Tag: publicare

  • Cei doi turişti americani care au desfiinţat România pe Youtube au fost şi la bulgari: ”Litoralul e ca în Caraibe”

    Cei doi turişti americani care au desfiinţat ţara noastră într-un clip publicat pe Youtube au vizitat şi ţările vecine. Harry şi Audrey s-au confruntat cu destule “peripeţii şi în Bulgaria”, au lăudat Croaţia şi au caracterizat în trei cuvinte Serbia.

    Primul episod din ţara vecină este intitulat „În ce ne-am băgat?” şi este filmat în gara din localitatea sârbească Nis, aşteptând trenul spre Sofia, care a întârziat o oră şi jumătate.

    Vezi aici ce au păţit în Bulgaria turiştii americani care au desfiinţat România!

  • Secret Cinema un nou tip de cimematograf.”În loc să te uiţi la un film, eşti în film… trăieşti filmul”

    Aţi plăti 100 de dolari ca să vedeţi un film? Compania de entertainment Secret Cinema a convins sute de mii de oameni să facă acest lucru – fără ca ei să ştie care va fi titlul anterior vizionării, după cum reiese dintr-un articol publicat de CNN.  

    Cei care au plătit acest preţ nu au văzut doar un film, ci au avut oportunitatea de a fi ei înşişi în film. ”În loc să te uiţi la un film, eşti în film… trăieşti filmul”, spune Fabine Riggall, fondatorul companiei Secret Cinema, aflată în Londra. Riggal spune că oferă ”o experienţă cinematică imersivă”. Metoda pare să fie plăcută de public, în condiţiile în care în ultimele 18 luni, Secret Cinema a atras 180.000 de oameni care să vizioneze filmele în acest mod. Pentru anumite evenimente, numele filmului nu este făcut public la momentul în care biletele sunt puse spre vânzare. Sloganul companiei este ”Tell No One” (nu spune nimănui, n.r.).

    Fiecărui posesor de bilet îi este alocată o identitate secretă şi i se spune cu ce să se îmbrace şi unde să meargă, de obicei prin intermediul unei serii de mesaje criptice. După ce au primit aceste indicaţii, posesorii de bilete merg într-un loc indicat – spaţii abandonate transformate în platouri de film – şi devin parte din film. Actori încurajează audienţa să participe, oferindu-le misiuni şi atrăgându-i în conflictul scenariului.

    Cea mai recentă producţie de acest tip este ”Dirty Dancing”, care a avut 30.000 de participanţi. Fiecare dintre ei a plătit 90 de dolari pentru un bilet. Evenimentul a avut loc în iulie şi a fost atât de popular, încât încât filmul ”Dirty Dancing” a urcat în box office-ul din Regatul Unit în primele 10 filme clasate, la aproape 30 de ani după ce filmul a fost lansat.

  • Un grup de hackeri din România a furat 40 de milioane de euro de la un gigant mondial cu afaceri de 4,5 miliarde de euro

    Compania germană Leoni Wiring Systems, cel mai mare producător de fire şi cabluri electrice din Europa, a anunţat printr-un comunicat de presă publicat pe site-ul oficial al firmei că a devenit victimă a unei activităţi infracţionale prin intermediul falsificării de documente şi identităţi şi folosirea canalelor de comunicare electronice. În consecinţă, fonduri ale companiei au fost transferate în afara ţării. Managementul companie a lansat imediat o investigaţie şi derulează în prezent cercetări legate de daunele cauzate. Compania a anunţat de asmenea că infracţiunea este investigată de autorităţi. Daunele au cauzat o pierdere de lichidităţi de aproximativ 40 de milioane de euro. Potrivit informaţiilor publicate de Leoni, activităţile criminale nu au afectat infrastructura IT sau securitatea datelor deţinute de companie, iar performanţele grupului sunt în linie cu previziunile anterioare.

    Potrivit Softpedia, incidentul a avut loc pe 12 august, iar compania a făcut anunţul referitor la acesta pe 16 august, când acţiunile companiei au scăzut cu 5-7% pe piaţa bursieră ca urmare a acestui incident. Ulterior, noi detalii despre incident au apărut în presa locală, care au dezvăluit că înşelătoria s-a întâmplat la o fabrică din Bistriţa, iar cazul este cercetat de DIICOT (Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism). Potrivit autorităţilor citate de Softpedia, o tânără femeie care lucra ca CFO la fabrica Leoni din Bistriţia a fost victima hackerilor. Ea a primit un e-mail care părea că vine de la unul dintre executivii de la sediul central al companiei, aflat în Germania.

    Fabrica din Bistriţia nu a fost aleasă întâmplător, scrie Softpedia: Leoni are patru fabrici în România, iar fabrica din Bistriţa este singura care poate face transferuri de bani.

    Leoni este un furnizor global de fire, fibră optică, cabluri şi sisteme de cabluri, precum şi un dezvoltator de servicii relaţionate cu obiectul principal de activitate în automotive şi alte industrii. Leoni are peste 76.000 de angajaţi în 32 de ţări şi a generat vânzări consolidate de 4,5 miliarde de euro anul trecut, potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei.

  • Cât câştigă guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorul şi cei cinci membri neexecutivi ai Consiliului de Administraţie

    BNR va publica începând cu şedinţa de politică monetară din 30 septembrie sinteza (minuta) deliberărilor privind adoptarea deciziilor de politică monetară, în termen de şapte zile calendaristice, iar începând de astăzi  vor fi publicate informaţii legate de politica salarială din BNR, care vor fi actualizate anual, a anunţat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, scrie Ziarul Financiar.

    “În prezent suntem printre cele mai transparente bănci în ceea ce priveşte politica salarială”, a spus Dan Suciu.

    Întrebat la cât ajunge suma maximă încasată de guvernatorul BNR luând în conderare inclusiv veniturile suplimentare, Suciu a spus că media lunară este în jur de 16.000 de euro.

    Vedeţi aici ce alte venituri au membrii nexecutivi şi cei din conducerea executivă

     
  • Preţul petrolului a trecut de 47 de dolari înaintea datelor de miercuri

    Preţul petrolului a urcat miercuri cu 0,2%, la 47,09 dolari barilul, potrivit Bloomberg.

    Cel mai probabil rezervele de petrol ale Statelor Unite vor creşte cu 1,5 milioane de barili, potrivit estimărilor analiştilor dinaintea datelor oficiale, care vor fi publicate miercuri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Toaleta publică de 370.000 de euro din România, devenită obiectiv turistic. “Am vrut să punem în valoare zidul medieval”

    În Bucureşti, în acest moment există o toaletă publică la fiecare 3.000 de locuitori, iar, în ultimii patru ani, o treime dintre WC-uri au fost incendiate, vandalizate, sau pur şi simplu furate cu totul.

    În anul 2012, Primăria Generală a Bucureştiului a semnat un contract de instalare şi întreţinere toalete ecologice cu un furnizor de astfel de echipamente şi servicii, pe o durată de patru ani. Valoarea contractului se ridică, în medie, la 12 milioane de lei anual, din care nouă milioane de lei reprezintă doar serviciile de întreţinere (vidanjare, igienizare, reparare, înlocuire), precizează administraţia locală într-un răspuns remis MEDIAFAX.

    În total, în Capitală sunt 613 toalete publice. Din acestea 76 sunt toalete automate – racordate la reţeaua publică de apă şi canalizare, 491 sunt toalete ecologice mobile – de plastic, iar 46 sunt toalete ecologice mobile pentru persoane cu dizabilităţi.

    Utilizând un calcul simplu, la o populaţie aproximată a Capitalei de două milioane de locuitori şi puţin peste 600 de toalete publice existente, rezultă o toaletă publică la nu mai puţin de 3.000 de oameni. Puţin, spun bucureştenii.

    Aceste WC-uri sunt amplasate în general în parcuri, grădini publice, cimitire, iar unele în apropierea staţiilor RATB sau de metrou. La cerere, astfel de toalete publice mai pot fi instalate la diverse evenimente culturale şi sportive organizate în Bucureşti.

    În centrul Bucureştiului, de exemplu, sunt amplasate trei toalete de plastic în Parcul Unirii, una în Piaţa Romană, una în Piaţa Victoriei, iar în pasajul pietonal de la Piaţa Universităţii, la ieşirea spre Muzeul de Istorie, este amenajată o toaletă publică de mari dimensiuni, care se închide de două ori pe zi, între orele 13:00-13:30 şi 20:00-20:30 pentru igienizare. Prin urmare, centrul istoric la Capitalei, vizitat frecvent de sute de turişti, are până-n 10 toalete publice.

    ,,În parcuri şi la cimitir găsim toalete din astea de plastic, sau de metal. Sunt curate în general, dar ne ferim să le folosim. În centru, însă, nu am întâlnit WC-uri publice, poate or fi, dar eu nu le-am văzut”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Elena Iorgulescu, locuitor al Sectorului 3 din Bucureşti.

    Un alt locuitor al Capitalei, Constantin Stroe, lucrează ca taximetrist, şi spune că de cele mai multe ori este nevoit să meargă la toaletele restaurantelor fast-food, deoarece sunt doar câteva zone în Bucureşti unde poate parca maşina şi folosi un WC public.

    ,,Găsesc una în Drumul Taberei, la Favorit. În Sectorul 5 nu găsesc niciuna, mai găsesc una la Spitalul Municipal, una la Cişmigiu, una la Casa de Pensii a Bucureştiului şi pe lângă gurile de metrou mai sunt. Oricum, cel mult şapte-opt sunt aşa, la stradă, în tot Bucureştiul. Iar dacă nu găsesc şi restaurantele sunt închise, caut un loc mai retras, mă dau după un pom şi asta e…”, spune bărbatul.

    Potrivit datelor primite de la Primăria Generală a Bucureştiului, în ultimii patru ani, mai mult de o treime dintre toaletele publice din Bucureşti au fost vandalizate. Astfel, în perioada 2012-2016 au fost incendiate total sau parţial 22 de toalete ecologice mobile de plastic, au fost vandalizate 123 de vase de toaletă cu capac, au fost rupte sute de mânere, arcuri de uşă, grile de aerisire şi alte componente ale cabinelor. În cazul toaletelor automate, racordate la sistemele de apă şi canalizare, au fost sparte 22 de vase WC ceramice, au fost sparte sau furate leduri de iluminat şi elemente de design şi au fost forţate mai multe uşi automate. Tot în ultimii patru ani, au disparut nu mai puţin de 68 de toalete ecologice de plastic, care au fost, cel mai probabil, furate.

    Toate serviciile de igienizare a toaletelor, precum şi repararea sau înlocuirea cabinelor de WC, cad în sarcina furnizorului de servicii contractat de Primăria Generală a Bucureştiului, care acoperă pe propria cheltuială costurile generale de furturi, distrugeri şi vandalizări.

    Şi tot în ceea ce priveşte toaletele publice, probabil cea mai scumpă din ţară se găseşte în municipiul Alba Iulia. Deschisă din 2015, a avut costuri de amenajare de nu mai puţin de 370.000 de euro şi este considerată obiectiv turistic, având în interior, într-un spaţiu delimitat cu sticlă, vestigii medievale, respectiv un traseu de zid în formă de ”L” al unui fost depozit de făină din secolul al XVII-lea.

    Vedeţi imagini cu toaleta de 370.000 de euro

    Purtătorul de cuvânt al Primăriei Alba Iulia, Mihai Coşer, declara, în 2015, că principalul motiv pentru construirea toaletei publice a fost punerea în valoare a zidului medieval, al unui fost depozit de făină din secolul XVII, care a fost probabil o anexă a Palatului Princiar.

    Întreg obiectivul a fost finanţat din fonduri europene, iar preţul s-a ridicat la 1.668.319 de lei, dintre care 300.000 de lei au fost alocaţi pentru dotarea grupului sanitar. Restul banilor au fost folosiţi pentru descărcări arheologice şi lucrări specifice de punere în valoare a vestigiilor.

    Grupul sanitar are şi un hol imens, cu bănci, amplasate faţă în faţă cu vestigiile, iar în spatele acestora se află trei planuri, din secolul XVIII, ale Cetăţii Alba Carolina. De altfel, potrivit istoricului Gabriel Rustoiu, director al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, depozitul de făină apare pe harta primului arhitect al Cetăţii Alba Carolina, Giovanni Morando Visconti, în anul 1711, însă nu mai apare pe o hartă a Cetăţii Alba Carolina din anul 1936, ceea ce înseamnă că zona a fost reamenajată în această perioadă.

    Întrebat dacă spaţiul este utilizat doar pentru nevoi specifice sau a devenit o atracţie turistică, Gabriel Rustoiu a precizat că atunci când face tururi ghidate el aduce turiştii şi aici pentru că ”este o atmosferă liniştită, cu muzică frumoasă”, iar cele trei planuri arată ”evoluţia oraşului”.

    Preţul de intrare este de un leu.

  • Satele-fantomă ale României: avem peste 700 de aşezări cu mai puţin 100 de locuitori

    Potrivit Ministerului Dezvoltării şi Administraţiei Publice, 758 de localităţi din România au în structura lor sate cu mai puţin de 100 locuitori.

    În judeţul Hunedoara, spre exemplu, se înregistrează numărul cel mai mare de oraşe sau comune aflate în această situaţie – nu mai puţin de 44.

    Guvernul a prezentat o serie de indicatori pe care aceste aşezări trebuie să le respecte pentru a-şi păstra statutul administrativ; în caz contrar, începând cu 1 ianuarie 2026, satele în cauză vor fi alipite altor unităţi teritorial-administrative.

    Un alt fenomen extrem de alarmant este scăderea drastică a numărului locuitorilor din mai multe oraşe şi comune din România. Astfel, pe primul loc în topul oraşelor cu cea mai dramatică scădere a populaţiei este Braşov, cu peste 76.000 de locuitori. Următoarele localităţi de pe listă sunt Reşiţa (pierdere de 29.000 de locuitori), Mediaş (23.000) şi Hunedoara (21.000).

    În total, peste 40 de oraşe şi municipii din România au pierdut peste 20% din locuitori în perioada 1990 -2012.

  • Satele-fantomă ale României: avem peste 700 de aşezări cu mai puţin 100 de locuitori

    Potrivit Ministerului Dezvoltării şi Administraţiei Publice, 758 de localităţi din România au în structura lor sate cu mai puţin de 100 locuitori.

    În judeţul Hunedoara, spre exemplu, se înregistrează numărul cel mai mare de oraşe sau comune aflate în această situaţie – nu mai puţin de 44.

    Guvernul a prezentat o serie de indicatori pe care aceste aşezări trebuie să le respecte pentru a-şi păstra statutul administrativ; în caz contrar, începând cu 1 ianuarie 2026, satele în cauză vor fi alipite altor unităţi teritorial-administrative.

    Un alt fenomen extrem de alarmant este scăderea drastică a numărului locuitorilor din mai multe oraşe şi comune din România. Astfel, pe primul loc în topul oraşelor cu cea mai dramatică scădere a populaţiei este Braşov, cu peste 76.000 de locuitori. Următoarele localităţi de pe listă sunt Reşiţa (pierdere de 29.000 de locuitori), Mediaş (23.000) şi Hunedoara (21.000).

    În total, peste 40 de oraşe şi municipii din România au pierdut peste 20% din locuitori în perioada 1990 -2012.

  • Satele-fantomă ale României: avem peste 700 de aşezări cu mai puţin 100 de locuitori

    Potrivit Ministerului Dezvoltării şi Administraţiei Publice, 758 de localităţi din România au în structura lor sate cu mai puţin de 100 locuitori.

    În judeţul Hunedoara, spre exemplu, se înregistrează numărul cel mai mare de oraşe sau comune aflate în această situaţie – nu mai puţin de 44.

    Guvernul a prezentat o serie de indicatori pe care aceste aşezări trebuie să le respecte pentru a-şi păstra statutul administrativ; în caz contrar, începând cu 1 ianuarie 2026, satele în cauză vor fi alipite altor unităţi teritorial-administrative.

    Un alt fenomen extrem de alarmant este scăderea drastică a numărului locuitorilor din mai multe oraşe şi comune din România. Astfel, pe primul loc în topul oraşelor cu cea mai dramatică scădere a populaţiei este Braşov, cu peste 76.000 de locuitori. Următoarele localităţi de pe listă sunt Reşiţa (pierdere de 29.000 de locuitori), Mediaş (23.000) şi Hunedoara (21.000).

    În total, peste 40 de oraşe şi municipii din România au pierdut peste 20% din locuitori în perioada 1990 -2012.

  • Ştiaţi că într-un minut pe glob se nasc, în medie, 272 de persoane şi se trimit 156.596.000 de mailuri. Vedeţi aici ce alte lucruri se întâmplă în 60 de secunde pe Pământ

    V-aţi întrebat vreodată ce înseamnă 60 de secunde pentru viaţa la nivel mondial? După cum arată cifrele publicate pe youngnation.ro, 60 de secunde sunt de ajuns pentru ca sute de destine să se schimbe, dar şi pentru cheltuirea a milioane de dolari.

    Iată câte lucruri se pot întâmpla în doar UN MINUT pe planeta noastră:

    1. În 60 de secunde se nasc, în medie, 272 de persoane, în timp ce alte 114 mor.

    2. În domeniul sănătăţii, într-un minut, sunt cheltuiţi 7.794.000 de dolari, 6.820.000 de dolari merg în domeniul educaţiei, în timp ce apărarea primeşte 3.347.000 de dolari.

    3. La fiecare 60 de secunde se produc 140 de maşini, 274 de biciclete şi 425 de computere. 

    Citiţi continuarea pe www.gandul.info