BusinessMagazin

Blog

  • Albania sugerează că are pretenţii teritoriale din partea Greciei

    Săptămâna trecută, Guvernul de la Tirana a cerut Atenei să revizuiască planurile de exploatare a hidrocarburilor în Marea Ionică, argumentând că activităţile de exploatare s-au extins în apele teritoriale albaneze. În cadrul demersului, Albania cere şi hărţile cu zăcămintele de petrol din provincia Epirus, situată în nord-vestul Greciei.

    Potrivit unor surse diplomatice, solicitarea este o revendicare teritorială clară din partea Albaniei, vizând frontiera dintre cele două ţări.

    Autorităţile elene interpretează gestul ca fiind unul inspirat de mişcarea naţionalistă numită “Albania Mare”, care vizează regiuni în care trăiesc etnici albanezi.

    Potrivit unor hărţi prezentate în anul 2011 de ministrul grec al Energiei din acea perioadă, Yiannis Maniatis, acţiuni de explorare privind zăcămintele petroliere fuseseră efectuate la nord de provincia elenă Ioannina, situată în apropierea frontierei cu Albania. Administraţia de la Tirana nu a avut nicio reacţie la acea vreme.

  • Deutsche Telekom preia participaţia de 49% a statului slovac la Slovak Telekom, pentru 900 milioane de euro

    “Am continuat procesul de vânzare a participaţiei statului la Slovak Telekom, iar suma oferită de Deutsche Telekom este peste valoarea unei oferte de vânzare la bursă, stabilită la circa 750 milioane de euro”, a declarat ministrul slovac de Finanţe Peter Kazimir, transmite MarketWatch.

    El s-a referit la anularea recentă a vânzării participaţiei de 49% la Slovak Telekom, cea mai mare companie de telecomunicaţii mobile şi fixe din Slovacia, la bursele din Londra, Bratislava şi Praga.

    Deutsche Telekom, care deţine deja 51% din acţiunile Slovak Telekom, devine prin preluarea participaţiei statului slovac singurul proprietar al companiei.

    Grupul german şi guvernul slovac au mai convenit ca 100 de milioane de euro din preţul convenit să fie blocate într-un cont escrow, până la finalizarea unor litigii în care este implicată Slovak Telekom.

    Cei doi acţionari au decis şi reluarea plăţii de dividende de către Slovak Telekom, ceea ce va face ca statul să primească 16 milioane de euro din profitul net din 2014 al companiei, de 43,6 milioane de euro.

    Anterior, guvernul slovac a criticat Deutsche Telekom pentru că a refuzat să distribuie dividende din profitul Slovak Telekom.

    Este probabil ca guvernul să folosească veniturile din vânzarea Slovak Telekom pentru rambursarea unor împrumuturi publice sau la preluarea unor active de generare a electricităţii, scoase la vânzare de compania italiană Enel.

    Grupul german Deutsche Telekom desfăşoară operaţiuni în aproximativ 50 de ţări şi are circa 229.000 angajaţi la nivel mondial.

    În România, grupul Deutsche Telekom este prezent prin Telekom Romania Communications, divizie care acoperă operaţiunile fixe, şi Telekom Romania Mobile Communications, divizie de telecomunicaţii mobile.

  • CC discută în 10 iunie sesizarea preşedintelui privind modificările la Legea serviciilor comunitare

    Sesizarea a fost înregistrată marţi la Curtea Constituţională şi va fi analizată în 10 iunie, au declarat, pentru MEDIAFAX, oficiali din cadrul CC.

    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, luni, că solicită Curţii Constituţionale verificarea constituţionalităţii modificărilor la Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006.

    “Această modificare a fost tratată – ca să ştiţi despre ce vorbim -, a fost tratată în spaţiul public ca o intervenţie pentru schimbarea reglementărilor în incompatibilitatea aleşilor locali. Această schimbare se referă, în esenţă, la faptul că primarul şi preşedintele Consiliului Judeţean pot fi membri în Adunarea Generală a Acţionarilor, atunci când este vorba de o societate în mână publică care se ocupă de utilităţi publice. Această chestiune a fost vehiculată pe larg şi în campania electorală şi, dacă vă amintiţi, chiar subsemnatul am avut o speţă discutabilă cu ANI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a tranşat chestiunea şi a constatat că eu nu am fost la niciun moment în incompatibilitate. Totuşi, această lege care mi-a fost trimisă şi care a ajuns a doua oară la Preşedinţie nu va fi promulgată. Această lege a ajuns la Preşedinţie anul trecut, a fost trimisă la reexaminare de predecesorul meu, acum a ajuns a doua oară la promulgare”, a spus Iohannis.

    Preşedintele a precizat că are “serioase dubii” în ceea ce priveşte constituţionalitatea acestui act normativ.

    “Am serioase dubii în ce priveşte constituţionalitatea acestui act normativ, drept pentru care am formulat o adresă către Curtea Constituţională şi voi solicita verificarea constituţionalităţii acestui act normativ. În esenţă, trebuie să lămuresc un pic fondul problemei. Eu m-am exprimat în repetate rânduri în chestiunea incompatibilităţilor şi am spus că acest domeniu trebuie mai bine reglementat. Incompatibilităţile trebuie să fie clarificate după o discuţie publică şi formulate în aşa fel încât toată lumea să înţeleagă uşor care sunt principiile care stau la bază şi care sunt incompatibilităţile. Acest act normativ vrea să rezolve o parte din această problemă, folosind un subterfugiu, folosind un articol dintr-o lege care nu reglementează incompatibilităţi. Este primul aspect. Al doilea aspect, această lege care mi-a fost trimisă spre promulgare, într-un articol prevede derogări de la Legea nr. 215, Legea administraţiei publice locale. Dacă este aşa, 215 este o lege organică şi atunci şi legea de derogare trebuie să fie tratată ca şi o lege organică, ori parcursul prin Parlament nu a fost de aşa natură. Iată, deci, şi o problemă de formă. Pentru aceste două chestiuni voi trimite actul normativ spre analiză Curţii Constituţionale”, a explicat Iohannis, în conferinţa de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

    Preşedintele arată, în sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea Legii 51/2006, că motivele sesizării vizează “aspecte de neconstituţionalitate extrinsecă, constând, pe de o parte, în încălcarea normelor constituţionale referitoare la domeniul rezervat legii organice, prevăzut la Art. 73 alin. (3) coroborate cu cele ale Art. 76 alin. (1) din Constituţie, republicată, iar pe de altă parte, a celor referitoare la competenţa legislativă a Camerelor Parlamentului în procedura de legiferare, prin nerespectarea dispoziţiilor alin. (1) teza finală şi alin. (5) ale Art. 75 din Constituţie, republicată”.

    “Totodată, în ceea ce priveşte fondul reglementării, prin faptul că prevederile articolului unic pct. 2 reglementează echivoc şi neclar, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine şi prevederilor Art. 1 alin. (5) din Constituţie, republicată, încălcând astfel principiile şi normele de tehnică legislativă ce impun o reglementare unitară, în scopul realizării unei sistematizări a materiei, cu consecinţa creşterii accesibilităţii şi predictibilităţii legii. Precizăm că în acest ultim caz este vorba despre materia incompatibilităţilor şi conflictelor de interese prevăzute de Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei”, se menţionează în sesizare.

    Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 a fost iniţial respinsă de Senat şi adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională. Astfel, Camera Deputaţilor a modificat forma iniţiatorului prin amendarea dispoziţiilor artirolului 10, alineatul 8 şi instituirea acestora ca norme derogatorii de la prevederile articolului 37 şi ale articolului 92 ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001.

    Ulterior adoptării legii de către Camera Deputaţilor, la data de 14 iulie 2014, preşedintele de atunci, Traian Băsescu, a solicitat Parlamentului reexaminarea actului normativ, pe motiv că prevederile articolului unic pct. 2 vin în contradicţie cu dispoziţiile legale privind respectarea regimului incompatibilităţilor şi conflictelor de interese reglementat în Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

    În cadrul reexaminării din Parlament, această lege a fost dezbătută de Senat, în calitate de primă Cameră, şi de Camera Deputaţilor în calitate de Cameră decizională, fiind adoptată în aceeaşi formă cu cea înaintată anterior spre promulgare.

    Primarii şi preşedinţii CJ vor putea fi reprezentanţi în adunările generale ale asociaţiilor cu activitatea în serviciile de utilităţi publice, a decis recent Camera Deputaţilor, respingând astfel cererea de reexaminare a preşedintelui la legea serviciilor comunitare.

    În cererea de reexaminare din iunie 2014, trimisă Parlamentului, se arăta că participarea primarilor şi a preşedinţilor consiliilor judeţene în organele de conducere ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară nu se justifică în mod obiectiv, întrucât soluţia legislativă propusă ar avea un impact negativ, deoarece ar conduce la eludarea regimului incompatibilităţilor.

    “Ca efect al noului text de lege, Agenţia Naţională de Integritate nu ar mai putea constata incompatibilitatea primarilor sau a preşedinţilor consiliilor judeţene care vor face parte din organele de conducere ale acestor asociaţii”, se menţiona în cererea de reexaminare a legii.

  • Gândul.info lansează campania-eveniment “Cu Gândul la România”

    Concret, Gândul.info îi provoacă pe cititori la un exerciţiu de gândire liberă, profundă şi, mai ales, aplicată despre viitorul României în următorii 10 ani. Cu gândul la cititori, campania îi invită pe aceştia să devină, la rândul lor, promotori ai valorilor cu care rezonează, într-un parteneriat deopotrivă motivaţional şi aspiraţional. În fiecare lună pe parcursul anului 2015, Gândul va celebra, împreună cu cititorii săi, câte o valoare naţională menită să regăsească şi să scoată la iveală acei români care au făcut din Puterea Gândului, faptă şi au reuşit să transforme forţa gândirii în acţiuni care să facă diferenţa astăzi, mâine şi peste 10 ani.

    Prima valoare celebrată în campania “Cu Gândul la România”, lansată aseară într-o ediţie specială “Gândul Live”, este CURAJUL. După ce ei înşişi au avut curajul să schimbe mentalităţi prin campanii precum “Why don’t you come over?”, “Daily Fail” sau “Voteşti / Vreau Preşedinte”, acum, jurnaliştii de la Gândul.info descoperă şi relatează poveştile unor oameni curajoşi care au luptat cu stereotipuri, legi nedrepte şi sisteme ineficiente, şi, în ciuda acestora, au reuşit sa schimbe ceva în România. Un demers pe care Gândul îşi propune să-l continue, de la vorbă la faptă, “Cu Gândul la România” şi în următorii zece ani.

    Campania, puternic interactivă, se desfăşoară în fiecare zi pe platforma cugandullaromania.gandul.info, pe care vom descoperi împreună epic stories, reportaje video, intervenţii live şi opinii ale contributorilor şi invitaţilor speciali.

  • CNA, sesizat de reprezentanta lui Julio Iglesias în privinţa emisiunii de la Antena 3

    Reprezentanta lui Julio Iglesias în România, Gabriela Ristea, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX că precizările pe care le-au făcut în comunicatul de presă transmis vineri către mass-media le-a semnalat, în aceeaşi zi, şi reprezentanţilor CNA.

    “Ce am precizat în comunicat le-am semnalat şi dumnealor (reprezentanţilor CNA, n.r)”, a spus Gabriela Ristea, Public Relations Assistant a lui Julio Iglesias, pentru MEDIAFAX.

    Întrebată dacă intenţionează să dea în judecată postul Antena 3, în numele artistului, Gabriela Ristea a declarat: “Julio Iglesias Jr. nu a menţionat nimic despre asta. Nu ştiu ce să vă spun, pentru că el nu a precizat nimic. Pur şi simplu a vrut să specifice clar, în comunicat, pentru presă ce s-a întâmplat, ca să nu fie niciun fel de confuzie şi, pe de altă parte, am făcut sesizarea din partea lui către CNA”

    Aceasta a mai declarat, pentru MEDIAFAX, că nu a făcut sesizări şi la alte autorităţi ale statului.

    Pe de altă parte, Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a primit, până în momentul difuzării acestei ştiri, un număr total de 19 sesizări privind emisiunea de la Antena 3 în care a fost invitat Julio Iglesias Jr., au declarat marţi, pentru MEDIAFAX, reprezentanţi ai instituţiei.

    Potrivit practicii CNA, Consiliul va analiza acest subiect după ce departamentele de specialitate ale instituţiei vor monitoriza aspectele sesizate.

    Reprezentanţii cântăreţului Julio Iglesias Junior, care, joi seară, a fost invitat la emisiunea “Sinteza zilei” de la Antena 3, au transmis, vineri, agenţiei MEDIAFAX un comunicat de presă, în care au explicat că artistul nu cunoaşte limba română şi a repetat cu bună-credinţă “Jos Băsescu” atunci când moderatorul i-a cerut acest lucru. Comunicatul a fost publicat, vineri, şi pe pagina de Facebook a tatălui artistului, Julio Iglesias.

    “În urma emisiunii «Sinteza zilei» (Antena 3) din 14 mai 2015, în care prezentatorul Mihai Gâdea, în ultimele secunde ale emisiunii, l-a întrebat «inocent» pe Julio Iglesias Junior «Pot să te învăţ ceva în limba română?», după care l-a pus să repete în româneşte, fără să îi spună ce înseamnă acele cuvinte, «Antena 3 e aici. Jos Băsescu!», managementul artistului precizează clar următoarele: Julio Iglesias Junior nu cunoaşte limba română, nu este familiarizat deloc cu numele româneşti şi, când a repetat după Mihai Gadea, cu bună-credinţă, «Jos Băsescu!», nu s-a gândit nicio clipă că este vorba de un slogan politic”, se arată în comunicatul transmis de reprezentanţii artistului.

    Potrivit acestora, fiind ultimele secunde ale emisiunii, Julio Iglesias Junior a crezut că este vorba despre câteva cuvinte de rămas-bun în limba română, pe care prezentatorul îl ruga să le repete după el, pentru telespectatori.

    “Julio Iglesias Junior nu este la curent cu politica din România, nu cunoaşte politicienii români şi, neştiind deloc limba română, nici măcar nu şi-a dat seama că propoziţia «Jos Băsescu!» includea numele unei persoane”, mai spun reprezentanţii artistului.

    De asemenea, managementul artistului precizează că Julio Iglesias Junior “a fost indus în eroare în mod voit de către moderatorul emisiunii, Mihai Gâdea, într-un mod absolut regretabil şi incalificabil”.

    “Artistul nu şi-ar permite niciodată să vină la televiziune să spună, în cunoştinţă de cauză, «Jos politicianul X!» sau «Jos politicianul Y!». Julio Iglesias Junior a venit în România şi a acceptat invitaţia de a participa la emisiune pentru a vorbi exclusiv de concertele pe care le va oferi în România alături de tatăl său, Julio Iglesias”, se mai arată în comunicatul citat.

    Totodată, în comunicatul citat se precizează că artiştii nu doresc să fie implicaţi în nicio chestiune de natură politică.

    “Este absolut regretabil gestul Antenei 3, de care ne delimităm total pe această cale”, se mai arată în comunicatul citat.

    Sâmbătă, Mihai Gâdea a publicat pe pagina sa de Facebook următorul mesaj: “În emisiunea de joi, avându-l invitat pe Julio Iglesias Jr, am folosit două strigături din folclorul urban. Nu am avut intenţia de a aduce pe nimeni în ringul unei lupte pe care ştiţi bine că am dus-o singur mereu. Respect familia Iglesias, le iubesc muzica şi vreau să îi asigur că preţuirea ce le-o port m-a determinat să adresez invitaţiile către domnii Julio Iglesias şi Julio Iglesias Jr., pentru a fi oaspeţi ai emisiunii pe care o realizez. Alături de cele două formule devenite folclor, i-am oferit invitatului meu şi ocazia de a transmite publicului din România îndemnul de a veni la concertul său din Bucureşti. Regret sincer dacă am afectat sensibilitatea domnului Iglesias sau a vreunui membru al familiei sale!”.

    Julio Iglesias Jr. va cânta în deschiderea concertelor tatălui său, Julio Iglesias, cei doi artişti urmând să urce împreună pe scenă cu ocazia show-urilor programate pe 22 mai, la Sala Polivalentă din Cluj-Napoca, şi pe 2 iulie, la Sala Palatului din Bucureşti.

  • VREMEA miercuri şi joi: Prognoza meteo în ţară şi în Bucureşti

    În restul teritoriului, cerul va fi variabil, ploi slabe, de scurtă durată vor fi posibile izolat, iar vântul va sufla moderat, cu intensificări locale. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 5…7 grade în depresiunile Carpaţilor Orientali şi 18…19 grade în Dealurile de Vest.

    BUCUREŞTI

    Vremea va fi caldă, cu o maximă termică în jurul a 28 de grade. Cerul va fi variabil, iar în cursul zilei vântul va sufla în general moderat. Temperatura minimă va fi de 12…13 grade.

    JOI

    Vremea se va menţine caldă, dar în vest şi nord-vest instabilitatea atmosferică se va manifesta prin dezvoltări noroase, frecvente descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului şi local averse; cu precădere în orele serii izolat vor fi posibile vijelii şi vor fi condiţii de grindină. În celelalte zone, cerul va fi variabil, cu înnorări trecătoare şi condiţii pentru ploi de scurtă durată, mai ales pe litoral şi la munte. Temperaturile maxime se vor încadra între 25 şi 31 de grade, uşor mai mici pe litoral şi în deltă, iar cele minime între 10 şi 18 grade, mai scăzute în depresiuni.

  • Comisia juridică a Camerei a avizat proiectul legii insolvenţei persoanei fizice

    Iniţiatorul proiectului, deputatul PSD Ana Birchall, a declarat că este foarte bucuroasă că “s-a făcut istorie” legislativă prin adoptarea acestui proiect.

    “Sunt tare bucuroasă că astăzi am făcut istorie în Comisia juridică şi sper să facem acelaşi lucru şi mâine în plen şi această lege să intre în vigoare”, a spus Birchall.

    Ea a explicat că de această lege va beneficia orice debitor de bună credinţă care are “un necaz financiar”, nu din vina sa, acesta putând să-şi reeşaloneze datoriile, pe baza unui plan de redresare, pe o perioadă de 5 ani. Acest debitor, în momentul în care îşi deschide procedura de insolvenţă, nu mai poate fi executat silit şi este stopată orice penalitate sau majorare de întârziere.

    “Orice debitor de bună credinţă care are un necaz financiar independent de voinţa sa, din momentul în care îşi deschide procedura insolvenţei persoanei fizice nu mai stă cu grija că va fi executat silit sau că rămâne pe drumuri, deci executarea silită este reglementată ca o excepţie, nu ca o regulă. Un debitor de bună credinţă, dacă are anumite datorii şi consideră că se poate redresa financiar şi este în necaz financiar fără vina sa, poate, în baza unui plan de rambusare care se poate întinde pe 5 ani cu posibilitatea prelungirii a încă unui an de zile, să-şi reeşaloneze aceste datorii astfel încât să nu fie executat silit. În momentul deschiderii procedurii de insolvenţă nu mai sunt acumulate datorii la datorii, penalităţi la penalităţi la o rată bancară. Orice penalitate, majorarea de întârziere se stopează automat”, a mai explicat Birchall.

    Ea a mai spus că orice debitor care, după 90 de zile de la data scadentă a unei datorii, ştie că nu mai poate să-şi achite aceste datorii, poate să-şi ceară intrarea în insolvenţă şi, în felul acesta, să se poată redresa financiar în baza acestui plan de rambursare.

    “Avem două proceduri: atunci când debitorul nu are nicio şansă să se redreseze, poate solicita lichidarea sau îşi poate reeşalona datoriile, pe baza planului de rambursare pe care îl propune, sub supravegherea şi consultanţa unui administrator al procedurii desemnat de o comisie de insolvenţă. Acest admnistrator poate fi dintre practicienii în insolvenţă, avocaţi, notari sau executori judecătoreşti”, a mai spus Birchall.

    Ea a mai aratat că, la nivel naţional, va fi o comisie naţională de insolvenţă, iar la nivel teritorial va fi o comisie teritorială de insolvenţă care se întâlneşte cel puţin o dată pe lună.

    Cheltuielile în procedura de rambursare sunt prevăzute în planul de rambursare, iar cheltuielile de demarare a acestei proceduri sunt suportate de la bugetul de stat.

    Deputatul PNL Ioan Cupşa a declarat, la rândul său, că PNL va vota acest proiect de lege, pentru că este o iniţiativă liberală. “PNL susţine această lege, dar criticăm conţinutul acestei legi, legea este mult prea stufoasă, iar procedura prea complicată, greoaie şi ea trebuie amendată”, a spus Cupşa.

    Proiectul urmează să intre miercuri în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor.

  • Scenariu pentru Legea salarizării: Preşedintele, premierul, şeful ICCJ, remuneraţi la fel

    Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Rovana Plumb, a spus că se lucrează la noua Lege privind salarizarea în sistemul bugetar, propunerea fiind ca salariul minim pe economie să fie de 1.200 de lei din ianuarie 2016.

    “Suntem, în momentul de faţă, în situaţia de a calcula anumite scenarii, împreună cu Ministerul de Finanţe. Imediat vom intra în dialog cu partenerii sociali, dar ne vom consulta şi cu ceilalţi colegi din Guvern. Aşa cum am propus, cel mai mic salariu va fi 1.200 de lei, salariul minim pe economie, începând din ianuarie 2016, şi cel mai mare va fi cel al preşedintelui, egal cu cel al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), egal cu al premierului, egal cu al preşedintelui Camerei Deputaţilor şi cu cel al Senatului”, a precizat Rovana Plumb.

    Întrebată cum comentează declaraţia ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici, privind salariile din administraţie, Rovana Plumb a spus că problema se pune în ceea ce priveşte motivarea personalului din tot sectorul bugetar.

    “Ceea ce am reuşit noi să facem pentru anul acesta a fost să creştem salariile doar în cele două sectoare-cheie: sănătate şi educaţie. Acum ne uităm spre tot sectorul bugetar, pentru că, într-adevăr, aici nu au mai fost făcute niciun fel de majorări, iar de motivarea personalului avem nevoie în tot sectorul bugetar, pentru a furniza servicii de calitate, dar şi pentru a elabora politici publice”, a spus ministrul Muncii.

    Rovana Plumb a adăugat că încă nu are un răspuns privind posibilitatea elaborării unei legi separate pentru domeniul sanitar, întrucât decizia va fi luată numai în urma dialogului cu reprezentanţii sindicatelor din domeniu.

    Salariul unui ministru, de circa 5.300 de lei, este ruşinos, fiind nevoie de “reaşezarea” salariilor în administraţie, domeniu care trebuie să fie bine remunerat, a declarat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

    “Este un subiect (salariul unui ministru, n.r.) pe care noi nu-l discutăm cu omologii noştri, pentru că nimeni nu te crede. Nu aş putea să spun cât anume ar trebui să câştige, dar toate aceste salarizări trebuie reaşezate: de la preşedintele statului până la funcţionarul pe studii medii dintr-o primărie de comună. Trebuie toate reaşezate. Eu îmi aduc aminte din anii de administraţie petrecuţi, unde salarizarea era altfel aşezată: mai comprimată, fără foarte multe trepte de salarizare, mult mai uşor de aplicat şi era cât de cât, să spunem, decentă. Până la un punct, după care s-a pierdut tot. Fără o administraţie puternică, nu ai cum să speri, decât accidental, că se pot face lucrurile bine”, a spus Teodorovici, la Digi24.

    Ministrul Finanţelor a adăugat că este este nevoie de salarizare, pregătire, stabilitate, încredere, cunoaşterea legii, dar şi de o legislaţie mai simplă.

    La sfârşitul lunii ianuarie, Guvernul a decis înfiinţarea unui grup de lucru care să revizuiască Legea salarizării unitare, astfel încât noile prevederi să fie aplicate începând cu anul viitor.

    Guvernul propune ca în noua lege a salarizării să fie cinci clase de salarizare, care să includă, persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit şcoli profesionale, fără bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurtă durată (precum asistent medical, arhivar, grefier) şi persoanele cu studii superioare de lungă durată (precum medicul, profesorul, dar şi preşedintele ţării, parlamentarul şi ministrul), pentru această ultimă categorie fiind propus salariul maxim de 22.000 de lei brut.

    Ministrul Muncii spunea că numărul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus astfel de la 111 la doar cinci, proiectul legii salarizării urmând să fie finalizat până la sfârşitul anului.

    Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea salariului minim pe economie a condus în sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesită o corecţie.

    Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eşantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eşantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu.

    Raportul dintre salariul minim şi cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensaţiile, primele şi indemnizaţiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câştigului.

    Din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu valoarea de referinţă, astfel încât până în prezent au fost păstrate salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru.

  • Ucraina este interesată să importe gaze din România

    “România caută o piaţă, în timp ce gazele româneşti sunt interesante pentru noi ca mijloc de diversificare a furnizorilor”, a spus Prokopiv.

    El a arătat că este probabil ca România să aibă disponibilă în 2016 o cantitate de gaze de până la 2 miliarde de metri cubi, pentru exporturi.

    Ucraina, care obişnuia să îşi asigure aproape tot necesarul de gaze cu livrări din Rusia, a început să cumpere gaze şi din Uniunea Europeană, în încercarea de a reduce facturile şi dependenţa energetică faţă de Moscova.

    În prezent, Ucraina cumpără 50% din gazele importate din Slovacia, Polonia şi Ungaria, iar restul din Rusia, potrivit datelor Ukrtransgaz.

    În luna aprilie, Ucraina a încheiat un acord interimar pentru achiziţia de gaze din Rusia în următoarele trei luni. Potrivit acordului, Ucraina va cumpăra gaze în perioada aprilie-iunie la un preţ de 248 de dolari pentru o mie de metri cubi, sub preţul de 329 de dolari prevăzut în acordul pentru iarna trecută.

    România exportă deja gaze în Republica Modova, prin conducta Iaşi-Ungheni, inaugurată în luna august a anului trecut şi care a fost construită cu scopul reducerii dependenţei Republicii Moldova faţă de livrăriile de gaze ruseşti. Investiţia în acest tronson de conductă a fost de 26 milioane de euro, din care 7 milioane de euro au fost atrase din fonduri europene. Transgaz poate asigura un debit maxim de 60.000 metri cubi de gaz pe oră, însă condiţiile tehnice şi configuraţia sistemului naţional de transport gaze din Republica Moldova limitează livrările la cel mult 10.000 de metri cubi pe oră.

    Pentru extinderea capacităţii de transport la 1,5 miliarde metri cubi de gaze pe an (171.000 metri cubi pe oră) ar fi nevoie de 110 milioane de euro. Creşterea capacităţii la 2,2 miliarde metri cubi pe an (250.000 metri cubi pe oră) ar presupune o investiţie de 150 milioane de euro, potrivit estimărilor oficiale.

  • Turbinele fără elice, alternativă pentru stâlpii eolieni convenţionali. Cum arată şi cum funcţionează – FOTO

    Potrivit creatorilor turbinelor Vortex, design-ul fără elice ar putea reduce costurile de fabricaţie cu până la 53%, iar vorticitatea ar putea reprezenta viitorul “energiei verzi”, scrie Daily Mail.

    Prototipul Vortex deja creat funcţionează cu ajutorul unui con compus din fibre de carbon şi de sticlă. La baza conului sunt poziţionate două inele cu magneţi negativi (de respingere), care se comportă ca un motor non-electric, iar în bătaia vântului, aceştia se vor împinge unul pe celălalt. Astfel, mişcările vor fi transformate în energie electrică cu ajutorul unui alternator care creşte frecvenţa mişcărilor catargului, chiar şi la viteze mici ale vântului.

    Turbina eoliană „Vortex Mini” are 12 metri înălţime şi, potrivit companiei, poate capta jumătate din puterea vântului, adică cu 30 de procente mai puţin decât vechii stâlpi.

    “Momentan, avem un Vortex cu toate reperele tehnice: oscilaţie, sincronizare cu diverse tipuri de viteze eoliene şi generare de energie”, a declarat David Suriol, unul dintre creatorii turbinelor, pentru Renewable Energy Magazine.

    Compania speră să scoată pe piaţă turbine de 100 waţi, până în 2018.