BusinessMagazin

Tag: refuz

  • Gruia Stoica a venit cu cea mai tare explicaţie pentru eşecul privatizării de la CFR Marfă: Nu am plătit cei 170 mil. euro pentru că nu aveam baza legală

    Omul de afaceri Gruia Stoica, proprietar GRF, câştigătorul licitaţiei pentru privatizarea CFR Marfă, a ieşit în această seară într-o conferinţă de presă, pentru, spune el, “a clarifica totul”.

    “Eu nu puteam să plătesc până când vânzătorul nu-şi îndeplinea condiţiile suspensive. Am transmis vânzatorului despre disponibilitatea noastră de a plăti (170 mil. euro – n. red.), dar GFR nu avea baza legală să facă această plată””, a declarat Gruia Stoica în conferinţă.

    El a mai spus că una dintre coândiţiile suspensive din contract, anume obţinerea de către vânzător a acordului creditorilor pentru schimbarea structurii acţionariatului companiei, nu a fost îndeplinită.

    Şapte din doisprezece bănci creditoare ale CFR Marfă nu şi-au dat acordul pentru transferul de acţiuni, a spus Stoica. Ministrul transporturilor Ramona Mănescau admisese luni seară că această condiţie a fost îndeplintă doar parţial.

    Actul de privatizare a CFR Marfă prevede că transferul dreptului de proprietate asupra pachetului de 51% din acţiuni se realizează la data îndeplinirii cumulative a cinci condiţii: emiterea unei decizii din partea autorităţilor de concurenţă; finalizarea de către vânzător a conversiei creanţelor deţinute de stat asupra companiei la data semnării contractului şi definitivarea structurii capitalului social al societăţii în urma operaţiunii; obţinerea de către vânzător de la finanţatorii interni şi externi ai societăţii a unui acord cu privire la modificarea structurii acţionariatului societăţii, ca efect al încheierii contractului; creditarea contului vânzătorului cu toate sumele datorate de cumpărător şi semnarea declaraţiei privind transferul dreptului de proprietate asupra pachetului de acţiuni în registrul acţionarilor şi de acţiuni al societăţii.

    Neîndeplinirea acestor condiţii a condus la eşecul privatizării.

    Stoica a spus în această seară că analizează posibilitatea de a cere o ordonanţă preşedinţială în justiţie prin care privatizarea CFR Marfă să continue.

    GFR a fost declarat câştigător în procesul de privatizare a CFR Marfă în iunie, după ce a oferit un preţ de 202 mil. euro pentru 51% din acţiuni. Din aceşti bani a plătit o garanţie de 10 mil. euro şi un avans de 20 mil. euro, reprezentând 10% din valoarea tranzacţiei. Luni ar fi trebuit să depună şi restul de 170 mil. euro, ceea ce nu s-a mai întâmplat.

  • Ce este şi ce nu este taxa de interchange

    Taxa de interchange – unul dintre mijloacele de compensare interbancare care intervin în tranzacţiile cu carduri, de la banca acceptatoare către banca emitentă – a dat naştere multor asemenea zvonuri şi confuzii. Ce este şi ce nu este taxa de interchange?

    Nu este un comision de utilizare a cardului şi nu este suportată de posesorul de card. Dacă ar fi aşa, la toate magazinele, preţurile pentru cei care plătesc cu cardul ar fi diferite decât cele pentru plata cu cash. Or, nu sunt. De fapt, prin lege, în România, comisionul la plata cu cardul – care în terminologia noastră se numeşte surcharge – este interzis. Adică trebuie să fie 0%. Orice caz în care această regulă nu se respectă poate şi trebuie să fie raportat autorităţilor.

    Unii ar argumenta că toate costurile pe care le suportă comercianţii (inclusiv aşa-numitele comisioane de acceptare a plăţii cu cardul pe care ei şi nu consumatorii le plătesc) se regăsesc în preţul final al produsului. Dar cum plăţile cu cardul pentru cumpărături în România sunt cam 6% din totalitatea tranzacţiilor, argumentul nu e solid.

    Nu este nicio sursă de venit excepţională pentru organizaţiile de plată sau pentru bănci. În cazul MasterCard, interchange fee-ul nu este colectat de organizaţia de plată şi nu generează venituri pentru aceasta, ci este tranzacţionat direct între bănci şi este o taxă menită să compenseze banca emitentă pentru costurile ce intervin atunci când autorizează o plată a posesorului de card către comerciantul acceptator. Un exemplu de astfel de costuri sunt riscurile financiare pe care băncile emitente şi le asumă. Un magazin va avea întotdeauna garanţia că-şi va primi banii dacă tranzacţia cu cardul este autorizată – chiar dacă posesorul de card nu are suficienţi bani. În acest caz, banca emitentă suportă aceste costuri.

    Surplusul de venituri provenit din taxă se întoarce în dezvoltarea sistemului de plăţi cu cardul, dezvoltare de care România are nevoie, dat fiind că istoria noastră cu cardul abia a depăşit 15 ani, iar acceptarea este încă limitată, eufemistic vorbind. Ca în toate cazurile în care vorbim despre taxe şi comisioane, şi în acest caz se dezbate ipoteza că eliminarea taxei va sprijini comercianţii şi va duce la reducerea preţurilor către consumator. În medie, taxa interchange reprezintă aproximativ 1,2% din valoarea tranzacţiei – în acele magazine în care, dacă priviţi acum reclamele, reducerile acordate consumatorilor sunt de 30%, 40%, 50%, 70% şi în care structura preţurilor se bazează în aceeaşi măsură pe considerente economice, cât şi psihologice…

    Cosmin Vladimirescu (country manager România şi Moldova, MasterCard Europe)

  • Cel mai nou mall din România. Cum are de gând să lupte cu Băneasa Shopping City

    Nu mai puţin de două săptămâni înainte de deschiderea mallului Promenada, muncitorii dau zor deopotrivă să termine lucrările sau să amenajeze spaţiile interioare ale mallului. Zeci de oameni robotesc în diferite părţi ale centrului comercial, fie că plantează copaci pe terasa de 7.000 mp de la ultimul etaj, fie că lucrează la instalaţiile de iluminat, la montarea rafturilor sau la aplicarea gresiei în spaţiul destinat restaurantelor.

    Zgomotul este pe măsură, în aproape orice parte a centrului comercial, şi nici praful din aer nu lipseşte. Peste 95% din suprafaţa de 35.000 mp a mallului este deja închiriată, iar cei care şi-au luat în primire spaţiile vor să se asigure că au şanse să atragă clienţii ce vor da năvală, măcar de curiozitate, în noul mall. În primul an de funcţionare, dezvoltatorul Raiffeisen Evolution se aşteaptă ca veniturile din chirii să ajungă la 11 milioane de euro, valoare care indică un drum lung până la amortizarea investiţiei de 130 de milioane de euro.

    Mallul va intra în competiţie cu alte centre comerciale din Bucureşti, mai apropiate sau mai îndepărtate. „Pe viaţă şi pe moarte„ nu este câtuşi de puţin o metaforă, Bucureştiul având două malluri care s-au confruntat cu insolvenţa, fiind afectate de vecini mai apropiaţi sau mai îndepărtaţi. Exemplul City Mall, intrat în faliment după ce s-a deschis în vecinătatea sa Sun Plaza, este grăitor.

    Clădirea este diferită de celelalte malluri din Bucureşti, cu elemente vag navale şi suprafeţe rotunjite. Două intrări, gândite în funcţie de volumul de trafic estimat, vor primi vizitatorii pe cele două artere ce străjuiesc noul mall, calea Floreasca şi bulevardul Barbu Văcărescu. 
    Păşind în interior, prima surpriză este lipsa unui hipermarket, ancoră care în cele mai noi centre comerciale şi-a făcut, fără excepţie, loc. Mallul este structurat pe şase niveluri, dintre care -3 şi -2 sunt destinate parcărilor, cu 1.300 de locuri. Toate celelalte niveluri găzduiesc spaţii comerciale, iar culorile predominante sunt albul, griul şi argintiul. Pe fiecare etaj există însă o zonă colorată intens; pentru fiecare etaj a fost aleasă o altă culoare, care se regăseşte şi în sigla mallului. În mai multe zone ale construcţiei sunt plasate luminatoare care îngăduie luminii naturale să pătrundă chiar până la nivelurile inferioare.

    Pe aleile mallului este forfotă mare şi înaintea deschiderii; doar câteva dintre spaţiile închiriate au, cu mai puţin de două săptămâni înaintea deschiderii, spaţiile amenajate şi mobilierul aranjat; aproape că pot fi număraţi pe degete retailerii în spaţiile cărora muncitorii nu lucrează la instalaţii, vitrine, podele sau tavane. 127 de contracte de chirie erau gata semnate, cei mai mari chiriaşi, în funcţie de suprafeţele antamate, fiind Peek&Cloppenburg, cu peste 4.800 mp, acesta fiind cel mai mare magazin al reţelei din România, Inditex cu 4.700 mp în şapte magazine şi H&M cu aproape 2.300 mp. Două magazine au zonele de vânzare împărţite pe două niveluri, pe trei etaje diferite fiind aranjate spaţiile Peek & Cloppenburg.

    Promenada nu are nici cinematograf; ultimul nivel al mallului a fost îm-păr-ţit în două zone: una acoperită, care va găzdui o sală de fitness, o zonă de entertainment şi spaţiile destinate restaurantelor, precum şi terasa, care va rămâne descoperită tot timpul anului, iar în sezonul rece va dispune de un patinoar. Pe perioada verii pe terasă îşi vor aşeza mesele şi scaunele cafenelele, iar operatorii centrului comercial plănuiesc să găzduiască şi evenimente, pentru care au rezervat o zonă dedicată, cu scenă, panou de proiecţii şi culise. Pe suprafaţa de 7.000 mp ai terasei se regăsesc şi un loc de joacă pentru copii, dar şi spaţii verzi şi o fântână arteziană. La momentul turului de presă, gazonul era gata aranjat, iar zeci de copaci ornamentali erau fie plantaţi, fie îşi aşteptau rândul.

    Rămâne de văzut cât de mulţi clienţi va reuşi să atragă noul mall, dat fiind că proprietarii speră să atragă chiar şi din cumpărătorii care merg acum la Băneasa Mall; fapt este că miile de corporatişti care lucrează în Pipera se află doar la o staţie de metrou distanţă de Promenada. Şi, dincolo de trafic, în ecuaţia fiecărui centru comercial contează şi câţi dintre vizitatori sunt dispuşi să scoată cardul sau banii din portofel.
     

  • Predoiu, despre Gerea: E un parlamentar respectabil, dar înţeleg că nu are nicio tangenţă cu domeniul

     “Remarcăm dificultatea USL de a găsi cadre competente pentru guvernarea ţării. Mi se părea că aceste partide care au promis marea cu sarea, anul trecut, să aibă şi echipamentul necesar pentru guvernare. Din păcate, guvernarea însemană mai mult decât doi oameni care vorbesc la televizor prin rotaţie sau simultan la talk show-urile de seară”, a precizat Cătălin Predoiu, într-o conferinţă de presă, după şedinţa BPN al PDL.

    El a spus despre Andrei Gerea că “speră să se califice dacă nu e calificat”.

    “În general, un ministru ar trebui să fie competent, să cunoască domeniul, să nu aibă probleme de integritate sau probleme penale şi să nu aibă conflicte de interese economice cu domeniul pe care-l gestionează. Din câte am înţeles, a fost destul de dificil să găsească un astfel de om, rămâne de văzut dacă are competenţele necesare, pentru că înţeleg că nu are nicio tangenţă cu domeniul respectiv, e un parlamentar respectabil, rămâne de văzut dacă va performa sau nu”, a mai spus Predoiu despre Andrei Gerea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antonescu, despre acceptarea de Ponta a propunerii pentru Economie: Ce bine ne înţelegem noi doi!

     “Ce bine ne-nţelegem noi doi, cum spunea un cântec românesc”, a spus Antonescu.

    Întrebat dacă ar fi preluat el portofoliul Economiei, Crin Antonescu a replicat, în glumă: “Era o idee, ca să nu se mai spună că nu susţin Guvernul Ponta suficient”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile centrale îşi fac planuri de urgenţă pentru eventualitatea intrării SUA în default

     Liderii băncilor centrale au discutat posibile măsuri de răspuns la întâlnirea anuală a Fondului Monetar Internaţional (FMI), de la sfârşitul săptămânii trecute, au declarat două surse apropiate situaţiei pentru Bloomberg. Discuţiile au continuat şi după ce bancherii au părăsit reuniunea de la Washington.

    “Doar pentru că în trecut a fost rezolvată întotdeauna, nu înseamnă că nu trebuie să facem plauri de urgenţă. (…) Mă aştept ca Banca Angliei să se pregătească. Mă aştept ca sectorul privat să facă acelaşi lucru, iar în alte ţări situaţia să fie similară”, a declarat Jon Cunliffe, care va prelua din noiembrie funcţia de viceguvernator pentru stabilitate financiară la Banca Angliei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antreprenorul care se întâlneşte lunar cu 50 de tineri români ca să le cumpere ideea de afacere

    Dacă nu l-aţi văzut pe Radu Georgescu în ultimele luni veţi avea o surpriză; antreprenorul a pierdut în jur de 20 de kilograme şi are o siluetă de adolescent. Răspunde mirării reporterilor cu un zâmbet: „N-am făcut nimic special. Trăiesc mai sănătos, mănânc mai sănătos, mă culc devreme, mă scol devreme„. Şi toate acestea nu sunt de ajuns: tocmai a realizat cea mai valoroasă dintre tranzacţiile sale. Este vorba de Avangate, compania „americană„ a lui Georgescu, care ajută producătorii de software să vândă online, furnizând tot ce este după butonul „buy„, care a fost preluată de fondul de investiţii Francisco Partners, cu birouri în Londra şi San Francisco, fond care dispune de active de 7 miliarde de dolari.

    Înainte de orice, l-am întrebat pe Radu Georgescu dacă îl mai îngrijorează ceva acum. Şi a aprobat: este vorba de situaţia financiară din Statele Unite, ameninţate, cel puţin la ora discuţiei, de un posibil default, dar şi de bula tehnologică pe care antreprenorul o anunţă de ceva vreme, bulă cauzată în special de creşterea reţelelor sociale. „Afacerile GeCad sunt globale, SUA reprezintă mai mult de jumătate din IT-ul mondial, aşa că un default al SUA ar putea deveni o problemă serioasă pentru industrie.„ În privinţa bulei tehnologice, aceasta nu se va sparge mâine sau anul viitor, dar poate în 2015. În plus, Georgescu admite că bula tehnologică a fost unul din factorii pe care s-a bazat decizia de a vinde Avangate; nu a fost factorul determinant, dar a cântărit ceva în ecuaţie.

    Determinant a fost, în decizia de a vinde, interesul pe care l-a trezit Avangate. „În ultimul an şi ceva, compania s-a bucurat de foarte mare interes. Acesta a crescut şi a crescut şi a crescut, aşa că în decembrie 2012 – ianuarie 2013 am decis că poate fi agreabil să începem un proces adevărat. Şi am angajat Pagemill Partners, bancă de investiţii din Statele Unite, iar de aici încolo a pornit un proces competititv, serios.„ Şi a rezultat cel mai „valoros„ exit al lui Georgescu, care nu precizează suma aferentă tranzacţiei. „Primul exit este întot-deauna cel mai bun, pentru că este primul, dar acesta este cel mai valoros.„ Precedentele cele mai importante tranzacţii realizate de antreprenor sunt vânzarea către Microsoft a antivirusului RAV în 2003 şi preluarea de către grupul sud-african Naspers a companiei GeCad ePayment, în 2010.

    Schimbarea majoră faţă de precedentele tranzacţii a fost faptul că nu s-a implicat prea mult în negocierile tranzacţiei, preferând să lase profesioniştii – bancheri de investiţii, avocaţi, echipele de negociere – să îşi facă treaba. „M-am văzut cu cei de la Francisco Partners de două ori, informal.„ Povestea antreprenorului Radu Georgescu porneşte în 1994, când a început patru produse software, antivirursul care a ajuns la Microsoft şi încă trei care au fost nişte eşecuri. Primul a fost o clonă de Norton Commander, care a suferit pentru că apărea într-o zonă pentru care piaţa îşi pierduse interesul. Al doilea, RACS, era un arhivator cu o tehnologie „senzaţională„, dar conceput de un singur progamator, de excepţie, care însă a plecat în SUA, iar produsul a murit („…morala: să nu pui toate ouăle într-un singur coş„).

    Al treilea a fost un sistem de management al documentelor, venit pe o piaţă bună, dar care a eşuat pentru că a fost conceput de progamatori; de aceea nu s-a mulat pe cerinţele pieţei, „făcea chestii extraordinare de care nu avea nimeni nevoie„. „RAV a ieşit în schimb pe piaţa internaţională, Microsoft l-a vrut pentru a-l integra în produsele sale, şi în ziua de astăzi toţi colegii mei care s-au dus la Redmond sunt tot acolo, ei conduc tot ce înseamnă «security» în Microsoft. A fost un deal foarte reuşit„, spunea recent Georgescu. Cu totul, antreprenorul a început circa 30 de proiecte, din care trei s-au bucurat de foarte mare succes. „Este o rată OK de succes. Dacă privim numai proiectele IT, este chiar mai bună, pentru că la un moment dat am avut o evadare în proiecte ciudate, care au ratat toate.„

  • Zgonea: Nu există nicio altă majoritate parlamentară pe care PSD ar dori să o construiască

     Întrebat dacă este o strategie a PSD să formeze o nouă majoritate prin faptul că mai mulţi parlamentari trec la PSD, Zgonea a spus că este o chestiune normală şi sunt discuţii vechi cu parlamentari care în trecut au fost membri ai PSD.

    “E o chestiune normală, sunt discuţii vechi pe care le-am avut, pe o parte dintre ei înainte de a fi parlamentari, dacă vă uitaţi la istoricul unei mari părţi dintre cei care au venit acum, ei au fost membri ai PSD în trecut, care din varii motive s-au dus la alt partid, au vrut să candideze, au avut această ambiţie personală”, a explicat Zgonea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Teodorovici: Cei care lucrează cu fonduri UE nu ar trebui să fie funcţionari publici, pentru a putea fi sanccţionaţi

     Ministrul Eugen Teodorovi intenţionează ca până la sfârşitul anului 2013 să găsească o soluţie pentru a modifica statutul personalului care lucrează cu fonduri europene, cele două variante aflate în prezent în lucru fiind scoaterea acestuia din rândul funcţionarilor publici sau angajarea de personal contractual.

    “Este o propunere pe care vreau s-o facem până la sfârşit de an, astfel încât problemele din trecut legate de angajarea personalului pentru fonduri europene, salarizare, penalizare în caz de greşeli să fie reglementate. Una dintre soluţii ar fi ca cei care lucrează cu fonduri europene să nu mai fie încadraţi la funcţionari publici, să fie personal contractual, spre exemplu. Să putem să-i salarizăm pe măsură, iar atunci când greşesc să fie sancţionaţi”, a precizat Eugen Teodorovici.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Mă bucur că România nu e o ţară unde alături de alte dispute să adăugăm o dispută religioasă

     Ponta a spus că Sfânta Parascheva reprezintă o mare sărbătoare a românilor şi că vrea să arate, ca de fiecare dată, respectul pentru această sărbătoare şi pentru tradiţiile românilor.

    “Cred că este un lucru extraordinar că românii au încă foarte mare încredere în Biserică. Sunt ortodocşi în majoritate, dar şi ceilalţi, de alte credinţe, au o viaţă normală şi egală în România şi mă bucur foarte mult că România nu a fost şi nici nu va fi vreodată o ţară în care, alături de alte dispute, să adăugăm o dispută religioasă. Acesta este lucrul cel mai important”, a afirmat Victor Ponta.

    El a mai spus că de cel puţin două ori pe an, în 24 ianuarie şi 14 octombrie, Iaşiul devine capitala României şi i-a felicitat pe cei care “reuşesc să facă această tradiţie în fiecare an chiar mai frumoasă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro