BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Ce miliardar a dat 80 de milioane de dolari pentru legalizarea marijuanei?

    Alături de un grup de donatori înstăriţi, Soros domina dezbaterea pro-marijuana, investind în organizaţii locale care să umble din uşă în uşă încercând să convingă americanii de rând că legalizarea drogului uşor este un lucru pozitiv, relatează washingtontimes.com. Din 1994 şi până în prezent, Soros a alocat peste 80 de milioane din banii proprii. Sumele au crescut însă considerabil odată cu donaţiile venite de la alte persoane aflate în anturajul miliardarului, precum Perter B. Lewis, fost preşedinte al Progressive Inssurance, care a donat peste 40 de milioane de dolari în aceeaşi perioadă. Lewis

    George Soros face donaţiile prin intermediul Alianţei pentru Politici în domeniul Drogurilor, o organizaţie nonprofit pe care o finanţează, anual, cu circa patru milioane de dolari. El mai donează sume de bani către Uniunea Libertăţii Civile din America şi Proiectul de Politici pentru Marijuana. Peter B. Lewis, care a murit în noiembrie 2013, a fost preşedintele consiliului de administraţie al Proiectului de Politici pentru Marijuana.

    În cartea sa “Soros către Soros”, omul de afaceri susţine ideea că politica Statelor Unite de a incrimina consumul de droguri, în loc de a-l trata ca o afecţiune medicală, este extrem de nocivă. El notează că “deseori, remediul e mai periculos decât boala”.

    “Ca mulţi alţi părinţi sau bunici, mă tem că tinerii pot intra în probleme datorită consumului de marijuana sau a altor droguri. Soluţia, cu toate acestea, este o educaţie deschisă şi onestă asupra substanţelor de acest gen”, a declarat Soros în cadrul unui interviu acordat Wall Street Journal în 2010. “Legalizarea marijuanei poate simplifica procesul de cumpărare a drogurilor pentru adulţi, însă nu va face drogurile mai accesibile pentru tineri. Şi ar prefera să investesc într-o educaţie eficientă decât în arestări ineficiente.”

  • Ce post tv a angajat primul jurnalist specializat in marijuana

    Având în vedere numărul în creştere al regiunilor din Statele Unite care legalizează marijuana, Nerz va trebuie să raporteze permanent informaţii despre creşterea pieţei, relatează variety.com. El va examina, săptămânal, impactul cultural şi schimbările din cadrul opiniei publice. În următoarea perioadă, jurnalistul se va concentra pe zone precum Colorado sau Washington.

    Nerz a mai publicat pentru NPR, Esquire şi a lucrat la postul de televiziune History. El este autorul cărţii “Marijuanamerica: Încercarea unui om de a înţelege relaţia de dragoste disfuncţională a Americii cu marijuana”.

    “Legalizarea marijuana este un fapt ce devine tot mai important – politic, economic şi cultural – şi are nevoie de genul de raportare pe care un om cu experienţa lui Ryan o poate livra”, a declarat Isaac Lee, CEO al Fusion.

  • SUA: Amendă record de 5 miliarde de dolari pentru poluare, împotriva unei companii petroliere

     Suma reprezintă cel mai mare succes al Departamentului Justiţiei în zona problemelor de mediu, depăşind cele patru miliarde de dolari plătite în 2012 de grupul BP în urma deversării catastrofale de petrol din Golful Mexic, cauzată de explozia platformei Deepwater Horizon, potrivit Financial Times.

    Cu toate acestea, amenda este cu mult mai redusă faţă de sancţiunea maximă de 14,2 miliarde de dolari propusă în luna decembrie de o instanţă din SUA, în timp ce guvernul american şi colectivul de reclamanţi asociaţi în procese împotriva Anadarko au cerut iniţial daune de 25 miliarde de dolari.

    Acţiunile companiei au urcat cu 14,5% după anunţarea înţelegerii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creatorul de valoare: Ce putem să facem pentru a îndrepta tinerii în direcţia corectă?

    Cei mai mulţi dintre oamenii cu care vorbesc îşi amintesc cu groază de 2009, an de scădere economică şi de reaşezare în business. Ştefan Pălărie bea liniştit o cafea cu mult lapte şi îmi povesteşte că pentru el 2009 nu a adus niciun fel de cutremur, ci mai degrabă mult timp de reflecţie. Era trainer la Interact şi tată de aproape doi ani când şi-a dat seama că trebuie să facă o schimbare pentru copiii lui. „Puteam să plec din ţară (cel mai la îndemână), să încerc să mă îmbogăţesc (dacă îmi ieşea) sau să încerc să schimb ce nu îmi place la România. Am decis să merg pe o cale nebătătorită şi să încerc a treia variantă„, rememorează Ştefan momentul când a înfiinţat Şcoala de Valori, un ONG care se ocupă cu programe de dezvoltare pentru tineri – segmentul de adolescenţi, între 14 şi 19 ani. În aglomeraţia de ONG-uri din piaţă, Ştefan şi echipa lui au adus în prim-plan o structură de educaţie nonformală şi ideea că societatea românească are nevoie de valori şi de oameni de caracter.

    De la început, prietenii din ONG-uri cu experienţă în domeniul educaţiei le-au spus că este esenţial să îşi centreze activitatea în jurul răspunsului la o singură întrebare. „De ce nu sunt mai mulţi oameni ca noi?„ a fost întrebarea de la care a pornit esenţa Şcolii de Valori şi care a structurat ideea că educaţia fără suport în caracterul individului nu îşi atinge eficient scopul.

    Abilităţi, atitudini, valori şi „mai mulţi oameni ca noi„. După prima întrebare, au urmat altele: „Cum putem ajunge la generaţia aflată la vârsta critică, cum ar fi ca adolescenţii români să înţeleagă că sunt parte din UE, că Tour Eiffel şi Sagrada Famiglia sunt şi ale lor şi cum să facem ca ei să fie atât de bine informaţi şi de siguri pe ei încât să nu poată fi manipulaţi?„.

    De la întrebări şi de la primele idei şi până la programele specializate pe care le fac astăzi, Ştefan Pălărie şi Şcoala de Valori au devenit o enciclopedie de date despre adolescenţii români. Au înţeles ce îi determină pe copii, ce îi face să reuşească în viaţă şi care sunt cel mai des întâlnite probleme ale acestora.

    Au început cu programul GROW sau cu „Liceul Internaţional de după ore„, cum l-a denumit Corina Seler, un specialist din cadrul ONG-ului. Un liceu unde elevii vin, dacă vor, după şcoala formală şi care a devenit cel mai mare program de educaţie pentru adolescenţi cu acoperire naţională, dar şi pilonul în jurul căruia Şcoala de Valori şi-a construit strategia educaţională.

    GROW nu este o tabără de vară sau un seminar, îmi atrage atenţia Ştefan. „Este un proiect pe termen lung, care se întinde în perioada 2010-2015 şi urmează trei linii de dezvoltare: lume organizaţională, antreprenoriat şi ideea de cetăţean model.„ Faptul că trainerii sunt străini şi că programul este unul cu bătaie lungă face ca tinerii care participă să vină din zona peste medie a societăţii, „din familii unde au fost stimulaţi să înveţe„, după cum precizează preşedintele Şcolii de Valori: „I-am ales pe aceştia deoarece reprezintă cea mai valoroasă bază de selecţie, cei mai mulţi dintre ei vor să plece să studieze în vest şi sunt foarte activi din punct de vedere social„.

  • ATAC ARMAT la baza militară Fort Hood din SUA: Un soldat a ucis trei militari şi a rănit alţi 16 înainte de a se sinucide. Obama: “Suntem devastaţi”

     UPDATE 16:06 – Autorul atacului de la Fort Hood prezenta simptome de sindrom posttraumatic

    Autorul atacului comis la baza Fort Hood din statul american Texas, Ivan Lopez, prezenta simptome de sindrom posttraumatic după ce participase la operaţiuni în Irak, anunţă autorităţile americane, citate de CNN.

    Lopez a deschis focul în baza Fort Hood din Texas, omorând trei colegi, după care s-a sinucis. În incident au fost răniţi 16 militari, patru fiind în stare critică.

    Lopez afirma că a fost rănit la cap în Irak, însă armata americană nu a înregistrat niciun incident de acest fel.

    Însă militarul prezenta simptome de sindrom posttraumatic, deşi însă nu fusese stabilit diagnosticul.

    UPDATE Patru morţi şi 16 răniţi în SUA, într-un atac armat la baza Fort Hood

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gazprom creşte cu 26% preţul gazelor livrate Ucrainei, la două zile după o majorare de 44%

     Noua majorare este determinată de introducerea unei taxe la exportul gazelor naturale către Ucraina, a informat grupul rus controlat de stat, citat de Reuters.

    În primul trimestru al acestui an, Ucraina a plătit 268,5 dolari pentru 1.000 de metrti cubi de gaze naturale.

    Creşterea de preţ a fost anunţată de directorul general al Gazprom, Alexei Miller, în timpul unei întâlniri cu premierul rus Dimitri Medvedev, care a cerut Ucrainei să-şi plătească datoriile de 2,2 miliarde de dolari acumulate în contul gazelor livrate de Rusia.

    “Preţul gazelor creşte automat din aprilie”, a spus Miller, adăugând că majorarea este cauzată de introducerea taxei la exportul către Ucraina, care până în prezent a beneficiat de un regim preferenţial de exceptare de la plata taxei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, a treia creştere din UE a comerţului retail în februarie – Eurostat

     Comerţul cu amănuntul a crescut în februarie, la nivelul UE, cu 1,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv cu 0,5% raportat la luna ianuarie, se arată într-un comunicat publicat joi de Eurostat.

    În zona euro, vânzările cu amănuntul au avansat cu 0,8% în bază anuală, respectiv cu 0,4% faţă de ianuarie.

    Banca Centrală Europeană va anunţa în după-amiaza zilei de joi decizia de politică monetară, majoritatea economiştilor anticipând menţinerea dobânzii cheie din zona euro la 0,25%, nivel minim istoric.

    Preşedintele BCE Mario Draghi, care va susţine ulterior o conferinţă de presă, a sugerat anterior că instituţia este pregătită să acţioneze dacă situaţia economică s-ar deteriora şi că a pregătit măsuri de combatere a riscurilor de deflaţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studii de fezabilitate estimate la 400.000 euro pentru semafoare noi pe străzile din Bucureşti

     “Datorită modificărilor apărute în desfăşurarea traficului rutier, determinate de creşterea continuă a parcului de autovehicule, creşterea indicelui de mobilitate a parcului auto existent şi a creşterii numărului de autovehicule ce tranzitează Municipiul Bucureşti, capacitatea de circulaţie a străzilor fiind în continuă scădere, este necesară analizarea oportunităţii introducerii echipamentelor de semaforizare în anumite locaţii”, potrivit unui anunţ postat pe e-licitatie.ro

    În cazul multor intersecţii nesemaforizate există puncte de conflict între pietoni, biciclişti şi autovehicule, iar pe o serie de artere de circulaţie, în ciuda eforturilor depuse de Poliţia Rutieră pentru prevenirea accidentelor, se constată în continuare apariţia unor evenimente rutiere “cu consecinţe umane şi materiale grave”, se arată în caietul de sarcini al procedurii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca centrală a Rusiei a redus estimarea de creştere economică a ţării la sub 1%

     “Previziunea iniţială, de creştere a PIB între 1,5% şi 1,8%, este puţin probabilă, în opinia noastră, mai probabil este un ritm de sub 1%”, a declarat preşedintele băncii centrale, Elvira Nabiullina.

    Cel mai îngrijorător factor este scăderea investiţiilor în Rusia, a subliniat Nabiullina, care a constatat în schimb rezistenţa consumului, în februarie.

    Ea a precizat că deprecierea rublei a avut un efect important asupra ieşirilor de capital, care vor depăşi previziunile. Banca centrală nu a publicat încă date privind ieşirile de capital din primul trimestru.

    “Deprecierea monedei ruse în raport cu principalele valute are un efect pozitiv asupra competitivităţii unor producători, dar însemnă şi un cost mai mare al împrumuturilor în monede străine, precum şi al componentelor şi al investiţiilor de capital”, a notat Nabiullina.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A fugit din România şi a ajuns în Canada doar cu hainele de pe el. Acum e milionar în dolari

    Călin Rovinescu a ajuns în Montréal când avea cinci ani, cu vaporul, împreună cu părinţii, sora mai mare şi bunica. După o jumătate de secol, a ajuns unul dintre cei mai bine plătiţi executivi români din lume, iar amintirile despre România, deşi puţine, îl fac în continuare să zâmbească.

    “Dacă mi-aţi fi pus întrebări în limba română, aş fi înţeles, dar nu pot să vă şi răspund, pentru că nu mă exprim foarte bine”, a spus glumind Călin Rovinescu la sfârşitul interviului cu jurnaliştii din România, pe care i-a întâlnit la reuniunea din Viena a membrilor consiliului director pentru planificarea strategiei pentru anul următor a alianţei aviatice Star Alliance.

    Executivul în vârstă de 58 de ani, îmbrăcat în costum negru, cu cravată roşie şi cu părul grizonat, este unul dintre cei mai bine plătiţi români, cu un salariu care, cu tot cu un generos bonus de fidelizare, a ajuns în 2012 la 9,5 milioane de dolari. CEO-ul zâmbea des şi părea mai destins decât în timpul conferinţei, unde împărţea pupitrul cu Mark Schwab, CEO al Star Alliance, cu Christoph Franz, CEO al Lufthansa, şi cu Rohit Nandan, preşedinte şi managing director al companiei Air India, pentru care a fost anunţată integrarea în alianţă la eveniment.

    Compania condusă de Rovinescu este una dintre cele mai competitive companii aviatice din lume, cel mai puternic argument fiind profitul de 131 de milioane de dolari din 2012, într-o industrie în care pierderile şi ameninţarea falimentului sunt la ordinea zilei. În 2013, acţiunile au crescut cu 277%, creşterea fiind întrecută, dintre companiile aviatice nord-americane, doar de gigantul American Airlines.

    Deocamdată, originea CEO-ului Air Canada este singura legătură a companiei cu România, aspect care s-ar putea modifica în următorii ani. În cele 20 de minute pe care le-a destinat jurnaliştilor români, Rovinescu a explicat posibilitatea introducerii zborurilor către România ale transportatorului canadian. „Este o chestiune de timp şi de dezvoltare a industriei aviatice odată ce ţara va creşte numărul de afaceri din diferite părţi ale lumii. Nu este suficient să ai un zbor pe săptămână, acest model funcţiona în trecut, dar acum operaţiunile pot avea succes doar în cazul curselor zilnice”, a explicat Rovinescu. Aderarea transportatorului naţional TAROM în alianţa SkyTeam şi nu în cea condusă de Rovinescu se justifică prin acoperirea pe care alianţa o are deja în regiune prin companiile membre ale Lufthansa Group, Lufthansa, Austrian şi Swiss: „Europa Centrală şi de Est este bine acoperită, putem spune că Star Alliance este alianţa  care acoperă cel mai bine România„.

    Rovinescu nu s-a ferit în a oferi soluţii pentru companiile autohtone, executivul fiind de părere că modelul Air Canada poate fi urmat de acestea: „România se confruntă cu provocări proprii în contextul economic actual şi nu este uşor pentru companiile din ţara aflată într-o etapă de dezvoltare să obţină ceea ce pot şi companiile cu tradiţie. Cred că pot învăţa din exemplul nostru„, a explicat Călin Rovinescu.

    Situaţia actuală a Air Canada este cu totul diferită faţă de perioada din  2009, când Rovinescu a devenit CEO şi compania părea să fie un avion în prăbuşire din cauza crizei globale. Situaţia turbulentă de atunci a fost unul dintre motivele alegerii lui Rovinescu în poziţia de CEO, potrivit relatărilor din presa canadiană.