BusinessMagazin

Tag: grup

  • Mizaţi pe infrastructură şi educaţie!

    A ocupat numeroase poziţii în cadrul companiei franceze şi priveşte mandatul la conducerea grupului Renault din România şi ca un „proiect personal“, care îi va da ocazia să descopere România. În cadrul evenimentului Meet the CEO, Caracatzanis a vorbit despre importanţa educaţiei şi a infrastructurii, despre rolul esenţial al menţinerii competitivităţii fabricii de la Mioveni, despre etapele carierei sale şi a răspuns la zeci de alte întrebări.

    „Pentru România, infrastructura este un aspect extrem de important. Cei din industria auto ştim că acesta este un proiect în derulare şi sperăm să se respecte, în mare măsură, termenele date. Nu ar fi bine doar pentru noi, ar fi bine şi pentru economie, ar ajuta la atragerea unor noi investitori, pentru că aceştia caută stabilitate.“, a spus Caracatzanis

    În era franceză Renault, producătorul de automobile Dacia a fost proiect de management pentru cinci directori generali. Noul şef al uzinei din Mioveni este tot un francez, Yves Caracatzanis fiind al şaselea lider al producătorului de maşini de la preluarea uzinei de către grupul Renault; Caracatzanis este născut în Franţa, are strămoşi greci (după cum indică numele), ceva sânge de italian, vorbeşte franceză, englezăşi germanăşi, povesteşte el, gândeşte în engleză. Nu-i lipseşte prezenţa de spirit de a răspunde la orice fel de întrebare adresată de cei peste 30 de oameni prezenţi la eveniment, indiferent că se referă la momente dificile ale carierei, la cum echilibrează viaţa personală cu cea profesională sau la care crede că sunt cele mai importante funcţii din organigrama grupului pe care îl conduce. Grupul Renault a urcat anul trecut pe cea mai înaltă treaptă în clasamentul companiilor în funcţie de cifra de afaceri în România, cu 4,7 miliarde de euro; cifra echivalează cu aproape 3% din PIB-ul României. În plus, este şi cel mai mare exportator de pe piaţa localăşi ajunge în 2016 la directorul general cu numărul şase sub acţionariat francez.

    „România a evoluat mult în ultimii 10 ani“, spune CEO-ul Renault România, care îşi aminteşte că la inaugurarea centrului de la Mioveni, din 2004, „mă uitam în jur şi peisajul era cu totul altul. Acum sunt mult mai multe clădiri noi, vezi căţara a evoluat în bine. Un alt lucru diferit e mentalitatea oamenilor, ţin minte că le-a fost destul de greu să înceapă să lucreze la prototipuri, încrederea le lipsea. Acum însă o au din plin, sunt conştienţi că au avut rezultate bune şi sunt foarte profesionişti. Astăzi avem în România toate facilităţile de care e nevoie pentru a construi o maşină“.

    Absolvent al unei facultăţi de inginerie în Franţa, Yves Caracatzanis şi-a început cariera în cadrul grupul Renault în 1992. „Sunt francez, dar am rădăcini în Grecia şi Italia, iar înainte de a ajunge în România am lucrat în Rusia. Am avut o viaţăşi înainte de Renault“, spune el râzând şi gesticulând uneori. „Am lucrat în alte două companii, mai întâi într-o firmă de consultanţăşi mai apoi pentru o companie americană, Hewlett-Packard, de care cred că aţi auzit. M-am alăturat apoi Renault; lucrând pentru o companie din Statele Unite în Paris aveam două opţiuni: fie să plec în SUA şi să continuu acolo cu HP, fie să lucrez pentru o companie de la mine din ţară.

    Decizia de a pleca de la HP mi-a marcat cariera. Nu am mari regrete, consider că am luat decizia corectă“, povesteşte francezul. Povesteşte că la acel moment Renault nu era într-o situaţie prea bună; a fost cu siguranţă o provocare, spune Caracatzanis, care a petrecut zece ani în Franţa, trecând prin mai multe poziţii, în fabrici ale producătorului din industria auto. Apreciază că a fost o experienţă binevenită, pentru că a lucrat alături de oameni în zona de producţie. „Visul meu a fost să contribui la un proiect, la produse tehnice pe care să le pot vedea materializate în viaţa de zi cu zi. Să contribui, să învăţşi apoi să descopăr lumea. Din acest motiv, ultima mea slujbă în fabrică a fost de manager al calităţii; am lansat un proiect pe care l-am dus la bun sfârşit, iar apoi am cerut să merg în zona de inginerie şi am fost numit vicepreşedinte pe segmentul de prototipuri. La acel moment a început povestea mea cu România: Renault voia să lanseze 26 de noi modele, iar provocarea diviziei de prototipuri a fost să dezvolte activitatea globală, aşa că am decis să încep cu un mic centru de prototipuri în Mioveni.“

    A decis ulterior să preia funcţia de vicepreşedinte industrial şi supply chain pentru regiunea Eurasia, post care a presupus şi relocarea în Rusia. „Mutarea în altăţară pentru a munci este o experienţă extrem de interesantă, atât din punct de vedere profesional, cât şi personal. Poţi să descoperi cultura, să întâlneşti localnici, să înveţi limba – am învăţat rusă, acum urmează româna; sper totuşi să fie ceva mai uşor. Încă deţin funcţia, urmează să predau mandatul în octombrie; dar principalul meu job a devenit cel din România“, spune Caracatzanis.

    „Când am venit prima oară la Mioveni, în 1999, am înţeles că e foarte mult de muncă; de-abia îmi începeam traseul în carieră, aşa că nu m-am gândit că voi ajunge CEO al grupului în România.“

    Ani mai târziu, în aprilie 2016, a primit un telefon – nu vrea să spună de la cine – şi a acceptat postul de CEO al grupului Renault România în urma unei discuţii cu şeful său; promovarea este şi o ocazie de a lua contact cu segmente ale industriei cu care nu a fost, până acum, în legătură directă. „Am acceptat postul de CEO în România pentru că funcţia pe care o aveam era concentrată pe zonele de industrie şi supply chain, în vreme ce acum sunt responsabil de mult mai multe activităţi. Important este ceea ce înveţi şi ce poţi oferi companiei, pentru că drumul în carieră nu este niciodată drept, trebuie să aşezi mai întâi o fundaţie şi abia apoi să construieşti în mod progresiv. Este o ocazie pentru mine, deoarece voi fi mai aproape de client“, spune Yves Caracatzanis

    . „A fost şi un proiect personal, alături de familie“, dezvăluie noul CEO al Renault în România, care spune că a cerut şi părerea soţiei sale şi a fiicei în vârstă de zece ani în ce priveşte mutarea. „Atunci când te gândeşti cum să îţi petreci timpul liber este important să ai un proiect de familie. Ne place să facem sport, să ne vedem cu prietenii, să mergem la teatru şi la concerte, lucruri simple. Cred că România este o ţară foarte interesantă, vom avea numeroase lucruri de vizitat şi descoperit.“

  • Acest sunet misterios îi înnebuneşte pe oameni. Peste 10.000 de oameni îl aud

    Fenomenul a reunit un grup de persoane, care au încercat să descifreze misterul.

    Oamenii au început să audă un zumzet, la început considerând că este sunetul scos de avioane. Sunetul era prezent în general noaptea între orele 22:00 şi 23:00.

    Chiar dacă oamenii îşi opresc orice dispozitiv electronic din casă, sunetul nu dispărea. Zumzetul nu se auzea în afara casei sau a maşinii. Fenomenul a reunit un grup de persoane, care au încercat să descifreze misterul.

    Vezi aici ce se ascunde în spatele sunetului misterios care îi înnebuneşte pe oameni. Peste 10.000 de oameni îl aud

  • Carrefour deschide primul supermarket din oraşul Filiaşi

    Carrefour a deschis astazi, 30 Iunie 2016, primul supermarket din oraşul Filiaşi, judeţul Dolj, ajungând la un număr de 110 magazine în acest format.

    Modelul comercial se axează pe o gamă de aproximativ 5.000 de produse, iar oferta include peste 1.000 de articole Carrefour cu minimum 20% mai ieftine ca mărcile naţionale.

    Carrefour deţine peste 190 de magazine sub mai multe formate, respectiv hipermarket, supermarket, online şi proximitate.

    La finalul lunii decembrie 2015 Carrefour a anunţat că a preluat operaţiunile locale ale Billa România într-o tranzacţie de aproape 100 de milioane de euro, potrivit datelor ZF.

    Conform acordului, Carrefour România va achi¬ziţiona 86 de magazine Billa, răspândite pe în¬treg teritoriul naţional, ceea ce reprezintă o su¬prafaţă totală de vânzare de aproximativ 83.000 mp, urmând apoi să renunţe la trei supermarket-uri din Brăila (două magazine Carrefour Market şi un magazin Billa), ale căror angajati, echi¬pamente şi înt¬rea¬ga activitate vor fi transferate către un alt ope¬rator“, spun oficialii Carrefour

    Aceasta a devenit cea de-a treia cea mai mare tranzacţie din retailul românesc, după Auchan – Real (peste 250 mil. euro) şi Lidl – Plus Discount (peste 200, potrivit estimărilor). După această mutare Carrefour va avea afaceri totale de aproape 8 mld. lei şi circa 275 de magazine.
     

  • Grupul Medicover a înregistrat o creştere de peste 13% a cifrei de afaceri în România în 2015

    Afacerile grupului Medicover în România (clinicile, spitalul Medicover şi laboratoarele Synevo) au înregistrat o creştere de peste 13% în 2015 faţă de anul anterior, până la 252 milioane de lei. Medicover, unul dintre cei mai importanţi furnizori de servicii medicale private din România, anunţă o creştere de peste 26% a cifrei de afaceri a Spitalului Medicover din Bucureşti în 2015, comparativ cu 2014. De asemenea, reţeaua naţională de clinici Medicover a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri în 2015, cu peste 13% mai mare faţă de cea din 2014.

    Spitalul Medicover din Bucureşti a înregistrat o creştere importantă a cifrei de afaceri în anul 2015, de peste 26% comparativ cu 2014 (28 milioane de lei în 2015, faţă de 22,2 milioane de lei în 2014). De asemenea, reţeaua naţională de clinici a Medicover a înregistrat o creştere a afacerilor anul trecut, de peste 13% (66,6 milioane de lei în 2015, faţă de 58,9 milioane de lei în 2014). Cifra de afaceri a grupului Medicover în România (clinicile, spitalul Medicover şi laboratoarele Synevo) a crescut cu peste 13% în 2015, la 252 milioane lei, faţă de 222 milioane lei în 2014. Modelul de business al grupului Medicover presupune ca acţionarii companiei să reinvestească în fiecare an întregul profit realizat, pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă şi un nivel înalt de calitate în operaţiunile sale.

    „Anul 2015 a fost unul plin şi în acelaşi timp benefic pentru compania noastră. Una dintre principalele realizări a constat în extinderea reţelei noastre naţionale prin deschiderea clinicii Medicover din Timişoara, în urma unei investiţii de aproximativ 600.000 de euro”, a declarat Adrian Peake, directorul general al Medicover România.

    În prima jumătate a anului 2016, Medicover România a investit aproape 1,5 milioane de euro în extinderea şi modernizarea reţelei sale naţionale de clinici. Acest proces a presupus relocarea şi extinderea clinicii Ploieşti, inclusiv prin introducerea unui serviciu nou – Petroleum Doctor, şi a clinicii din Braşov, care a devenit singura clinică privată din oraş ce realizează bronhoscopii.

    De asemenea, Medicover a deschis o clinică nouă în Galaţi, cu peste 30 de specialităţi medicale şi departamente ultramoderne de pediatrie, cardiologie, ginecologie, gastroenterologie şi proctologie. Compania va continua să investească în extinderea şi modernizarea constantă a reţelei sale în 2016 şi în anii următori.
     

  • Franţa şi Germania vor să transfome UE într-un “stat gigant”, după ce M.Britanie a ieşit din Bloc

    Miniştrii de Externe ai Franţei şi Germaniei ar fi dezvăluit, în faţa grupului de la Vişegrad, un plan de a transforma statele UE într-un superstat gigant, în care ţările membre ar trebui să renunţe la armata proprie sau la banca naţională, a anunţat postul polonez TVP Info, potrivit Express.co.uk.

    Fragmente din documentul de nouă pagini au fost publicate marţi, de televiziunea poloneză de stat, TVP Info, în timp ce liderii din Germania, Franţa şi Italia s-au întâlnit la Berlin pentru a discuta despre ieşirea Marii Britanii din UE.

    TVP Info a anunţat că propunerea ar fi urmat să fie prezentată marţi seara în faţa grupului de la Vişegrad din care fac parte Polonia, Cehia, Ungaria şi Slovacia, de către minstrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • KMG International a numit o româncă la conducerea activităţilor globale de comunicare ale grupului

    Anca Alexandrescu s-a alăturat grupului KMG International în funcţia de director de comunicare şi relaţii publice pentru toate activităţile şi operaţiunile desfăşurate de grup în cele 11 ţări în care este prezent, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Cu o experienţă de peste 20 de ani în relatii publice, Anca Alexandrescu a debutat în 1993 ca redactor în cadrul publicaţiei Evenimentul Zilei, unde a deţinut ulterior şi funcţia de redactor şef. Printre publicaţiile la care aceasta a mai activat se numără Ziua, Ultimul cuvânt sau The Day USA.

    Începând cu 2004, aceasta a deţinut diferite roluri în administraţia publică, în special în sfera comunicării. Anca Alexandrescu este licenţiată atât în jurnalistică, cu specializare în presa scrisă, cât şi în drept. De asemenea, a absolvit programele de Master în Comunicare şi Relatii Publice, dar şi Comunicare Politica şi Marketing Electoral în cadrul S.N.S.P.A. Bucureşti.

    Deţinut de compania naţională de petrol si gaze din Kazahstan – KazMunayGas, grupul KMG International desfăşoară operaţiuni majore în rafinare şi petrochimie, retail, trading, upstream şi servicii industriale în 11 pieţe principale. În România, grupul operează rafinaria Petromidia Năvodari, cu o capacitate de procesare de 5 milioane de tone pe an si cea mai mare unitate de profil, rafinăria Vega Ploieşti – cea mai veche unitate de profil în funcţiune (1905) si unicul producator de bitum si hexan, dar şi o reţea de distribuţie a carburanţilor formată din peste 700 de puncte de alimentare, 230 de staţii distribuţie GPL auto, 9.000 de puncte de distribuţie butelii şi 3 staţii de îmbuteliere GPL si 6 depozite.

    Nivelul total al investiţiilor realizate de KMG International în România din 2007 şi până în prezent se ridică la 4 miliarde de dolari (inclusive valoarea achiziţiei), în timp ce nivelul contribuţiilor sale către bugetul de stat depăşeşte 12 miliarde de dolari în acceaşi perioadă, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    În luna mai, procurorii DIICOT au demarat cercetările în dosarul “Rompetrol II”, punând sechestre de trei miliarde de lei pe acţiunile rafinăriei Petromidia şi pe conturile unor persoane fizice. Dosarul Rompetrol II este d disjuns dintr-o cauză trimisă în judecată în anul 2006  în care a fost judecat Dinu Patriciu, alături de alte persoane.

  • Industria auto românească a crescut de cinci ori în zece ani

    Industria auto locală a urcat de la o cifră de afaceri de 3,8 miliarde de euro în 2005, anul în care Dacia a ieşit cu Logan la export, la peste 20 de miliarde de euro, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), creşterea cea mai puternică fiind înregistrată pe sectorul producătorilor de componente, ale căror afaceri s-au majorat de la 2,4 miliarde de euro în acel an la aproape 15 mld. euro anul trecut. În prezent, cei 600 de producători de prezenţi pe piaţa locală au peste 200.000 de salariaţi.

    Grupul german Continental, cu afaceri de 2,3 mld. euro pe piaţa românească, este cel mai mare jucător din industria componentelor auto cu 16.500 de salariaţi.

    Cifra de afaceri a celor doi producători auto din România, Automobile Dacia (Mioveni) şi Ford (Craiova) a urcat de la 2,6 mld. euro în 2009, la 5,1 mld. euro anul trecut, creşterea fiind susţinută puternic în ultimii ani de uzina Dacia, dar şi de intrarea în producţie a B-Max la Craiova. Dacia şi Ford ocupă ocupă locul unu şi locul patru între cei mai mari exportatori din România.

    Cea mai mare investiţie în industria auto realizată anul trecut a fost demarată de Grupul Daimler, la Sebeş, unde germanii au pornit un proiect de 300 mil. euro, într-o nouă fabrică de cutii de viteze. Fabrica a fost inaugurată în primăvara acestui an, iar compania se îndreaptă rapid spre top zece cele mai mari companii din industria componentelor auto de pe piaţa locală.

    Top zece cele mai mari companii producătoare de maşini componente auto au rulat anul trecut afaceri de aproape 45,6 mld. lei, în creştere cu 6% faţă de anul anterior, potrivit datelor centralizate de ZF.

    Constatin Stroe, fostul director al Dacia, actual membru în consiliul de administraţie al constructorului deţinut de Renault, spune în continuare că România are un potenţial enorm de a atrage noi investitori în industria auto, însă infrastructura rămâne o mare problemă.

    „Nu sunt avocatul Renault, însă modul în care se construiesc drumuri în România reprezintă o problemă fundamentală. Personal nu cred că autostrada Piteşti Sibiu va fi realizată până în 2021. Eu sper să facă ceva parţial măcar până atunci“, a subliniat Constantin Stroe.

    Grupul Continental rămâne numărul unu pe segmentul componentelor auto şi singurul cu afaceri de peste 2 miliarde de euro. Cifra de afaceri cumulată a celor şapte companii ce alcătuiesc grupul Continental în România a urcat anul trecut 14% faţă de anul anterior la
    2,3 miliarde de euro sau peste
    10,2 miliarde de lei. Dacă toate cele şapte divizii ar fi concentrate într-o singură companie, Continental ar fi pe locul trei în topul celor mai mari companii din România, după Automobile Dacia şi OMV Petrom. Ca grup însă, Continental rămâne în continuare depăşit de companii precum OMV Petrom, Grupul Renault, dar şi Rompetrol.

    Raportat la nivel mondial, activitatea din România a nemţilor a reprezentat anul trecut 5,9% din cifra de afaceri totală a concernului german, de 39,2 miliarde de euro în 2015. Mai mult, cu 16.500 de salariaţi cât avea la finalul anului trecut, activitatea din România a nemţilor reprezintă aproape 8%.

    „Toate diviziile Continental din România au în plan în 2016 creşterea numărului de angajaţi. Per total, divizia Anvelope, divizia ContiTech şi cele trei divizii estimează o creştere de peste 1.000 de angajaţi“, a spus Christian von Albrichsfeld, directorul general al Grupului Continental în România.

    Grupul german a realizat anul trecut investiţii de 130 mil. euro pe piaţa locală, pentru a dezvolta sisteme pentru maşinile autonome ale viitorului. În plus, anul acesta compania va suplimenta cu încă 1.000 de salariaţi numărul total al angajaţilor, ajungând la un total de 17.500  de oameni, foarte aproape de Grupul Renault care are un total de 18.000 de salariaţi. În cadrul companiei aproape 5.000 de ingineri dezvoltă produse şi software pentru mobilitatea viitorului. Continental are centre de cercetare şi dezvoltare în Timişoara, Sibiu, Iaşi şi Braşov şi unităţi de producţie în Braşov, Sibiu, Timişoara, Nădab şi Carei.

    „Continental România are în plan investiţii de peste 160 de milioane de euro în 2016. Dintre acestea, cele mai mari sunt plănuite în Timişoara, Sibiu, Braşov şi Iaşi. Printre proiectele noi derulate de Continental în România anul acesta se numără extinderea fabricii de componente electronice din Timişoara“, a spus Christian von Albrichsfeld.

    În total, în perioada 1999-2015, Continental a investit 1,1 miliarde de euro în activităţile din România. Toate cele cinci divizii Continental sunt reprezentate local, iar compania deţine şapte unităţi de producţie şi patru centre de cercetare şi de dezvoltare. Continental este partener al unui joint-venture în Slatina şi are un centru de distribuţie a anvelopelor în Bucureşti. Continental avea la finalul anului 2015 aproximativ 16.500 de angajaţi şi îşi va mări echipa în 2016 cu peste 1.000 noi angajaţi în România, după ce anul trecut concernul a recrutat 1.500.

    Alături de diviziile actuale, săptămâna aceasta Continental a anunţat că va dechide la Timişoara şi un birou pentru Elektrobit, producătorul de soluţii tehnologice care dezvoltă inclusiv soluţii pentru realitatea augmentată, prin care sunt proiectate pe parbriz mai multe informaţii ajutătoare.

    Automobile Dacia, principalul constructor de automobile de pe piaţa locală, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 19 miliarde de lei (4,3 mld. euro), în creştere cu 2% faţă de anul anterior, când compania a rulat 18,8 mld. lei, potrivit datelor companiei.

    Dacia şi-a consolidat poziţia de cea mai mare companie de pe piaţa locală după cifra de afaceri pentru al treilea an consecutiv, în condiţiile în care cifra de afaceri a OMV Petrom SA a continuat scăderea şi în 2015 pe fondul scăderii preţului barilului de petrol.

    Creşterea cifrei de afaceri a companiei vine în contextul în care producţia de maşini de la Mioveni a stagnat anul trecut la circa  339.000 de unităţi.

  • Industria auto românească a crescut de cinci ori în zece ani

    Industria auto locală a urcat de la o cifră de afaceri de 3,8 miliarde de euro în 2005, anul în care Dacia a ieşit cu Logan la export, la peste 20 de miliarde de euro, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), creşterea cea mai puternică fiind înregistrată pe sectorul producătorilor de componente, ale căror afaceri s-au majorat de la 2,4 miliarde de euro în acel an la aproape 15 mld. euro anul trecut. În prezent, cei 600 de producători de prezenţi pe piaţa locală au peste 200.000 de salariaţi.

    Grupul german Continental, cu afaceri de 2,3 mld. euro pe piaţa românească, este cel mai mare jucător din industria componentelor auto cu 16.500 de salariaţi.

    Cifra de afaceri a celor doi producători auto din România, Automobile Dacia (Mioveni) şi Ford (Craiova) a urcat de la 2,6 mld. euro în 2009, la 5,1 mld. euro anul trecut, creşterea fiind susţinută puternic în ultimii ani de uzina Dacia, dar şi de intrarea în producţie a B-Max la Craiova. Dacia şi Ford ocupă ocupă locul unu şi locul patru între cei mai mari exportatori din România.

    Cea mai mare investiţie în industria auto realizată anul trecut a fost demarată de Grupul Daimler, la Sebeş, unde germanii au pornit un proiect de 300 mil. euro, într-o nouă fabrică de cutii de viteze. Fabrica a fost inaugurată în primăvara acestui an, iar compania se îndreaptă rapid spre top zece cele mai mari companii din industria componentelor auto de pe piaţa locală.

    Top zece cele mai mari companii producătoare de maşini componente auto au rulat anul trecut afaceri de aproape 45,6 mld. lei, în creştere cu 6% faţă de anul anterior, potrivit datelor centralizate de ZF.

    Constatin Stroe, fostul director al Dacia, actual membru în consiliul de administraţie al constructorului deţinut de Renault, spune în continuare că România are un potenţial enorm de a atrage noi investitori în industria auto, însă infrastructura rămâne o mare problemă.

    „Nu sunt avocatul Renault, însă modul în care se construiesc drumuri în România reprezintă o problemă fundamentală. Personal nu cred că autostrada Piteşti Sibiu va fi realizată până în 2021. Eu sper să facă ceva parţial măcar până atunci“, a subliniat Constantin Stroe.

    Grupul Continental rămâne numărul unu pe segmentul componentelor auto şi singurul cu afaceri de peste 2 miliarde de euro. Cifra de afaceri cumulată a celor şapte companii ce alcătuiesc grupul Continental în România a urcat anul trecut 14% faţă de anul anterior la
    2,3 miliarde de euro sau peste
    10,2 miliarde de lei. Dacă toate cele şapte divizii ar fi concentrate într-o singură companie, Continental ar fi pe locul trei în topul celor mai mari companii din România, după Automobile Dacia şi OMV Petrom. Ca grup însă, Continental rămâne în continuare depăşit de companii precum OMV Petrom, Grupul Renault, dar şi Rompetrol.

    Raportat la nivel mondial, activitatea din România a nemţilor a reprezentat anul trecut 5,9% din cifra de afaceri totală a concernului german, de 39,2 miliarde de euro în 2015. Mai mult, cu 16.500 de salariaţi cât avea la finalul anului trecut, activitatea din România a nemţilor reprezintă aproape 8%.

    „Toate diviziile Continental din România au în plan în 2016 creşterea numărului de angajaţi. Per total, divizia Anvelope, divizia ContiTech şi cele trei divizii estimează o creştere de peste 1.000 de angajaţi“, a spus Christian von Albrichsfeld, directorul general al Grupului Continental în România.

    Grupul german a realizat anul trecut investiţii de 130 mil. euro pe piaţa locală, pentru a dezvolta sisteme pentru maşinile autonome ale viitorului. În plus, anul acesta compania va suplimenta cu încă 1.000 de salariaţi numărul total al angajaţilor, ajungând la un total de 17.500  de oameni, foarte aproape de Grupul Renault care are un total de 18.000 de salariaţi. În cadrul companiei aproape 5.000 de ingineri dezvoltă produse şi software pentru mobilitatea viitorului. Continental are centre de cercetare şi dezvoltare în Timişoara, Sibiu, Iaşi şi Braşov şi unităţi de producţie în Braşov, Sibiu, Timişoara, Nădab şi Carei.

    „Continental România are în plan investiţii de peste 160 de milioane de euro în 2016. Dintre acestea, cele mai mari sunt plănuite în Timişoara, Sibiu, Braşov şi Iaşi. Printre proiectele noi derulate de Continental în România anul acesta se numără extinderea fabricii de componente electronice din Timişoara“, a spus Christian von Albrichsfeld.

    În total, în perioada 1999-2015, Continental a investit 1,1 miliarde de euro în activităţile din România. Toate cele cinci divizii Continental sunt reprezentate local, iar compania deţine şapte unităţi de producţie şi patru centre de cercetare şi de dezvoltare. Continental este partener al unui joint-venture în Slatina şi are un centru de distribuţie a anvelopelor în Bucureşti. Continental avea la finalul anului 2015 aproximativ 16.500 de angajaţi şi îşi va mări echipa în 2016 cu peste 1.000 noi angajaţi în România, după ce anul trecut concernul a recrutat 1.500.

    Alături de diviziile actuale, săptămâna aceasta Continental a anunţat că va dechide la Timişoara şi un birou pentru Elektrobit, producătorul de soluţii tehnologice care dezvoltă inclusiv soluţii pentru realitatea augmentată, prin care sunt proiectate pe parbriz mai multe informaţii ajutătoare.

    Automobile Dacia, principalul constructor de automobile de pe piaţa locală, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 19 miliarde de lei (4,3 mld. euro), în creştere cu 2% faţă de anul anterior, când compania a rulat 18,8 mld. lei, potrivit datelor companiei.

    Dacia şi-a consolidat poziţia de cea mai mare companie de pe piaţa locală după cifra de afaceri pentru al treilea an consecutiv, în condiţiile în care cifra de afaceri a OMV Petrom SA a continuat scăderea şi în 2015 pe fondul scăderii preţului barilului de petrol.

    Creşterea cifrei de afaceri a companiei vine în contextul în care producţia de maşini de la Mioveni a stagnat anul trecut la circa  339.000 de unităţi.

  • Şi-a vândut bicicleta pentru a cumpăra o maşină de croşetat second-hand, iar acum conduce o companie de modă renumită şi are o avere de miliarde de dolari

    Luciano Benetton este fondatorul grupului Benetton, ale cărui principale afaceri sunt liniile de haine United Colors of Benetton, Undercolors of Benetton, Sisley şi Playlife. Compania are sediul central în Ponzano Veneto, Italia, şi peste 6.000 de magazine în întreaga lume. Italianul cu origini în Treviso a avut anul trecut o avere estimată la 2,9 miliarde de dolari.

    În 1963, Luciano Benetton, cel mai mare dintr-o familie cu patru copii din Treviso, era un vânzător în vârstă de 30 de ani. Benetton a văzut la vremea respectivă o piaţă pentru hainele colorate şi, în consecinţă, a vândut bicicleta unui frate mai mic pentru a-şi cumpăra prima maşină de croşetat second-hand cu scopul de a intra pe această piaţă. Prima colecţie de pulovere colorate vândută de el a fost bine primită de clienţii din regiunea Veneto şi în curând, i-a cooptat şi pe sora şi pe fraţii săi în afacere. Grupul Benetton a luat astfel naştere, în 1965. Un an mai târziu, fraţii Benetton au deschis primul magazin în Belluno, iar trei ani mai târziu în Paris, cu Luciano Benetton ca preşedinte, Gilberto Benetton responsabil de administraţie, Carlo, responsabil de producţie, iar Giuliana, designer-şef.

    Luciano Benetton a fost unul dintre cei care au construit fashionul industrial, prin care haine la modă erau vândute la preţuri accesibile printr-un sistem de producţie şi distribuţie eficient. Succesul nu s-a lăsat aşteptat prea mult, iar magazinele Benetton au început să apară peste tot în Europa. Benetton a creat un adevărat imperiu prin subcontractori şi francizori.  Ulterior, a început să diversifice activităţile grupului cu achiziţia echipei Formula 1 Toleman, sponsorizarea echipei de volei Treviso şi prin comercializarea de ceasuri, produse pentru machiaj şi parfumuri Benetton, alături de liniile de haine. El a înţeles totodată că piaţa de origine era saturată şi a început să deschidă magazine şi în Statele Unite ale Americii şi în Japonia.

    Între 1980 şi până în 2000, Benetton a colaborat cu fotograful Oliviero Toscani pentru a crea campanii promoţionale ce au devenit la fel de specifice firmei ca îmbrăcămintea. La început, reclamele se concentrau pe teme multirasiale şi multiculturale. Toscani şi Benetton respingeau ideea conceperii de fotografii standard de fashion, unele dintre imaginile folosite în campaniile Benetton fiind chiar scandaloase.

    În pofida controverselor legate de campaniile sale, Benetton a menţinut o imagine bună a grupului pe care l-a creat. Nu a fost implicat în scandalurile judiciare în care au fost implicaţi mai mulţi politicieni şi oameni de afaceri în anii ’90. Benetton a fost senatar al Partidului Republican, de centru-stânga, între 1992 şi 1994, experienţă ce l-a dezamăgit şi frustrat, potrivit unui interviu acordat presei italiene. Până la mijlocul anilor ’90, Benetton a schimbat strategia de distribuţie. Nu s-a mai concentrat pe o reţea capilară de mici magazine, ci a trecut la un program de investiţii în magazine mari, câteva dintre acestea controlate direct de grup.

    În pofida extinderii globale, la începutul secolului XXI, atât grupul, cât şi fondatorul acestuia erau legaţi de nord-estul Italiei. Prin compania holding a grupului Edizione, familia a investit în mai multe afaceri, de la unele antreprenoriale până la dezvoltări imobiliare, publishing şi banking. În august anul trecut, familia Benetton a vândut mai mult de 50% din cota de piaţă a World Duty Free companiei elveţiene Dufry în schimbul a 1,4 miliarde de dolari. Fiecare dintre membrii Benetton este miliardar, datorită investiţiilor realizate.
     

  • Eurobank va începe transformarea digitală a subsidiarelor sale din România, Bulgaria, Serbia, Ucraina

    Eurobank Ergasias S.A. îşi va modifica infrastructura IT şi va începe o transformare digitală prin folosirea unei noi platforme de tip infrastructure-as-a-service (IaaS) oferită de Accenture. Contractul, încheiat pe o perioadă de zece ani, vizează subsidiarele băncii din România, Bulgaria, Serbia şi Ucraina.

    Accenture va furniza astfel servicii de transformare tehnologică pentru o „infrastructură inteligentă” bazată pe o platformă IaaS avansată, care va susţine operaţiunile principale ale băncii, inclusiv activitatea de economisire şi creditare, online banking, procesarea tranzacţiilor şi serviciile pentru carduri de debit şi de credit.

    Iniţiativa este menită să vină în întâmpinarea programului de transformare digitală a grupului şi să susţină creşterea Eurobank în Europa de Sud şi de Est prin creşterea calităţii serviciilor şi reducerea costurilor aferente infrastructurii IT. Încheierea acestui contract continuă relaţia de colaborare de lungă durată dintre Eurobank şi Accenture în domeniul serviciilor de infrastructură IT.

    „Această modernizare şi transformare a infrastructurii IT a Grupului Eurobank face parte din strategia noastră de a ne îmbunătăţi eficienţa şi eficacitatea operaţională în vederea susţinerii tuturor pieţelor europene pe care le deservim. În cadrul acestui proiect inovativ, ne-am unit forţele cu un lider mondial – Accenture”, a spus Stavros Ioannou, Deputy CEO, Group COO & International Activities în cadrul Eurobank Ergasias S.A.

    “Prin implementarea acestui proiect, Eurobank face un pas important în adaptarea la noua eră digitală. IaaS poate ajuta băncile să îşi reducă costurile aferente spaţiului ocupat de hardware, să mărească gradul de automatizare şi să susţină inovaţiile digitale, în prezent sau în viitor”, a declarat Răzvan Pătrunoiu, Country Managing Director al Accenture România.