BusinessMagazin

Blog

  • Apărătorii drepturilor animalelor: Nobelul pentru medicină din 2014 este un premiu “trist”

    Contactată de AFP, cercetătoarea May-Britt Moser, premiată cu Nobelul pentru medicină alături de soţul ei, Edvard Moser, şi americano-britanicul John O’Keefe, a reamintit faptul că ea respectă “reglementările norvegiene”.

    “Folosim aceleaşi proceduri ca şi pe oameni. Când realizăm o operaţie, (şoarecii, n.r.) sunt trataţi ca nişte oameni, întrucât ei primesc o anestezie şi sunt bine trataţi după acea intervenţie, pentru ca ei să nu resimtă nicio durere”, a detaliat cercetătoarea norvegiană.

    Asociaţia PETA nu vede aceste experimente în acelaşi fel.

    “Premierea unor oameni care au petrecut decenii întregi producând suferinţe teribile unui număr uriaş de animale în timpul experimentelor este contrară valorilor de altfel progresiste ale premiului Nobel”, a adăugat această organizaţie într-un comunicat.

    “E ceva rău, pentru că ei străpung craniul animalului, îi distrug creierul prin injecţii toxice şi apoi îi omoară, aşa cum fac dintotdeauna laureaţii Nobel”, afirmă acelaşi comunicat PETA.

    “Este trist că premiul Nobel promovează cercetări precum aceasta. Există pe parcursul istoriei exemple de cercetări care au fost fără niciun dubiu utile, dar care răspundeau unor criterii etice”, a declarat o purtătoare de cuvânt de la Alianţa norvegiană pentru protecţia animalelor, Live Kleveland.

    Premiul Nobel pentru medicină, atribuit luni, a recompensat descoperirea “GPS-ului intern” din creier de către trei oameni de ştiinţă, M. O’Keefe, pionier în acest domeniu în 1971, şi May-Britt şi Edvard Moser, care au completat cercetările acestuia şi au descoperit “celulele-reţea” în 2005.

    Aceste cercetări, care vizează simţul de orientare, ar putea stimula descoperirea unor noi tratamente contra maladiei Alzheimer, o boală care afectează inclusiv memoria spaţială.

    Asociaţia condusă de Live Kleveland a deplâns faptul că descoperirea premiată luni a necesitat experimente “foarte intruzive”, pe creierele unor şoareci.

    După părerea ei, cercetătorii introduc instrumente în craniile animalelor, le distrug parţial creierul şi le cauzează frică şi stres. Organizaţia ei a încercat, în van, de mai multe ori să iniţieze proceduri judiciare pentru a stopa aceste experimente.

    “Credem că în viitor experimentele de acest tip pe animale nu vor mai fi acceptate”, a adăugat ea.

    Membră în tinereţe în Liga pentru protecţia animalelor, May-Britt Moser afirmă că îi tratează pe cobai ca pe “animale de companie”. “Sunt eu însămi o iubitoare de animale. În plus, cuştile noastre sunt mai mari decât normele existente şi ei trăiesc împreună şi au multe jucării”, a explicat laureata Nobel pentru revista Teknisk Ukeblad, în 2011.

  • Ridicarea imunităţii lui Valerian Vreme, aprobată de Comisia juridică: “Acuzaţia de abuz în serviciu se referă doar la HG 460, care nu a fost semnată de mine”

    Deputatul Valerian Vreme a declarat, marţi, după ce a fost audiat de către deputaţii din Comisia juridică în legătură cu cererea de începere a urmăririi penale în cazul său, că acuzaţia procurorilor DNA este de abuz în serviciu şi se referă doar la HG 460, care, însă, nu a fost semnată de el.

    ”Acuzaţia este de abuz în serviciu şi se referă doar la HG 460, care nu a fost semnată de mine, e semnată undeva în 2009. Eu am semnat doar actul subsecvent care are absolut toate avizele şi toate analizele de specialitate”, a precizat Vreme.

    El a mai spus că şi-a exprimat punctul de vedere în faţa colegilor din Comisia juridică referitor la acuzaţia adusă de DNA.

    ”Mi-am exprimat punctul de vedere. Deci eu nu sunt acuzat, ci pur şi simplu solicitarea este pentru începerea urmăririi penale. Sper că colegii mei au înţeles foarte bine, inclusiv cum s-a derulat încheierea acelui act subsecvent şi decizia o vor lua în cunoştinţă de cauză. Imediat ce o să avem şi celelalte date o să vin şi o vă dau toate explicaţiile”, a mai spus Vreme.

    În Comisia juridică, 17 deputaţi au votat ”pentru” ridicarea imunităţii lui Valerian Vreme, un vot a fost ”împotrivă”, două voturi au fost anulate, iar un deputat s-a abţinut.

    Raportul Comisiei juridice va fi trimis Biroului Permanent, care va sesiza plenul.

    Surse din comisie au precizat, pentru MEDIAFAX, că plenul s-ar putea reuni peste o săptămână, respectiv marţea viitoare, pentru a se pronunţa prin vot asupra raportului Comisiei.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, luni, că, după ce primeşte raportul Comisiei juridice în privinţa începerii urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme în dosarul Microsoft, va convoca de îndată plenul, adăugând că va fi uşor, deoarece este sesiune parlamentară.

    Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a decis în 1 octombrie să trimită la Comisia juridică solicitarea Ministerului Justiţie cu privire la începerea urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme în dosarul Microsoft, aceasta având termen 10 zile pentru întocmirea raportului.

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat că procurorul general Tiberiu Niţu, în baza dispoziţiilor articolului 109 alineatul 2 din Constituţie, a articolelor 12 şi 19 din Legea 115/1999 şi ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 270 din 10 martie 2008, a transmis ministrului Justiţiei referatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de: senatorul Ecaterina Andronescu – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; deputatul Valerian Vreme – pentru abuz în serviciu; senatorul Petru Şerban Mihăilescu – pentru instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    Procurorul general Tiberiu Niţu a transmis Parlamentului European referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de europarlamentarul Dan Nica, suspectat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    De asemenea, procurorul general al PICCJ a transmis preşedintelui Traian Băsescu referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de: Adriana Ţicău, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării – pentru abuz în serviciu; Alexandru Athanasiu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Mihai Nicolae Tănăsescu, fost ministru al Finanţelor Publice – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    Camera Deputaţilor a fost sesizată pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Vreme Valerian, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada septembrie 2010 – februarie 2012 şi în prezent deputat, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, constând în aceea că ar fi încheiat contractul subsecvent referitor la suplimentarea numărului de licenţe MECTS, pentru şcoli – contractul de furnizare produse nr.108 din 17 august 2011 în baza căruia MCSI a efectuat plăţi totale de 8.825.673,50 euro, în condiţiile în care HG nr.460/2009 nu a reglementat situaţia licenţelor destinate unităţilor de învăţământ, iar preţul licenţelor nu reflectă discount-ul acordat de Microsoft, nu a dispus măsuri cu privire la aspectele sesizate de către FTS România prin adresa nr. 4550/02.12.2010, cu privire la servicii neprestate.

  • Ridicarea imunităţii lui Valerian Vreme, aprobată de Comisia juridică: “Acuzaţia de abuz în serviciu se referă doar la HG 460, care nu a fost semnată de mine”

    Deputatul Valerian Vreme a declarat, marţi, după ce a fost audiat de către deputaţii din Comisia juridică în legătură cu cererea de începere a urmăririi penale în cazul său, că acuzaţia procurorilor DNA este de abuz în serviciu şi se referă doar la HG 460, care, însă, nu a fost semnată de el.

    ”Acuzaţia este de abuz în serviciu şi se referă doar la HG 460, care nu a fost semnată de mine, e semnată undeva în 2009. Eu am semnat doar actul subsecvent care are absolut toate avizele şi toate analizele de specialitate”, a precizat Vreme.

    El a mai spus că şi-a exprimat punctul de vedere în faţa colegilor din Comisia juridică referitor la acuzaţia adusă de DNA.

    ”Mi-am exprimat punctul de vedere. Deci eu nu sunt acuzat, ci pur şi simplu solicitarea este pentru începerea urmăririi penale. Sper că colegii mei au înţeles foarte bine, inclusiv cum s-a derulat încheierea acelui act subsecvent şi decizia o vor lua în cunoştinţă de cauză. Imediat ce o să avem şi celelalte date o să vin şi o vă dau toate explicaţiile”, a mai spus Vreme.

    În Comisia juridică, 17 deputaţi au votat ”pentru” ridicarea imunităţii lui Valerian Vreme, un vot a fost ”împotrivă”, două voturi au fost anulate, iar un deputat s-a abţinut.

    Raportul Comisiei juridice va fi trimis Biroului Permanent, care va sesiza plenul.

    Surse din comisie au precizat, pentru MEDIAFAX, că plenul s-ar putea reuni peste o săptămână, respectiv marţea viitoare, pentru a se pronunţa prin vot asupra raportului Comisiei.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, luni, că, după ce primeşte raportul Comisiei juridice în privinţa începerii urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme în dosarul Microsoft, va convoca de îndată plenul, adăugând că va fi uşor, deoarece este sesiune parlamentară.

    Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a decis în 1 octombrie să trimită la Comisia juridică solicitarea Ministerului Justiţie cu privire la începerea urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme în dosarul Microsoft, aceasta având termen 10 zile pentru întocmirea raportului.

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat că procurorul general Tiberiu Niţu, în baza dispoziţiilor articolului 109 alineatul 2 din Constituţie, a articolelor 12 şi 19 din Legea 115/1999 şi ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 270 din 10 martie 2008, a transmis ministrului Justiţiei referatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de: senatorul Ecaterina Andronescu – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; deputatul Valerian Vreme – pentru abuz în serviciu; senatorul Petru Şerban Mihăilescu – pentru instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    Procurorul general Tiberiu Niţu a transmis Parlamentului European referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de europarlamentarul Dan Nica, suspectat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    De asemenea, procurorul general al PICCJ a transmis preşedintelui Traian Băsescu referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de: Adriana Ţicău, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării – pentru abuz în serviciu; Alexandru Athanasiu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Mihai Nicolae Tănăsescu, fost ministru al Finanţelor Publice – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    Camera Deputaţilor a fost sesizată pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Vreme Valerian, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada septembrie 2010 – februarie 2012 şi în prezent deputat, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, constând în aceea că ar fi încheiat contractul subsecvent referitor la suplimentarea numărului de licenţe MECTS, pentru şcoli – contractul de furnizare produse nr.108 din 17 august 2011 în baza căruia MCSI a efectuat plăţi totale de 8.825.673,50 euro, în condiţiile în care HG nr.460/2009 nu a reglementat situaţia licenţelor destinate unităţilor de învăţământ, iar preţul licenţelor nu reflectă discount-ul acordat de Microsoft, nu a dispus măsuri cu privire la aspectele sesizate de către FTS România prin adresa nr. 4550/02.12.2010, cu privire la servicii neprestate.

  • Îngrijorare în comunitatea ştiinţifică: Premiile Nobel necesită multă răbdare, uneori chiar prea multă. Niciun cercetător nu este nemuritor

    Este dificil de acceptat că anumiţi candidaţi la Nobel mor înainte de a primi apelul telefonic mult aşteptat şi, astfel, nu reuşesc să îşi treacă numele în palmaresul acestor premii.

    Acest fapt cauzează situaţii complicate. În 2011, Academia de ştiinţe suedeză a aflat cu consternare că savantul canadian Ralph Steinman, în vârstă de 68 de ani, recompensat cu Nobelul pentru medicină din acel an, murise cu trei zile înainte de anunţarea premiului. Instituţia suedeză a făcut pentru el o excepţie de la regulamentul care impune ca laureaţii să fie în viaţă în momentul anunţului oficial, întrucât comitetul Nobel credea că savantul canadian încă trăia în acel moment.

    În 1996, un alt canadian, William Vickery, a murit la vârsta de 82 de ani, cu trei zile înainte de a câştiga premiul pentru economie.

    “Dacă se va continua astfel, vor apărea tot mai multe cazuri de acest fel. Este doar o chestiune de timp. Deci, trebuie să se facă ceva”, spune Santo Fortunato, fizician la Universitatea Aalto din Finlanda.

    Profesorul finlandez este cosemnatar al unei scrisori publicate în revista Nature care analizează această “chestiune a aşteptării”.

    “Înainte de 1940, Nobelurile erau decernate la peste 20 de ani după descoperirea originală pentru doar 11% dintre laureaţii în fizică, 15% în chimie şi 24% în medicină”, potrivit acelei scrisori. “Din 1985 şi până în prezent, acest lung interval de aşteptare vizează 60%, 52% respectiv 45% dintre premiile acordate în aceleaşi discipline”.

    Dacă tendinţa se prelungeşte, speranţa de viaţă medie a cercetătorilor riscă să scadă sub vârsta medie a laureaţilor. Cu alte cuvinte, premiile Nobel vor fi private de numele multor cercetători merituoşi, decedaţi înainte de a fi premiaţi.

    “Această amânare ameninţă să saboteze cea mai venerabilă instituţie din domeniul ştiinţei”, au concluzionat semnatarii scrisorii publicate în revista Nature.

    Ce este însă de făcut? Multe lucruri ţin de intransigenţa juriilor Nobel, pentru care ştiinţa din zilele noastre este atât de complexă încât trebuie să se aştepte o anumită perioadă de timp pentru ca o descoperire să fie verificată printr-un lung şir de experimente.

    Existenţa bosonului Higgs, al cărui nume provine de la cel al savantului recompensat cu Nobelul pentru fizică în 2013, a fost postulată în 1964. A fost nevoie de aproape o jumătate de secol de cercetări practice, foarte costisitoare şi mari cheltuitoare de resurse intelectuale, pentru a o dovedi. Şi a fost prea târziu pentru unul dintre pionierii cercetărilor în acest domeniu, americano-belgianul Robert Brout.

    Acest caz oferă argumentul perfect pentru a nu accelera procesul, spune Sven Lidlin, preşedintele comitelului Nobel pentru chimie.

    “Vrem să ne asigurăm că îi recompensăm pe aceia care deschid prima uşă. Acest lucru înseamnă că există în mod natural o amânare. În general, este nevoie de 20 de ani”, a subliniat el.

    După părerea sa, seriosul premiu Nobel impune ca o descoperire să fie lasată să se supună mai degrabă oricărei critici posibile, decât să rişte să premieze un lucru care va dezamăgi.

    De exemplu, în 1989, doi oameni de ştiinţă au anunţat că au pus la punct o tehnică de “fuziune la rece”, care ar permite o reacţie nucleară la o temperatură apropiată de cea ambientală, fapt care ar rezolva toate problemele energetice. Un sfert de secol mai târziu, această descoperire a rămas încă neconfirmată.

    “În fiecare an apar numeroase anunţuri despre descoperiri incredibile şi multe dintre ele se dovedesc a fi mai puţin incredibile decât se credea”, a subliniat profesorul Lidlin.

    Pentru a rezolva această dilemă, Santo Fortunato favorizează ideea premiilor Nobel postume, care puteau fi atribuite până în 1974. “Desigur, cei care le vor primi nu vor câştiga nimic, pentru că vor fi morţi, dar eu cred că este important ca descoperirile lor să fie recunoscute”, spune acesta.

    Însă această sugestie ar transforma, poate, în ceremonii funebre galele de atribuire a anumitor premii Nobel, care în prezent sunt considerate adevărate sărbători ale eroilor ştiinţei, a adăugat profesorul Lidlin.

    “S-ar pierde ideea că ştiinţa este în fond ceva care se petrece în prezent. Personal, aş vota contra unei astfel de schimbări”, a declarat el.

    Este indispensabil să fie recompensaţi cercetători care nu se află la final de carieră sau sunt deja pensionaţi, spune Matthew Wallace, cercetător la Institutul de gestionare a inovaţiilor şi a cunoştiinţelor ştiinţifice din Valencia (Spania).

    “Pentru a promova şi recompensa inovaţia şi creativitatea, ar fi efectiv mai util să existe premii care recompensează cercetători mai puţin confirmaţi şi descoperiri mai recente”, a adăugat el.

  • Îngrijorare în comunitatea ştiinţifică: Premiile Nobel necesită multă răbdare, uneori chiar prea multă. Niciun cercetător nu este nemuritor

    Este dificil de acceptat că anumiţi candidaţi la Nobel mor înainte de a primi apelul telefonic mult aşteptat şi, astfel, nu reuşesc să îşi treacă numele în palmaresul acestor premii.

    Acest fapt cauzează situaţii complicate. În 2011, Academia de ştiinţe suedeză a aflat cu consternare că savantul canadian Ralph Steinman, în vârstă de 68 de ani, recompensat cu Nobelul pentru medicină din acel an, murise cu trei zile înainte de anunţarea premiului. Instituţia suedeză a făcut pentru el o excepţie de la regulamentul care impune ca laureaţii să fie în viaţă în momentul anunţului oficial, întrucât comitetul Nobel credea că savantul canadian încă trăia în acel moment.

    În 1996, un alt canadian, William Vickery, a murit la vârsta de 82 de ani, cu trei zile înainte de a câştiga premiul pentru economie.

    “Dacă se va continua astfel, vor apărea tot mai multe cazuri de acest fel. Este doar o chestiune de timp. Deci, trebuie să se facă ceva”, spune Santo Fortunato, fizician la Universitatea Aalto din Finlanda.

    Profesorul finlandez este cosemnatar al unei scrisori publicate în revista Nature care analizează această “chestiune a aşteptării”.

    “Înainte de 1940, Nobelurile erau decernate la peste 20 de ani după descoperirea originală pentru doar 11% dintre laureaţii în fizică, 15% în chimie şi 24% în medicină”, potrivit acelei scrisori. “Din 1985 şi până în prezent, acest lung interval de aşteptare vizează 60%, 52% respectiv 45% dintre premiile acordate în aceleaşi discipline”.

    Dacă tendinţa se prelungeşte, speranţa de viaţă medie a cercetătorilor riscă să scadă sub vârsta medie a laureaţilor. Cu alte cuvinte, premiile Nobel vor fi private de numele multor cercetători merituoşi, decedaţi înainte de a fi premiaţi.

    “Această amânare ameninţă să saboteze cea mai venerabilă instituţie din domeniul ştiinţei”, au concluzionat semnatarii scrisorii publicate în revista Nature.

    Ce este însă de făcut? Multe lucruri ţin de intransigenţa juriilor Nobel, pentru care ştiinţa din zilele noastre este atât de complexă încât trebuie să se aştepte o anumită perioadă de timp pentru ca o descoperire să fie verificată printr-un lung şir de experimente.

    Existenţa bosonului Higgs, al cărui nume provine de la cel al savantului recompensat cu Nobelul pentru fizică în 2013, a fost postulată în 1964. A fost nevoie de aproape o jumătate de secol de cercetări practice, foarte costisitoare şi mari cheltuitoare de resurse intelectuale, pentru a o dovedi. Şi a fost prea târziu pentru unul dintre pionierii cercetărilor în acest domeniu, americano-belgianul Robert Brout.

    Acest caz oferă argumentul perfect pentru a nu accelera procesul, spune Sven Lidlin, preşedintele comitelului Nobel pentru chimie.

    “Vrem să ne asigurăm că îi recompensăm pe aceia care deschid prima uşă. Acest lucru înseamnă că există în mod natural o amânare. În general, este nevoie de 20 de ani”, a subliniat el.

    După părerea sa, seriosul premiu Nobel impune ca o descoperire să fie lasată să se supună mai degrabă oricărei critici posibile, decât să rişte să premieze un lucru care va dezamăgi.

    De exemplu, în 1989, doi oameni de ştiinţă au anunţat că au pus la punct o tehnică de “fuziune la rece”, care ar permite o reacţie nucleară la o temperatură apropiată de cea ambientală, fapt care ar rezolva toate problemele energetice. Un sfert de secol mai târziu, această descoperire a rămas încă neconfirmată.

    “În fiecare an apar numeroase anunţuri despre descoperiri incredibile şi multe dintre ele se dovedesc a fi mai puţin incredibile decât se credea”, a subliniat profesorul Lidlin.

    Pentru a rezolva această dilemă, Santo Fortunato favorizează ideea premiilor Nobel postume, care puteau fi atribuite până în 1974. “Desigur, cei care le vor primi nu vor câştiga nimic, pentru că vor fi morţi, dar eu cred că este important ca descoperirile lor să fie recunoscute”, spune acesta.

    Însă această sugestie ar transforma, poate, în ceremonii funebre galele de atribuire a anumitor premii Nobel, care în prezent sunt considerate adevărate sărbători ale eroilor ştiinţei, a adăugat profesorul Lidlin.

    “S-ar pierde ideea că ştiinţa este în fond ceva care se petrece în prezent. Personal, aş vota contra unei astfel de schimbări”, a declarat el.

    Este indispensabil să fie recompensaţi cercetători care nu se află la final de carieră sau sunt deja pensionaţi, spune Matthew Wallace, cercetător la Institutul de gestionare a inovaţiilor şi a cunoştiinţelor ştiinţifice din Valencia (Spania).

    “Pentru a promova şi recompensa inovaţia şi creativitatea, ar fi efectiv mai util să existe premii care recompensează cercetători mai puţin confirmaţi şi descoperiri mai recente”, a adăugat el.

  • Scăderea pieţei berii cu 9% în primul semestru a provocat pierderi la buget de 60 milioane lei

    Volumul pieţei berii a atins doar 7,3 milioane de hectolitri în primele şase luni ale anului în curs, în scădere cu aproximativ 9% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Ca urmare a contracţiei consumului, berarii estimează că bugetul României a pierdut 60 milioane de lei doar în primul semestru 2014, valoare aferentă accizei şi TVA-ului corespunzătoare volumului cu care piaţa a scăzut.

    “Până acum doi ani, evoluţia pieţei berii a fost corelată cu puterea de cumpărare a românilor, piaţa reuşind la nivelul anului 2012 să îşi restabilească echilibrul. Din 2013 însă, cand statul a intervenit artificial la nivelul pieţei berii prin creşterea accizei în lei cu 16%, continuând în 2014 prin schimbarea cursului de schimb pentru calculul aceleiaşi taxe, acest echilibru s-a rupt, piaţa berii reacţionând de atunci printr-o scădere accentuată şi continuă. În astfel de condiţii, orice alt factor conjuctural – cum a fost vremea capricioasă din vara aceasta, îşi produce efectele mult mai pronunţat“, a declarat Onno Rombouts, preşedintele Asociaţiei Berarii României.

    Sectorul berii contribuie cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, aproape jumătate din preţul unei beri fiind reprezentat de taxe.

    Cu investiţii care au atins 1,25 miliarde de euro, sectorul berii asigură direct şi indirect un număr de 76.700 de locuri de muncă pentru români. În 2014, veniturile la bugetul statului din TVA şi acciză plătite de sectorul berii s-au ridicat la peste 900 milioane lei.

    “Pentru a menţine un nivel ridicat al veniturilor bugetare provenite din taxele plătite de sectorul berii, Berarii României solicită revenirea la un nivel minim de acciză, calculat la un curs de schimb actual”, a completat Constantin Bratu, director general al asociaţiei.

  • Scăderea pieţei berii cu 9% în primul semestru a provocat pierderi la buget de 60 milioane lei

    Volumul pieţei berii a atins doar 7,3 milioane de hectolitri în primele şase luni ale anului în curs, în scădere cu aproximativ 9% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Ca urmare a contracţiei consumului, berarii estimează că bugetul României a pierdut 60 milioane de lei doar în primul semestru 2014, valoare aferentă accizei şi TVA-ului corespunzătoare volumului cu care piaţa a scăzut.

    “Până acum doi ani, evoluţia pieţei berii a fost corelată cu puterea de cumpărare a românilor, piaţa reuşind la nivelul anului 2012 să îşi restabilească echilibrul. Din 2013 însă, cand statul a intervenit artificial la nivelul pieţei berii prin creşterea accizei în lei cu 16%, continuând în 2014 prin schimbarea cursului de schimb pentru calculul aceleiaşi taxe, acest echilibru s-a rupt, piaţa berii reacţionând de atunci printr-o scădere accentuată şi continuă. În astfel de condiţii, orice alt factor conjuctural – cum a fost vremea capricioasă din vara aceasta, îşi produce efectele mult mai pronunţat“, a declarat Onno Rombouts, preşedintele Asociaţiei Berarii României.

    Sectorul berii contribuie cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, aproape jumătate din preţul unei beri fiind reprezentat de taxe.

    Cu investiţii care au atins 1,25 miliarde de euro, sectorul berii asigură direct şi indirect un număr de 76.700 de locuri de muncă pentru români. În 2014, veniturile la bugetul statului din TVA şi acciză plătite de sectorul berii s-au ridicat la peste 900 milioane lei.

    “Pentru a menţine un nivel ridicat al veniturilor bugetare provenite din taxele plătite de sectorul berii, Berarii României solicită revenirea la un nivel minim de acciză, calculat la un curs de schimb actual”, a completat Constantin Bratu, director general al asociaţiei.

  • Producătorii farma anunţă peste 200 de disponibilizări în următoarele luni, din cauza cadrului fiscal

    “Regimul fiscal nesustenabil şi discriminator din ultimii ani a afectat puternic operaţiunile industriale ale companiilor membre APMGR (Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România – n.r.), care anunţă că peste 200 de angajaţi vor fi disponibilizaţi până la finalul anului 2014. Această tendinţă va continua şi în anii următori, dacă nu se iau măsuri concrete pentru îndepărtarea barierelor de acces şi a barierelor investiţionale impuse producătorilor de medicamente generice”, se arată într-un comunicat al asociaţiei.

    Potrivit sursei citate, activităţile companiilor membre al APMGR asigură 8.000 de locuri de muncă în România şi contribuie, prin impozite directe şi indirecte, cu circa 1,5% la PIB-ul României.

    “Autorităţile ar trebui să fie conştiente că industria locala nu este doar un furnizor de medicamente, ci şi un angajator strategic, care oferă locuri de muncă înalt calificate şi un contributor important la creşterea economică, în mod special prin creşterea potenţialului de export al industriei,” a declarat Laurenţiu Mihai, director executiv al APMGR.

    Începând cu 2011, când a fost introdusă taxa clawback în actuala formulă de calcul, au dispărut de pe piaţă 1.332 de medicamente. Mai mult de jumătate din aceste medicamente dispărute (888 în total) costau mai puţin de 50 de lei, iar 45% erau fabricate în România. Prin dispariţia acestora şi utilizarea variantelor mai scumpe, sistemul public, dar mai ales pacienţii, trebuie să plătească mai mult pentru acelaşi tratament, precizează APMGR.

    “Dispariţia medicamentelor generice, accesibile ca preţ, are efecte grave pentru cele mai vulnerabile categorii sociale, dar afectează puternic şi economia românească, prin diminuarea producţiei locale”, a adăugat Laurenţiu Mihai.

    Producătorii de generice mai arată că, deşi sectorul farmaceutic a fost prezentat ca un domeniu strategic pentru economia României în cadrul Strategiei Naţionale pentru Competitivitate 2014-2020, politicile publice în vigoare blochează dezvoltarea economică a acestui sector de producţie şi, în unele cazuri, împing spre insolvenţă companiile producătoare de medicamente generice.

    Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) a cerut în nenumărate rânduri autorităţilor să adopte măsuri care să faciliteze accesul pe piaţă al medicamentelor generice şi să înlăture barierele care blochează investiţiile în producţia locală.

    Printre solicitările APMGR se numără corectarea mecanismului de calcul al taxei clawback (prin introducerea unui clawback diferenţiat pentru medicamentele generice) şi reducerea nivelului actual al taxei de peste 20% trimestrial, modificarea mecanismului de stabilire a preţurilor medicamentelor de către Ministerul Sănătăţii prin renunţarea la dubla referenţiere (respectiv compararea preţului genericului atât cu cel al produsului original – maxim 65%, cât şi cu cel din cele 11 state de referinţă), introducerea unui sistem de monitorizare a prescrierilor şi a unei politici clare în privinţa prescrierii de medicamente compensate şi politici de încurajare a prezenţei şi volumului activităţilor locale de producţie ale industriei producătoare de medicamente generice, precum şi definirea adecvată a activităţilor de cercetare şi dezvoltare desfăşurate în facilităţi de profil din România.

    Companiile membre APMGR au capacităţi de producţie în Bucureşti, Baia Mare, Cluj Napoca, Târgu Mureş şi Timişoara, unde se produc peste 1.500 de medicamente generice acoperind toate clasele terapeutice.

    Din APMGR fac partea companiile Actavis, AC Helcor, B. Braun Pharmaceuticals, Biofarm, Dr. Reddy’s, Desitin Pharma, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Glenmark Pharmaceuticals, Infomed Fluids, Krka, Labormed, Magistra CC, Medochemie, Sandoz, Terapia-Ranbaxy, Teva şi Zentiva.

  • Producătorii farma anunţă peste 200 de disponibilizări în următoarele luni, din cauza cadrului fiscal

    “Regimul fiscal nesustenabil şi discriminator din ultimii ani a afectat puternic operaţiunile industriale ale companiilor membre APMGR (Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România – n.r.), care anunţă că peste 200 de angajaţi vor fi disponibilizaţi până la finalul anului 2014. Această tendinţă va continua şi în anii următori, dacă nu se iau măsuri concrete pentru îndepărtarea barierelor de acces şi a barierelor investiţionale impuse producătorilor de medicamente generice”, se arată într-un comunicat al asociaţiei.

    Potrivit sursei citate, activităţile companiilor membre al APMGR asigură 8.000 de locuri de muncă în România şi contribuie, prin impozite directe şi indirecte, cu circa 1,5% la PIB-ul României.

    “Autorităţile ar trebui să fie conştiente că industria locala nu este doar un furnizor de medicamente, ci şi un angajator strategic, care oferă locuri de muncă înalt calificate şi un contributor important la creşterea economică, în mod special prin creşterea potenţialului de export al industriei,” a declarat Laurenţiu Mihai, director executiv al APMGR.

    Începând cu 2011, când a fost introdusă taxa clawback în actuala formulă de calcul, au dispărut de pe piaţă 1.332 de medicamente. Mai mult de jumătate din aceste medicamente dispărute (888 în total) costau mai puţin de 50 de lei, iar 45% erau fabricate în România. Prin dispariţia acestora şi utilizarea variantelor mai scumpe, sistemul public, dar mai ales pacienţii, trebuie să plătească mai mult pentru acelaşi tratament, precizează APMGR.

    “Dispariţia medicamentelor generice, accesibile ca preţ, are efecte grave pentru cele mai vulnerabile categorii sociale, dar afectează puternic şi economia românească, prin diminuarea producţiei locale”, a adăugat Laurenţiu Mihai.

    Producătorii de generice mai arată că, deşi sectorul farmaceutic a fost prezentat ca un domeniu strategic pentru economia României în cadrul Strategiei Naţionale pentru Competitivitate 2014-2020, politicile publice în vigoare blochează dezvoltarea economică a acestui sector de producţie şi, în unele cazuri, împing spre insolvenţă companiile producătoare de medicamente generice.

    Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) a cerut în nenumărate rânduri autorităţilor să adopte măsuri care să faciliteze accesul pe piaţă al medicamentelor generice şi să înlăture barierele care blochează investiţiile în producţia locală.

    Printre solicitările APMGR se numără corectarea mecanismului de calcul al taxei clawback (prin introducerea unui clawback diferenţiat pentru medicamentele generice) şi reducerea nivelului actual al taxei de peste 20% trimestrial, modificarea mecanismului de stabilire a preţurilor medicamentelor de către Ministerul Sănătăţii prin renunţarea la dubla referenţiere (respectiv compararea preţului genericului atât cu cel al produsului original – maxim 65%, cât şi cu cel din cele 11 state de referinţă), introducerea unui sistem de monitorizare a prescrierilor şi a unei politici clare în privinţa prescrierii de medicamente compensate şi politici de încurajare a prezenţei şi volumului activităţilor locale de producţie ale industriei producătoare de medicamente generice, precum şi definirea adecvată a activităţilor de cercetare şi dezvoltare desfăşurate în facilităţi de profil din România.

    Companiile membre APMGR au capacităţi de producţie în Bucureşti, Baia Mare, Cluj Napoca, Târgu Mureş şi Timişoara, unde se produc peste 1.500 de medicamente generice acoperind toate clasele terapeutice.

    Din APMGR fac partea companiile Actavis, AC Helcor, B. Braun Pharmaceuticals, Biofarm, Dr. Reddy’s, Desitin Pharma, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Glenmark Pharmaceuticals, Infomed Fluids, Krka, Labormed, Magistra CC, Medochemie, Sandoz, Terapia-Ranbaxy, Teva şi Zentiva.

  • În 2005 vi-l prezentam pe George Haber, considerat unul din “părinţii” dvd-ului. Acum este cel mai bogat român din America.

    George Haber, romanul a carui prima afacere a fost o discoteca improvizata in Oradea anilor ‘70, e acum un nume „de casa“ in Silicon Valley, locul in care s-au inventat microprocesorul, computerul personal si mouse-ul. Acolo Haber a construit companii,  le-a vandut, acolo a ratat o afacere „la cheie“ cu Bill Gates si o listare la Bursa. Si tot acolo a strans o avere, estimata la o suta de milioane de dolari, care i-a adus reputatia de cel mai bogat roman din Silicon Valley si, probabil, din intreaga America.

    Vezi aici secţiunea aniversară BM 10 ani

    Cover Story 2006

    Pana acum, George Haber a construit de la zero trei companii. Pe primele doua le-a vandut deja, iar cea de-a treia se afla in plin proces „de maturizare“.

    CompCore Multimedia

    INCEPUTUL: Este prima afacere importanta a lui Haber. Compania, creata in 1993, producea software si hardware pentru compresia si decompresia video. Afacerea a pornit cu investitie initiala zero.

    CLIENTII: Printre clienti s-au numarat atat producatori de computere (Dell, Packard Bell), cat si producatori de procesoare grafice.

    VANZAREA: In 1996, compania a fost cumparata de Zoran pentru 80 de milioane de dolari. In momentul tranzactiei, Haber detinea 40% din afacere.

    REZULTATE FINANCIARE: Inainte de a fi vanduta, CompCore avea vanzari de zece mi-lioane de dolari pe an si un profit de 50%.

     GigaPixel

    INCEPUTUL: Haber a atras in GigaPixel investitii de sase milioane de dolari. Compania, infiintata in 1997, producea procesoare grafice vandute in placi grafice si in console de jocuri, precum PlayStation.

    PARTENERI: GigaPixel a negociat cu Microsoft sa furnizeze tehnologia necesara pentru placa grafica a X-Box. Cu aceasta ocazie, Microsoft a investit in companie 15 milioane de dolari.

    VINZAREA: In 2000, 3DFx a cumparat compania pentru 180 de milioane de dolari. Haber avea in momentul tranzactiei 30% din companie.

    REZULTATE FINANCIARE: Compania avea venituri de 15 milioane de dolari, insa nu ajunsese pe profit in momentul realizarii tranzactiei.

     Mobilygen

    INCEPUTUL: Mobilygen este cea mai importanta afacere actuala a lui Haber. Este chairman in cadrul Mobilygen, companie care produce tehnologie multimedia pentru telefoanele mobile si pentru player-ele muzicale de tipul iPod.

    INVESTITII: A atras investitii de 15 milioane de dolari, dintre care zece milioane au venit de la Kleiner Perkins Caufield & Byers – companie care a finantat, printre altii, corporatii ca America Online (AOL), Compaq sau Sun.

    VALOAREA: Potrivit estimarilor lui Haber, Mobilygen va ajunge sa valoreze cateva sute de milioane de dolari in doi-trei ani. Antreprenorul detine 10% din companie.