BusinessMagazin

Tag: inflatie

  • 8,3% inflatie in martie

    In acelasi timp, BNR a majorat si provizioanele de risc cerute bancilor pentru credite in valuta acordate clientilor care obtin venituri in lei, obligand in acelasi timp si institutiile financiare nebancare sa constituie astfel de provizioane.

    Guvernatorul Mugur Isarescu a iesit la rampa inca o data ca sa explice public ca astfel de masuri sunt necesare pentru a combate inflatia si a descuraja indatorarea excesiva; Isarescu a tinut in mod special sa dezavueze creditele in monede exotice, explicand ca intr-o perioada de criza financiara internationala exista riscul ca francul elvetian, considerat moneda de rezerva, sa se aprecieze in raport cu euro, crescand astfel nota de plata a celor ce au luat credite in aceasta moneda.

    Viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, a declarat ca deciziile BNR vor determina cresterea dobanzilor la credite si la depozite in curs de 3-4 luni, insa deja de saptamana trecuta cinci banci au si anuntat majorari de dobanzi – Volksbank, Bancpost, BCR, UniCredit Tiriac si Alpha Bank – si probabil ca vor veni si altele in perioada urmatoare.

    La cateva zile dupa cresterea dobanzii BNR, care a ajuns acum la cel mai mare nivel din vara lui 2005, banca centrala a modificat si prognoza de inflatie pentru sfarsitul lui 2008, la 5,9%, cu 1,6% peste precedenta prognoza, mentinand insa tinta centrala de inflatie de 3,8% (pentru 2009, tinta este de 3,5%).

    Cristian Popa a anticipat ca inflatia anualizata va continua sa creasca in lunile urmatoare, pana la un maxim de 8,3% in martie. Pana la ora inchiderii editiei, cifra de inflatie pentru luna ianuarie nu fusese anuntata.

  • Tintirea inflatiei se transforma la BNR in prognozarea inflatiei

    BNR a admis pentru a doua oara in ultimele patru luni ca tinta de inflatie pe 2008 de 3,8% este total compromisa si a schimbat iarasi in crestere puternica prognoza de inflatie pentru 2008 la 5,9% de la 4,3%, transformand astfel tinta de inflatie intr-un instrument fara valoare.

    Inflatia va continua sa urce in lunile urmatoare, astfel ca va depasi nivelul de 8% la sfarsitul acestui trimestru, insa ar trebui sa coboare la 5,9%, pana in decembrie, a explicat ieri Mugur Isarescu, guvernatorul BNR. Aceasta este noua prognoza a BNR pentru 2008, cu 1,6 puncte procentuale mai mare decat cea facuta pe 30 octombrie 2007, cand mai fusese o data modificata in crestere, ca urmare a alarmei inflationiste din toamna.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro  

  • BNR: noua prognoza de inflatie – 5,9%

    Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a anuntat in raportul privind inflatia de astazi, joi, ca saltul ratei inflatiei, "cocoasa de inflatie", este temporara, nu are caracter permanent. "Trebuie sa ne concentram mai mult pentru ca aceasta inflamare temporara a inflatiei sa nu devina permanenta, chiar daca drumul general de reducere ramane valabil", a spus Isarescu.

    Pe langa alimente si combustibili, principalele produse care au participat la majorarea inflatiei din vara anului trecut, vinovat este si cursul de schimb leu/euro. "Lumea uita ca anormal era pretul leului din vara cand a ajuns la 3,1 lei/euro, nu valoarea de acum. Deprecierea fata de acel moment este mare, dar este normala pentru un curs de schimb sustenabil", a aratat Guvernatorul BNR. Acesta a adaugat ca nu cursul es te principalul vinovat al majorarii preturilor, in conditiile in care tintele de inflatie au fost ratate de aproape toate tarile din Europa.

    Romania a ratat tinta de inflatie in 2007, insa situatie este incomparabila cu cea din 2005, cand eram la o distanta enorma fata de celelalte state fost-comuniste. Socurile internationale au afectat toate statele din Europa, preocuparea bancilor centrale fiind atenuarea "celei de-a doua runde de efect inflationist". "Nu putem contracara socurile exogene, cum ar fi problemele din agricultura si cele internationale, noi suntem interesati, ca si celelalte banci centrale europene, de a doua runda a efectului inflationist", a spus Isarescu.

    Conform previziunilor Bancii Nationale, rata inflatiei va ajunge si pate chiar va depasi nivelul de 8% la sfarsitul primului trimestru al anului, se va plafona in trimestru doi, iar in partea a doua a anului vom intra din nou in trendul dezinflationist, pentru a putea atinge tinta de inflatie pana la sfarsitul lui 2008. "Problemele din semestrul II al anului trecut au inca efecte in rata inflatiei. Alaturi de majorarea preturilor la gaze naturale, acestea mentin ridicata inflatia anualizata in primul trimestru al anului", a declarat seful BNR.

    "Increderea in economie se afla intr-un moment de cumpana, poate fi zdruncinata si numai de stiri sau declaratii. Nici nu se pune problema unor reduceri fiscale, iar noi nu le-am luat in calcul nici pentru acest an, nici pentru 2009", a aratat Mugur Isarescu.

    Argumentul adus de sindicatele care cer salarii mai mari deoarece productivitatea s-a majorat mai mult decat retributiile este considerat adevarat de catre seful BNR, insa arata ca exista pericolul ca acest raport sa se inverseze, ceea ce ar duce la disparitia fundamentului aprecierii reale a monedei nationale. "Ar fi bine sa fim mai conservatori, sa nu trimitem in salarii tot plusul de productivitate. Pericolul unor salarii creascute nominal, nu real, este majorarea preturilor", spune Isarescu.

    Deteriorarea anticipatiilor inflationiste este principalul motiv pentrru care a fost majorata rata dobanzii de politica monetara. "Anul electoral poate fi un pericol pentru executia bugetara, pretul petrolului ar putea creste in ciuda reducerii consumului, si, subiectul cel mai delicat, majorarile salariale peste nivelul productivitatii, sunt cauzele deteriorarii anticipatiilor inflationiste", a declarat seful BNR.

    Discursul Guvernatorului BNR a influentat pozitiv piata de capital. De la inceputul discursului acestuia, mai putin de o ora, principalii indici ai Bursei de Valori s-au apreciat cu mai mult de un procent. Partea pozitiva a discursului sefului bancii centrale sta in perspectivele pentru a doua parte a anului, analiza evolutiei economiei fiind un bilant preponderent negativ.

  • Avertizarile UE: Reduceti deficitul bugetar si atentie la inflatie!

    Raportul evalueaza programul national de convergenta al Romaniei in perioada 2007-2010, iar viziunea Guvernului roman asupra urmatorilor trei ani este considerata prea optimista de catre oficialii de la Bruxelles.

    Click aici pentru mai multe amanunte

  • Cocoasa lor de inflatie

    “Daca preturile marfurilor si petrolului continua sa creasca, va fi o problema nu numai pentru noi, dar si pentru alte tari”, declara Kranjec. Slovenia, care a introdus euro anul trecut, a incheiat anul 2007 cu o inflatie de 5,6%, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Un alt motiv care a dus la accelerarea inflatiei a tinut, in opinia sa, de politicile fiscale prea relaxate aplicate de guvernul de la Ljubljana.

    Kranjec considera ca intrarea intr-o spirala inflationista de durata poate fi evitata prin aplicarea unei politici prudente in negocierile salariale. Potrivit Institutului guvernamental pentru Analize Macroeconomice si Dezvoltare, cresterea anuala a salariilor in noiembrie anul trecut era de doar 1,3%, mult in urma majorarii productivitatii.

    Din acest motiv, sindicatele au anuntat ca vor intra in greva daca solicitarile de ajustare a salariilor cu inflatia nu vor fi indeplinite.

  • Inflatia nu s-a sinchisit de BNR in 2007

    Banca Nationala a majorat tinta de inflatie cu 0,6 puncte procentuale, dupa care a majorat cu jumatate de punct dobanda de politica monetara, iar premierul Calin Popescu Tariceanu a decis sa se consulte cu guvernatorul BNR Mugur Isarescu pentru a evita derapaje majore in 2008.

    Rata anualizata a inflatiei pentru 2007 a depasit tinta stabilita de BNR cu 2,57%, conform datelor Institului National de Statistica (INS). In perioada decembrie 2006 – decembrie 2007, rata inflatiei a ajuns la 6,57%, mult peste tinta BNR de 4%, plus/minus un punct procentual. Ratarea tintei de inflatie a dus si la modificarea datelor urmarite pentru 2008, tinta de inflatie fiind de 4,3%, in crestere de la 3,8%. Cresterile pentru anul in cursa nu sunt insa cunoscute in totalitate. Una dintre deciziile majore care nu sunt inca stabilite cu exactitate este dublarea pretului gazelor naturale din productia proprie (70% din total consum) pana in 2009, ceea ce ar duce la cresteri majore in toate sectoarele de productie.

    Dar sa vedem cum au evoluat preturile in cursul anului trecut. Nivelul de 6,57% al inflatiei anualizate a fost sustinut in principal de marfurile alimentare, cu o crestere de 9,14% si de sectorul serviciilor, cu 8,55%, in timp ce marfurile nealimentare s-au majorat cu 3,6 procente. Rata medie lunara a inflatiei a fost de 0,5% in 2007, fata de 0,4% in anul precedent. Luna cu cea mai mare rata de majorare a fost luna septembrie, cu o cifra de 1,1% fata de luna anterioara, urmata de octombrie cu o crestere de 1%. In 20076, singura luna in care preturile au stagnat a fost februarie, si o inflatie de numai 0,1% a mai fost inregistrata in martie si in iunie.

    Cele mai mari scumpiri au avut loc la produsele cele mai afectate de seceta, "campion" fiind uleiul comestibil cu o majorare de 44,1%, urmat de legume (mai putin cartofi) cu peste 30%. De asemenea produsele de morarit si panificatie au crescut cu 12,2%, principala apreciere fiind inregistrata de malai, cu 18%. Singurele produse mai ieftine in 2007 fata de anul precedent au fost carnea de porc si ouale. Pretul preparatelor din carne de porc a scazut cu 2,5% in ciuda scumpirii cu 0,2% din decembrie fata de luna anterioara, iar ouale cu 1,15%, desi au crescut cu 6,5% in decembrie. Fumatorii au fost nevoiti sa platesca cu 12,6% mai mult pentru un pachet de tigari, in timp ce consumatorii de bauturi alcoolice au scos din buzunar cu 2,4% mai mult decat in 2006.

    Pentru celelalte marfuri nealimentare cresterile au fost moderate, de doar cateva procente. Surprinzator, de o ieftinire consistenta au avut parte medicamentele, pentru care s-a platiti cu 6,7% mai putin decat in 2006. Serviciile cele mai scumpe au fost chiriile, care s-au dublat in 2007, urmate de CFR ale caror preturi s-au majorat cu 27,3%. Totodata, serviciile prestate de Posta Romana au fost mai mari cu 23,3%.

    Datele stabilite pentru 2008, inflatie de 4,3% plus/minus un punct procentual, inseamna o reducere a ratei anualizate de cel putin 1,3%. Analistii considera dificil de realizat o asemenea tinta in conditiile actuale, majoritatea luand in considerare o inflatie de aproape 7% si un curs leu/euro de 3.8-3.9 lei.

    Cititi mai multe pareri ale analistilor despre 2008.

  • Topul celor mai importante evenimente de business in 2007

    1. UE si deficitul extern

    Aderarea la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007, va ramane una din primele trei date ca importanta istorica pentru Romania. Pentru business, aderarea a avut impact in cresterea salariilor, in explozia preturilor la imobiliare, in mentinerea investitiilor straine la un nivel inalt. Dar cel mai important efect a fost majorarea cu 70% a deficitului extern ca urmare a cresterii importurilor – in primul rand de produse alimentare, la care au fost ridicate taxele vamale. Subventiile UE pentru fermieri, care inca nu au fost acordate, ar putea fi un impuls pe viitor pentru cresterea productiei alimentare autohtone.

    2. An prost pentru inflatie

    Seceta care a afectat regiuni intinse din Europa a pus frana cresterii economice, agricultura avand o contributie negativa la PIB de 18,3%: la noua luni PIB a urcat cu 5,8%, fata de 7,8% in urma cu un an. Totusi, cresterea economica a depasit asteptarile majoritatii analistilor, o contributie substantiala aducand constructiile, care au urcat cu peste 34%. Tot seceta s-a numarat printre cauzele principale care au intrerupt tendinta de scadere a inflatiei. Rata anuala a urcat in noiembrie la 6,67%, cu doua puncte procentuale peste nivelul din noiembrie 2006.

    Citeste continuarea pe www.zf.ro

  • Topul celor mai importante evenimente de business in 2007

    1. UE si deficitul extern

    Aderarea la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007, va ramane una din primele trei date ca importanta istorica pentru Romania. Pentru business, aderarea a avut impact in cresterea salariilor, in explozia preturilor la imobiliare, in mentinerea investitiilor straine la un nivel inalt. Dar cel mai important efect a fost majorarea cu 70% a deficitului extern ca urmare a cresterii importurilor – in primul rand de produse alimentare, la care au fost ridicate taxele vamale. Subventiile UE pentru fermieri, care inca nu au fost acordate, ar putea fi un impuls pe viitor pentru cresterea productiei alimentare autohtone.

    2. An prost pentru inflatie

    Seceta care a afectat regiuni intinse din Europa a pus frana cresterii economice, agricultura avand o contributie negativa la PIB de 18,3%: la noua luni PIB a urcat cu 5,8%, fata de 7,8% in urma cu un an. Totusi, cresterea economica a depasit asteptarile majoritatii analistilor, o contributie substantiala aducand constructiile, care au urcat cu peste 34%. Tot seceta s-a numarat printre cauzele principale care au intrerupt tendinta de scadere a inflatiei. Rata anuala a urcat in noiembrie la 6,67%, cu doua puncte procentuale peste nivelul din noiembrie 2006.

    Citeste continuarea pe www.zf.ro

  • Banii trimisi de romani in tara ating un record absolut pentru Romania

    Daca adaugam aceste doua miliarde din lunile de iarna la cele trimise in cursul anului obtinem o suma totala de sapte miliarde de euro! O cifra impresionanta, care probabil ca ne va aduce in fruntea Europei. Anul trecut, Romania a ocupat locul 2 in Uniunea Europeana, cu o diferenta mica fata de Spania, la sectiunea bani trimisi de muncitorii din strainatate.

    Cele mai mari sume au venit de la romanii care lucreaza in Italia, Marea Britanie si Spania. Cum este de asteptat, mai toti acesti bani se vor duce in alimente, imbracaminte, dar si investitii in locuinte. Adica in consum, care va creste cu cel putin 50% in aceasta perioada. Numai ca, acest comportament ingrijoreaza Banca Nationala, care a pierdut deja pariul cu inflatia in acest an, in sensul ca nu isi va mai atinge tinta propusa de maxim 5%.

    Partea buna este ca vom avea un leu ceva mai puternic de sarbatori, datorita valutei intrate in tara. In 2007, profesorii, specialistii in IT, menajerele sau lucratorii din constructii au trudit printre straini pentru sapte miliarde de euro. Cel putin acestia sunt banii pe care i-au trimis in tara. Potrivit BNR, vorbim despre o cifra record, cu 125% mai mare fata de cea inregistrata in 2004.

    Click aici pentru a citi continuarea

  • Exact cum e cu apa in cada

    Corectia brutala de curs, de care analistii s-au temut tot anul, mai ales dupa ce aprecierea leului impinsese cursul la incredibilul raport de 3,1 lei/euro la inceputul lui iulie, a avut deci loc, iar pariul pentru perioada urmatoare ramane cel privind efectele de ansamblu pentru economie.

    Reprezentantii importatorilor au estimat deja posibile scumpiri ale marfurilor din cauza deprecierii, iar bancherii (inclusiv BNR) au avertizat din nou asupra riscurilor presupuse de indatorarea in valuta a celor care isi incaseaza veniturile in lei; de cealalta parte, atat analistii, cat si reprezentantii bancii centrale au adus aminte ca leul tare si foarte tare, cu care toata lumea se obisnuise, era artificial si daunator pentru echilibrul macroeconomic (desigur, cu exceptia inflatiei tinute jos) si ca oricum ar fi trebuit sa aiba loc o anumita corectie a cursului.

    Intrebarea e pana unde ar trebui sa se deprecieze leul astfel incat sa corespunda fundamentelor economice? Ministrul economiei, Varujan Vosganian, crede ca un nivel de echilibru ar fi „pe la 3,4 lei/euro“, luand in calcul competitivitatea, balanta comerciala si productivitatea, incumetandu-se chiar sa spuna ca „pe ansamblu e mai mult bine decat rau“ ca a scazut leul si ca efectele pozitive le contracareaza pe cele negative.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, e insa de alta parere, afirmand ca efectul inflationist al caderii leului a depasit deja contributia la deflatie a aprecierii din lunile anterioare. Iar aici, problema e atat de ritm al deprecierii (un curs volatil si care sare atat de mult in doar cateva zile nu slujeste in niciun fel echilibrului macro), cat si de artificialitate a deprecierii, atunci cand ea e la fel de mult cauzata de speculatii ca si intarirea excesiva a leului din vara.

    Vinerea trecuta circulase zvonul ca BNR ar urma sa convoace o sedinta de consiliu extraordinara unde sa decida o noua majorare de dobanda; o astfel de masura ar fi fost exact ceea ce si-ar fi dorit speculatorii pe curs, aceiasi pe care, cum bine stim, BNR a incercat luni de zile sa-i tina sub control prin reducerile succesive de dobanda (o dobanda mare la leu atrage in mod natural fondurile speculative si poate provoca aprecieri speculative ale monedei romanesti).

    Acum insa, intoarcerea de situatie in privinta inflatiei, care n-a mai permis BNR sa continue reducerile de dobanzi, a reorientat politica fondurilor speculative, in sensul unui joc la depreciere cu scopul de a forta mana bancii centrale, iar acest joc e de asteptat sa continue in perioada urmatoare, mai ales in conditiile nervozitatii inevitabile intr-o perioada de criza financiara internationala. Astfel incat e probabil ca oscilatiile evocate de ministrul Vosganian pana la atingerea cursului de echilibru („este exact cum e cu apa in cada – face o crestere incoace, apoi una incolo, iar dupa aceea se linisteste“) sa mai dureze inca destul timp, si nu numai din cauza crizei externe si a speculatiilor.

    Guvernatorul BNR estima ca este de asteptat ca in primavara anului viitor inflatia sa reintre sub control. Numai ca pana atunci mai urmeaza scumpiri la utilitati, iar bugetul pe anul viitor, an electoral, inca nici nu e batut in cuie. Principalul partid de opozitie, acelasi PSD care saptamana trecuta atragea atentia ca politica fiscala trebuie sa fie prudenta, ca sa nu alimenteze inflatia, isi repeta dupa doar cateva zile conditiile puse pentru a vota proiectul de buget – un salariu minim de 640 de lei si un cortegiu de masuri sociale suportate de la acelasi buget.