Executivul mizează în acest sens şi pe relansarea relaţiilor politice şi economice externe atât cu Europa, cât şi cu Asia.
Anul trecut, investiţiile străine directe atrase de România au scăzut pentru al patrulea an consecutiv, la 1,6 miliarde de euro, reducerea fiind de 11% faţă de nivelul de 1,8 miliarde de euro consemnat în 2011.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Oprescu se află, de joi până sâmbătă, la Astana, la invitaţia omologului sau, Imangali Tasmagambetov, cu prilejul împlinirii a 15 ani de când oraşul este capitala Kazahstanului.
Primarul general a prezentat intenţia municipalităţii de a transforma Bucureştiul în oraş la Dunăre şi a invitat, pe această cale, “marii constructori kazahi să ia în considerare potenţiala legătură dintre capitala României şi Marea Neagră, prin canalul ce leagă Dunărea de aceasta”.
“Sunt impresionat de Astana. Este un oraş nou, şi probabil cea mai tânără şi spectaculoasă capitală pe care am avut ocazia să o vizitez. Este foarte clar că avem ce învaţă unii de la alţii, că problemele cu care se confruntă cele două oraşe sunt similare”, a mai spus Sorin Oprescu, exprimându-şi disponibilitatea de a împărtăşi Astanei din experienţa specialiştilor de la Bucureşti în domenii precum infrastructura, managementul traficului şi sănătate
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Nestlé îşi va încuraja furnizorii din Europa să asigure locuri de muncă şi stagii de practică pentru tinerii aflaţi la începutul carierei. Detaliile programului vor fi anunţate în luna septembrie.
Printre investiţiile recente ale Nestlé se numără o nouă fabrică Nescafé Dolce Gusto în oraşul german Schwerin, extinderea fabricii Davigel a diviziei Nestlé Professional din Noyal-Pontivy, Franţa, şi instalarea unor noi linii de producţie în fabrica Nescafé Dolce Gusto din Girona, Spania, pentru dublarea capacităţii de producţie a capsulelor de cafea.
În cadrul acestei iniţiative, tinerii vor avea posibilitatea de a îndeplini diferite roluri, în toate liniile de activitate şi la toate nivelurile companiei – de la operatori în secţiile din fabrică la asistenţi de vânzări şi management.
În trimestrul I al anului 2013, rata şomajului în rândul tinerilor români cu vârsta de până la 24 de ani a atins nivelul de 23.8%. În acest context, Nestlé va desfăşura în România workshop-uri şi traininguri adresate studenţilor din ţară, precum şi sesiuni de coaching şi mentorat din partea reprezentanţilor Nestlé. Astfel, începând cu luna iunie 2013, programul Care & Share va include sesiuni interactive şi dezbateri în facultăţi, consilierea studenţilor privind aptitudinile pe care le pot dezvolta din punct de vedere profesional, precum şi discuţii cu reprezentanţii Nestlé din România pentru a prezenta oportunităţile de angajare în cadrul companie.
IULIANA STAN (managing partner Human Synergistics România)
Pentru deţinători sunt mai degrabă importante efectele materiale, pentru aparţinători sunt importante efectele de stare. Deţinătorii contribuie mai degrabă cu logică, aparţinătorii contribuie mai degrabă cu sentiment sau cu emoţie. Deţinătorii sunt mai puţini, dar mai puternici în contribuţie, aparţinătorii sunt mai mulţi, dar mai de impact în generarea şi în trăirea efectelor. Aşadar, avem ingrediente diverse, chiar divergente, şi la intrare şi la ieşire care interesează şi adresează complet diferit şi indirect tema culturii.
Despre ce este vorba însă? Cum se creează şi cum se conduce cultura unei organizaţii? Care este cea mai la îndemână perpectivă din care se poate trata acest fenomen? Cine şi când are nevoie să acorde atenţie culturii de organizaţie?
Un cuvânt care leagă cele două perspective, ale deţinătorilor şi aparţinătorilor şi ale cauzelor şi efectelor, este alinierea. Alinierea nu este însă despre negocierea perspectivelor, ci despre identificarea şi asumarea scopurilor tuturor perspectivelor. De aici încolo tema culturii de organizaţie devine temă de creativitate.
Este o ecuaţie logică, dar rezolvarea ei este un proces creativ. Fiind vorba despre un proces, cel mult pot fi identificate etape, însă durata de trecere de la o etapă la alta este variabilă şi depinde de maturitatea, de vigoarea şi de miza organizaţiei.
Ajunge să devină important subiectul culturii de organizaţie în două situaţii: atunci când treaba merge prost sau atunci când treaba merge foarte bine într-o şi pentru o organizaţie. Aparent este trivială afirmaţia anterioară, dar în fapt, este un adevăr de mare profunzime. În situaţia în care o organizaţie are o oarecare ritmicitate în funcţionare, tema culturii de organizaţie este importantă doar dacă este vreo modă care forţează către această preocupare.
Dacă lucrurile nu merg bine pentru o organizaţie, tema culturii nu este printre priorităţi, dar apare pe listele cu planuri de acţiune şi este delegată resurselor umane, dacă treaba merge bine, organizaţia ştie că tema culturii este tema strategică şi este treaba fiecărui om din organizaţie. Mai mult, cei care conduc organizaţia ştiu că este în responsabilitatea lor să genereze un model de cultură de organizaţie care să poată fi operaţionalizat şi susţinut pentru fiecare nivel din organizaţie.
Cum se iau deciziile într-o organizaţie este un indicator rapid pentru tipul de cultură de organizaţie care se creează. Se iau repede, sunt hipercentralizate, se iau la nivelul la care oamenii sunt confruntaţi cu situaţiile care cer decizie, care sunt consecinţele unui fel sau altul de a lua decizii, cum este definită decizia, cum este susţinută sau recompensată sau ce se întâmplă în situaţia în care se iau decizii proaste, ce se întâmplă în situaţia în care deciziile excepţionale apar la niveluri joase din organizaţie, ce se întâmplă atunci când oamenii nu iau deloc decizii, de ce oamenii nu iau decizii, ce fel de decizii este nevoie să ia sau să nu ia angajaţii?
Răspunsul la toate aceste întrebări este diferit de la o organizaţie la alta şi depinde de tipul organizaţiei, de gradul de flexibilitate pe care şi-l doreşte, de nivelul de proactivitate care îi susţine strategia. De regulă, dacă lucrurile nu merg pe cât de bine se aşteaptă organizaţia, „vina„ este în afara organizaţiei, dar atunci când lucrurile merg bine, organizaţiile ştiu că aceasta se datorează felului cum sunt făcute lucrurile din interiorul organizaţiei.
Cultura de organizaţie este o stare, iar preocuparea pentru întreţinerea celei mai potrivite stări este un demers creativ permanent, un antrenament consecvent şi igienic. Creativitatea despre acest subiect nu este o iluminare, este un exerciţiu practic care asigură adaptabilitatea unei organizaţii la orice fel de context.
Haldane a arătat că cel mai mare pericol pentru sistemul financiar ar fi o creştere semnificativă a randamentelor obligaţiunilor guvernamentale, relatează The Guardian.
“Cel mai mare risc pentru stabilitatea sistemului financiar mondial este o inversare dezordonată a tendinţei randamentelor obligaţiunilor”, a spus bancherul.
El a semnalat faptul că “umbre” ale unei astfel de evoluţii au avut loc în ultimele două-trei săptămâni.
“Am spart intenţionat cea mai mare bulă de obligaţiuni din istorie”, a spus Haldane, adăugând că “este nevoie de vigilenţă faţă de dezumflarea acestei bule”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Noua unitate de producţie, a treia din municipiul Blaj, a fost inaugurată, sâmbătă, la evenimente fiind prezenţi reprezentanţii concernului german Bosch în România, ai administraţiei locale din Blaj, dar şi reprezentanţii administraţiei judeţene, în frunte cu preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel.
Potrivit reprezentanţilor Bosch, fabrica din Blaj a companiei a fost extinsă semnificativ, iar lucrările aferente şi investiţiile în utilajele de producţie au însumat circa 50 de milioane de euro.
“Începând cu luna iunie a anului 2013, la Blaj vor fi fabricaţi senzori de turaţie pentru sistemele de control al şasiului, dedicaţi industriei auto. Rolul acestor senzori este de a transmite către sistemul electronic de bord informaţii legate, de exemplu, de viteza de rotaţie a roţii, informaţii esenţiale pentru buna funcţionare a sistemelor de asistare, cum ar fi ABS şi ESP” se arată într-un comunicat de presă remis, sâmbătă, de Bosch.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Am vizitat clădiri ale Parlamentelor din mai multe ţări europene şi din multe alte ţări din lume şi încă nu am vizitat nicio clădire mai impresionantă decât Parlamentul român. Cred că este un mare omagiu adus viziunii liderilor voştri, calităţilor arhitecturii, imaginaţiei celor care au creat interioarele şi care s-au ocupat de aceste elemente din clădire. Această clădire este absolut impresionantă şi am încredere că sunteţi la fel de mândri de membrii acestei instituţii pe cât sunt eu de impresionat”, a spus John Bercow, într-o conferinţă de presă susţinută la Camera Deputaţilor, întrebat despre Palatul Parlamentului.
El a arătat că joi va face o vizită la Craiova şi doreşte ca în viitor să revină în România pentru a vizita locurile unde a trăit bunicul său.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Preşedintele bielorus Aleksandr Lukaşenko a alocat suprafaţa necesară, situată în jurul aeroporului internaţional de la Minsk, potrivit unor oficiali bieloruşi şi chinezi, citaţi de Bloomberg.
Parcul industrial gigant va fi situat pe traseul autostrăzii M1, care face legătura între Moscova şi Berlin via Belarus şi Polonia. O linie feroviară de mare viteză va face legătura între centrul oraşului şi aeroport.
Necesităţile de energie ale noului oraş vor fi asigurate de prima centrală nucleară din Belarus, care va fi construită de Rusia până în anul 2018, investiţie estimată la 10 miliarde de dolari.
Prima etapă a construcţiei se va încheia în 2020, iar următoarea fază va dura încă 10 ani.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Dacă pe tot anul trecut s-au plătit circa 20 milioane de euro pentru POS CCE, în primul trimestru noi am plătit 89-90 milioane de euro, nu cu bani de la Uniunea Europeană. Am preluat modelul polonez, pe care şi eu îl reclamam când eram ca dumneavoastră în sală, adică statul s-a împrumutat de la Trezorerie pentru a efectua plăţile pentru proiecte.
Avem riscul, sabia deasupra capului că, dacă nu reuşim să convingem în iunie Comisia Europeană să deblocăm POS CCE, banii aceia trebuie să-i dăm înapoi la Trezorerie şi creăm un mare deficit la buget, dar trebuie să creăm responsabilităţi. Noi continuăm plăţile şi sperăm ca până în iunie să terminăm proiectele care sunt depuse”, a declarat miercuri ministrul delegat pentru IMM-uri, mediul de afaceri şi turism, Maria Grapini, într-o conferinţă organizată de Ziarul Financiar.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro