochi (wink). Un alt aspect este faptul că Glass nu are o cască prin care să ne transmită sunetul, ci face uz de o tehnică numită „bone conduction transducer„ (osteofonie), prin care foloseşte oasele cutiei craniene pentru a trimite sunetul direct urechii interne. Cum această tehnică este folosită şi în unele proteze auditive, ne putem întreba dacă nu cumva vom deveni cyborgi mai devreme decât anticipam.

       Poate merită să încercăm să conectăm serviciile şi tehnologiile Google cu funcţiile posibile ale „ochelarilor„. Cu GMail vom avea mesajele, iar recunoaşterea vorbirii ne va permite să dictăm răspunsuri. Cu Google Maps în conjuncţie cu Street View nu ne vom rătăci niciodată. Google Translate promite să ne traducă tot ce auzim şi tot ce spunem. Cu Google Goggles vom obţine instantaneu informaţii despre tot ce vedem, iar o aplicaţie care citeşte coduri de bare ne va informa despre orice produs. Recunoaşterea facială (care chiar funcţionează în Picasa) ne va permite să ne identificăm prietenii în mulţime. Orice poză sau secvenţă video o putem partaja imediat prin Google Plus, iar prin serviciul de video-conferinţă (Hangouts) vom putea transmite în direct tot ce vedem.

       Frumos, nu-i aşa? Dar ce-ar fi dacă recunoaşterea facială nu se va aplica doar prietenilor, ci tuturor celor care au fost etichetaţi într-o poză postată pe Google Plus sau celor care au un profil Google (aproape o jumătate de miliard) cu poză? Vom merge pe stradă, vom „recunoaşte„ o mulţime de oameni şi vom avea acces la profilul lor. Mai grav: alţii ne vor recunoaşte. Unii vor porni video-conferinţa în timpul unei discuţii private, spre amuzamentul prietenilor (şi poate nu doar al prietenilor). Acceptăm cu greu că autorităţile instalează camere de supraveghere, dar vom accepta ca oricine să poată supraveghea pe oricine? Şi totul prin intermediul unei corporaţii?

          Google va avea o imensă problemă privind protejarea intimităţii şi a vieţii private. Deja au apărut locuri în care Glass este interzis. Şi nu e vorba doar de cazinouri sau cluburi de strip-tease.

  • Binefacerile unei ameninţări extraterestre

    Un editorialist de la Financial Times, invocat de acelaşi Krugman, pune acţiunea autorităţilor japoneze pe seama dublului şoc, cel al cutremurului din 2011 şi cel al Chinei, care a detronat Japonia din poziţia celei de-a doua economii mondiale. Prin 2011, la CNN, Krugman a glumit propunând inventarea unei ameninţări extraterestre, care să deturneze atenţia de la deficite şi inflaţie; mai mult, concentrarea economică necesară combaterii unei asemenea ameninţări ar duce la depăşirea crizei în cel mult un an şi jumătate.

    Să facem o săritură de la invazia extratereştrilor în Bangladesh, unde un accident urât, soldat cu 1.000 de morţi, a scos la iveală câte ceva din dedesubturile afacerilor marilor companii, ceva ce se traduce prin „forţă de muncă ieftină„ şi „productivitate„ în graficele din powerpointuri. Şi mi-am adus aminte de un recent studiu al unor profesori germani, care au arătat cum criza a erodat adânc valorile morale ale lumii. Oamenii se declară împotriva exploatării copiilor sau cruzimii faţă de animale sau a poluării, dar, atunci când aleg cele mai ieftine electronice sau haine, încalcă tocmai principiile enumerate. Experimentul a inclus oameni, bani, acte de comerţ şi şoareci care puteau muri (sau nu), în condiţii de piaţă (sau nu, adică în relaţii directe între indivizi). Uşor de ghicit, condiţiile de piaţă s-au dovedit acoperitoare, iar câţiva şoricei au plătit cu viaţa; scuzele au fost de genul „dacă nu o fac eu, o să o facă altcineva„ – recunoaşteţi ideea, nu?

    Al treilea capitol al textului meu este creşterea economică din primul trimestru, de peste 2%, definită drept surprinzătoare (şi chiar este, într-o Europă care a intrat în recesiune). Românii au tot raportat creşteri economice de ceva vreme, dar pe de altă parte este lesne de observat că piaţa se dovedeşte relativ insensibilă la cifrele statisticilor, o mare parte din şefii de companii cu care venim în contact dovedindu-se destul de pesimişti. Iar de regăsirea procentelor de creştere în nivelul de trai, nici vorbă. De ce?
    Păi nu ne ameninţă extratereştrii, una la mână. Autorităţile nu gândesc cu capul lor, doi la mână. Activitatea economică este, de cele mai multe ori, o combinaţie între „dacă nu o fac eu, o să o facă altcineva„ (în varii feluri, pentru că avem imaginaţie) şi exportul de forţă de muncă ieftină (e o figură de stil).

    Lipsită de viziune politică, socială şi economică, România nu mai poate trage foloase de pe urma creşterilor economice din statistici. Ani şi ani de zile am fluturat „mâna de lucru ieftină„, ne-am mândrit cu creşterile de doi digiţi ale companiilor, am cultivat un soi de egoism financiar şi mulţi s-au autoamăgit cu eficienţa proprie. Greşit: marketerii n-au marketat, analiştii s-au făcut că analizează, iar executivii s-au făcut că execută, în timp ce piaţa şi cifrele de afaceri au crescut de la sine, alimentate doar de dorinţa oamenilor de a trăi mai bine. Iar acum culegem ce-am semănat şi decuplarea este cuvântul momentului. Avem o piaţă de capital şi una valutară decuplate de restul economiei, un politic decuplat de economic, un grup important de multinaţionale urmându-şi propriile interese, deosebite de cele ale societăţii, avem români decuplaţi de români. Fluturăm o austeritate care nu ni se potriveşte şi aşteptăm soluţiile altora.
     

  • Povestea soţilor care şi-au făcut afacerea lor cu aplicaţii pentru smartphone

    Peste 250 de milioane de euro au fost cheltuiţi anul trecut de consumatorii români pentru cumpărarea unui smartphone. Şase milioane dintre dispozitivele mobile inteligente sunt conectate la internet, iar utilizatorii lor descarcă chiar şi câteva zeci de aplicaţii într-un an, petrecând în jur de o oră în fiecare zi folosindu-le, potrivit statisticilor. Mai mult, posesorii de smartphone-uri au scos din buzunar anul trecut un milion de euro pe lună pentru a cumpăra aplicaţii.

    Cifrele promiţătoare şi în continuă ascensiune de câţiva ani încoace au îndemnat mulţi antreprenori să-şi încerce norocul în acest domeniu şi să lanseze aplicaţii, fie doar pentru consumatorii din România, fie pentru cei din toată lumea, deşi aici competiţia între cele aproape două milioane de aplicaţii, câte există în prezent, este foarte dură.

    Modelul de business este destul de bănos, dar s-a dovedit că utilizatorii nu sunt foarte dispuşi să plătească în mod frecvent pentru aplicaţii, ceea ce înseamnă că mai la îndemână rămâne monetizarea prin reclamă. Companiile, în schimb, par să fie dispuse să cheltuie mult mai mult, iar perspectivele sunt destul de optimiste. „Zona de business to business este în plină ascensiune, iar în câţiva ani, dacă nu vei avea prezenţă pe mobil, nu vei exista, cu foarte mici excepţii„, spunea recent investitorul de tip business angel Andrei Pitiş cu ocazia evenimentului ZF Mobilio.

    De la premisa asta au plecat anul trecut şi soţii Corina şi Valentin Nagacevschi, împreună cu partenerul Dan Damian, când au intrat în afacerea cu aplicaţii mobile pentru companii. Sub brandul Ceva Design, cei trei responsabili de design, tehnic şi respectiv vânzări au început să creeze aplicaţii pentru clienţi din mediul de business care le folosesc în scopuri de marketing prin intermediul telefonului mobil.

    Astfel, cifrele spun că anul acesta companiile din România vor cheltui peste 10 milioane de euro pentru marketing mobil, în creştere faţă de nivelul de 8,5 milioane de euro din 2012 şi dublu faţă de 2010, potrivit estimărilor agenţiei Breeze Mobile deţinută de grupul Leo Burnett.

    Ideea Ceva Design a apărut în primăvara anului trecut şi s-a concretizat în urma unei investiţii de doar câteva mii de euro, prima aplicaţie fiind lansată în iunie anul trecut pentru restaurantele La Mama. De atunci, compania a mai dezvoltat alte 11 aplicaţii pentru nume precum cafeneaua Cafepedia, farmaciile Dona, Automobile Bavaria pentru modelul Mini sau Nissan Badsi.

    Concret, aplicaţiile construite pe o platformă americană cu dezvoltatorul căreia soţii Nagacevschi au încheiat un parteneriat, oferă câteva funcţii de bază precum localizarea celor mai apropiate puncte de prezenţă raportat la utilizator, restaurante sau farmacii, de pildă. La fel de bine, pot arăta meniul, lista de preţuri sau dacă un anumit medicament este disponibil într-o farmacie apropiată, dar permite totodată şi crearea unor carduri virtuale prin care consumatorul să primească diverse beneficii sau reduceri.

    Ca unealtă de marketing pe mobil, aplicaţia permite totodată companiei şi trimiterea de mesaje non-invazive pe care utilizatorii pot sau nu să le citească, în funcţie de preferinţe. Ulterior, aplicaţia poate fi personalizată cu funcţionalităţi suplimentare la cerere, pe baza solicitărilor şi necesităţilor companiei.
     

  • Sobaru a ieşit din greva foamei: “Am tras un semnal de alarmă, a fost o formă de protest”

     Adrian Sobaru, angajat al Televiziunii Române, a declarat marţi, pentru MEDIAFAX, că a intrat în greva foamei şi protestează în faţa televiziunii publice. “Sunt în greva foamei în faţa Televiziunii Române. Astăzi nu vorbesc, sunt legat la gură, căci n-am voie. Asta înseamnă presă în România. Pentru anumite persoane! Poate mâine pot vorbi?”, spune Adrian Sobaru. El nu a precizat atunci care sunt motivele pentru care a decis să apeleze la această formă de protest.

    Contactat vineri de MEDIAFAX, Adrian Sobaru a spus că a ieşit din greva foamei a doua zi după ce a început protestul.

    “Prin gestul meu cred că am tras şi eu un semnal de alarmă că presa trebuie lăsată în pace. A fost o formă de protest vizavi de mine (…) Înainte îmi făceam meseria. Am şi fost mutat de colo colo”, a spus Sobaru, precizând că după gestul său de protest din Parlament a fost “aruncat pe linie moartă, la Transmisii”. “Acum am revenit înapoi la actualităţi (Ştirile TVR, n.r.), dar, dacă nu îmi fac meseria, ce să caut acolo? Nu mă mai lasă să merg la anumite instituţii. Dacă e adevărat şi nu sunt nişte greşeli, e ca şi cum ţi-ar băga cineva pumnul în gură”, a spus Adrian Sobaru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro