BusinessMagazin

Tag: buget

  • Şoferii vor merge anual cu 1.100 km mai puţin după introducerea accizei, dacă îşi păstrează bugetul

     “Un bărbat posesor al unei maşini cu motor de 1,6 L pe benzină şi consum de 5,9 L/100 km (extraurban) şi 10 L/100 km (urban) consumă anual 1.245 de litri, pentru care plăteşte la preţul/litru din prezent circa 7.400 lei. Cu acest buget, bărbatul parcurge în jur de 15.300 de km, dintre care 56% în interiorul oraşului. De la 1 aprilie însă, deşi dispune de acelaşi buget, şoferul în cauză va putea merge doar 14.200 km, cu circa 1.100 km mai puţin într-un an”, potrivit sursei citate.

    Studiul arată că românii parcurg cu maşina, în medie, 14.700 km anual, dintre care 57% în oraş, iar costul mediu va creşte 505 lei pentru benzină şi cu 415 lei pentru motorină după introducerea accizei.

    Cu bugetul actual, la fiecare plin în valoare de 300 lei şoferii vor alimenta cu circa 3,5 litri mai puţin, acest lucru însemnând că un român cu o maşină din clasa compactă va circula cu circa 50 de km mai puţin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Balet electoral la pompa de benzină

    Nu atât declaraţia ministrului, cât realitatea că FMI a aprobat majorarea accizei, ba chiar a cerut acoperirea deficitului creat de faptul că majorarea se aplică abia din aprilie au schimbat însă subtil ţinta de atac: dacă la început preşedintele spunea că banii colectaţi în plus la buget vor hrăni strict nevoile electorale ale baronilor, acum preşedintele a apreciat, într-o scrisoare adresată premierului, doar că majorarea accizei “va conduce la pierderea competitivităţii la nivel regional” pentru transportatori şi va duce la creşterea preţurilor de consum.

    Îndulcirea tonului prezidenţial a coincis însă şi cu altă prioritate bugetară nou-apărută în contextul crizei din Ucraina, cu insistenţa consecutivă a NATO pentru consolidarea prezenţei militare în zonă: la bilanţul MApN, Traian Băsescu a cerut explicit alocarea unor bani suplimentari, la rectificarea bugetară, pentru creşterea capacităţii de reacţie a armatei. Iar premierul Victor Ponta a preluat prompt mingea venită la fileu, explicând că “dacă mi-aţi da 2,4 miliarde de lei aş renunţa mâine la acciza pe carburant”, dar “problema e de unde luăm banii, că de undeva trebuie să îi luăm dacă dorim să avem în continuare şcoli, spitale, armată, poliţie, dacă vrem să facem autostrăzi”. A fost prima dată când armata a apărut în discursul premierului drept beneficiar potenţial al veniturilor suplimentare din acciză.

    În astfel de condiţii, recentul miting PMP contra accizei, văzut de Elena Udrea drept startul unei furii populare contra Guvernului care ar putea dacă nu să doboare actuala putere, măcar să crească mai rapid în sondaje cota PMP, rămâne doar o acţiune electorală de trecut la arhivă, alături de alte acţiuni asemănătoare în care nu se uneşte, ci concurează direct cu PDL (care a anunţat şi el proteste în benzinării cu ocazia zilei de 1 aprilie). Unificarea partidelor de dreapta sub conducerea PMP, invocată de Elena Udrea drept singura cale de a nu rămâne cu USD la putere şi la Cotroceni, şi la Guvern, şi în Parlament rămâne evident improbabilă, atâta vreme cât PMP continuă să funcţioneze ca un aspirator de parlamentari şi europarlamentari de la PDL şi PNL.

    După ce insistenţa Elenei Udrea şi a lui Cristian Preda pentru ca Elena Băsescu să candideze pe listele PMP pentru europarlamentare a rămas fără ecou, singurele puncte de tactică electorală ale partidului dornic să preia şefia dreptei în România au rămas acum încercarea de recompunere, măcar la nivel de imagine, a trioului tradiţional Băsescu-Boc-Udrea, cu impact strict la “nucleul dur” de fani ai ai preşedintelui (aşa cum s-a întâmplat la reuniunile Fundaţiei Mişcarea Populară), la care se adaugă mai nou şi declaraţiile Elenei Udrea că l-ar putea învinge pe Victor Ponta la prezidenţiale.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    172
    numărul românilor care aveau anul trecut active nete de minimum 30 mil. de dolari, cu patru mai multe decât în 2012, conform unui studiu Knight Frank

    1 mld. euro
    plăţile online făcute anul trecut de deţinătorii de carduri, din care două treimi pentru cumpărături din afara României

    30.600
    numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante în 2013, în creştere cu 5.800 faţă de anul anterior

    6,6 mil. lei
    valoarea taxelor şi impozitelor locale plătite direct cu cardul pe internet în primele două luni ale anului, triplu faţă de aceeaşi perioadă din 2013

    4,1%
    cu atât au crescut în primele două luni ale anului veniturile bugetare faţă de aceeaşi perioadă din 2013, la 30,5 mld. lei, în timp ce cheltuielile s-au majorat cu 5,8%, la 33,5 mld. lei

    0,5%
    cu atât a scăzut faţă de ianuarie soldul creditelor acordate populaţiei şi firmelor în luna februarie cu 0,5%, în termeni reali, până la 218,3 miliarde de lei, atingând  un nou minim cel puţin pentru ultimul an


     

  • Duşa: În 2013 a început alocarea într-un mod mai susţinut a fondurilor spre bugetul MApN

     Ministrul Apărării a declarat, în cadrul deschiderii şedinţei, la care participă preşedintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta, ministrul de Interne, Gabriel Oprea, şi directorul SRI, George Maior, că aderarea României la NATO reprezintă una dintre cele importante realizări democratice româneşti, arătând că acesta a fost un proces care a beneficiat de constanta susţinere a poporului român.

    “Statul român a reuşit în aceşti 10 ani să creeze o armată modernă, suplă, eficientă, cu experienţă operaţională, adaptată la standardele NATO”, a mai declarat Mircea Duşă, arătând că anul aderării României la NATO a găsit Armata română pregătită, militarii români participând deja în teatrele de operaţiuni datorită parterneriatelor semnate de-a lungul timpului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ucraina se va putea aproviziona cu gaze naturale din UE, anunţă comisarul european Lewandowski

     “Am ajuns la un acord privind posibilitatea de a furniza Ucrainei gaze naturale provenind din Slovacia şi apoi din Polonia şi Ungaria”, a declarat Lewandowski pentru agenţia poloneză PAP.

    “Acesta este un prim acord foarte important pentru securitate”, a apreciat comisarul după ce a participat miercuri la o şedinţă a Guvernului de tranziţie de la Kiev.

    Gazele naturale importate din Rusia reprezintă majoritatea din consumul Ucrainei. În 2006 şi 2009, conflictele dintre Kiev şi Moscova au provocat întreruperi în livrările de gaze naturale din Rusia spre statele din Uniunea Europeană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Victor Ciorbea vizează o funcţie în Consiliul ASF, audierile în Senat, luni

     La şefia ASF a fost propus fostul director general al ING Bank România Mişu Negriţoiu.

    Potrivit unor surse parlamentare, şase CV-uri au fost înregistrate, până miercuri, la Comisia de buget-finanţe din Senat, pentru o funcţie neexecutivă în cadrul acestei instituţii financiare.

    Printre candidaţi se află senatorul PNL Victor Ciorbea şi un fost membru în Consiliul de Administraţie al Omniasig, Adina Edelmaier.

    Comisia de buget-finanţe urmează să audieze, luni, atât candidaţii pentru acest post din cadrul ASF, precum şi pe Mişu Negriţoiu, propunerea pentru şefia Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul introduce acciza la carburanţi şi promite măsuri de sprijin pentru transportatori “corecţi”

     “O avem în buget, o aplicăm, am discutat împreună cu Petrescu şi Şova (ministrul Finanţelor şi cel al Transporturilor-n.r.) cu reprezentanţii Uniunii Naţionale a Transportatorilor, pentru că, într-adevăr, trebuie să găsim măsuri fiscale care, pe de-o parte, să păstreze competitivitatea, iar, pe de altă parte, să combată concurenţa neloială şi evaziunea fiscală”, a spus Ponta, în şedinţa de guvern.

    El a precizat astfel că Guvernul va adopta un set de măsuri prin care “transporatorii corecţi, cu facturi” să poată recupera o parte importantă din acciza care urmează să fie introdusă la carburanţi din luna aprilie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cumpărarea caselor şi a maşinilor se va face în continuare cu banii jos

    Măsura de plafonare a fost susţinută de ministrul de resort Ioana Petrescu, care a apreciat că limitarea plăţilor în numerar reduce evaziunea fiscală şi spălarea de bani. Proiectul de lege privind plăţile în numerar se află în dezbatere de câteva luni, după ce Guvernul a anunţat că ar vrea să interzică plata în numerar pentru terenuri, case şi maşini.

    Ioana Petrescu a declarat recent că prioritatea MFP este să eficientizeze colectarea veniturilor, inclusiv prin reducerea birocraţiei, dar şi prin eventuale măsuri de relaxare fiscală de genul introducerii cotei progresive de impozitare pentru populaţie din 2015, dacă spaţiul bugetar o va permite. De asemenea, contribuţiile de asigurări sociale ar urma să fie reduse la angajator din luna iulie a acestui an dacă este posibil, iar dacă spaţiul fiscal nu va permite, atunci de la începutul anului viitor.

    Ministrul a precizat că va continua unele programe lansate de predecesorul său, întrucât nu este “genul care să strice ce au început alţii”, menţionând planul de restructurare a ANAF, convenit cu Banca Mondială, de unde România a tras un miliard de dolari, şi plafonarea plăţilor în numerar.

    În ianuarie, când ministru al finanţelor era Daniel Chiţoiu, Guvernul intenţiona să promoveze o reglementare care limita la 2.000 de lei pe zi plăţile în numerar pe care le pot face firmele între ele şi către persoane fizice şi introducea un plafon de 10.000 de lei pentru plăţi între persoanele fizice. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a comentat atunci iniţiativa spunând că limitarea plăţilor în numerar, mai ales la tranzacţiile cu terenuri, aminteşte de zicala “iadul e pavat cu intenţii bune”, întrucât intenţia de stopare a evaziunii fiscale prin aducerea obligatorie la bancă a proprietarilor ar spori birocraţia şi aşa existentă şi ar descuraja tranzacţiile, mai ales pentru proprietarii în vârstă.

    Proiectul de ordonanţă din ianuarie mai cuprindea şi o limitare la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit a comisioanelor pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare a tranzacţiei. Guvernul nu va renunţa la această prevedere, în ciuda lobby-ului din partea companiilor emitente şi din partea băncilor.

     

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    388 mil. euro
    excedentul din ianuarie al contului curent al balanţei de plăţi, comparativ cu 267 mil. euro în aceeaşi lună din 2013

    27,9%
    rata serviciului datoriei externe pe termen mediu şi lung în ianuarie, faţă de 41,4% în 2013

    1,2%
    cu atât a crescut în UE costul orar al muncii în T4 2013 faţă de aceeaşi perioadă din 2012, în timp ce avansul în zona euro a fost de 1,4%; în T3, creşterea fusese de 1,1% în ambele zone

    13 mld. euro
    deficitul comercial al UE cu restul lumii în ianuarie, faţă de un deficit de 17,7 mld. euro în ianuarie 2013

    1,3%
    creşterea în ianuarie a producţiei din sectorul de construcţii din UE faţă de luna decembrie, după un avans de 1,2% în decembrie faţă de noiembrie 2013

    8%
    creşterea investiţiilor străine directe în România în luna ianuarie faţă de aceeaşi lună din 2013, la 244 mil. euro


     

  • Concesii pentru săracii din Grecia

    Premierul Antonis Samaras a confirmat că una dintre condiţiile finanţării va fi reducerea cu 3,9% a contribuţiilor la asigurări sociale plătite de către angajatori, cu scopul de a susţine companiile şi de a stimula majorarea salariilor.

    El a promis, de asemenea, că va distribui 500 mil. euro către un milion de greci consideraţi a fi cel mai afectaţi de criză, inclusiv salariaţi prost plătiţi ai statului, pensionari, familii sărace şi persoane fără adăpost, suma provenind din excedentul bugetar proiectat pentru acest an, de 2,9 mld. euro.

    Concedierile în sectorul bugetar vor continua şi la anul, inclusiv după îndeplinirea ţintei de 15.000 de concedieri pentru anul curent. Şomajul în Grecia a urcat deja, conform ultimelor date statistice, la un nou record european – 27,5% în ultimul trimestru din 2013, în creştere cu 1,3% faţă de trimestrul precedent şi cu 5,2% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2012.