BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Ucraina a cerut FMI un imprumut de urgenta de aproximativ doua miliarde de dolari


    Cititi mai multe     pe www.zf.ro

  • Ucraina: Ce urmeaza dupa portocaliu?

    La prima vedere nu ti-e clar ce il face pe Vasili V. Humeniuk
    candidat pentru presedintia Ucrainei. Fost vames in orasul
    Ivano-Frankivsk din vestul Ucrainei, Vasili nu e tributar vreunei
    ideologii, are o platforma politica foarte vaga si n-are de gand sa
    faca vreun turneu electoral, pentru ca “astfel de calatorii costa
    foarte mult si oamenii sunt satui de ele”.

    De fapt, Vasili s-ar fi pierdut in noianul de candidati pentru
    cursa din aceasta iarna, daca in octombrie nu si-ar fi schimbat
    oficial numele in “Protivsih” – “impotriva tuturor”, in limba
    ucraineana. Desi putini il considera pe Protivsih un candidat
    serios, el reflecta starea de dezamagire care a cuprins electoratul
    si care va putea influenta decisiv alegerile legislative din
    ianuarie.

    De ani de zile, votul in Ucraina a fost aproape egal distribuit
    intre estul industrializat, vorbitor de limba rusa, al carui
    electorat este favorabil indeobste unor legaturi mai stranse cu
    Moscova, si vesticii care inclina spre un traseu european al tarii.
    Actuala echipa de 18 candidati este drumul aproape sigur spre un al
    doilea tur de scrutin ce va fi decis intre aceste doua categorii de
    electorat, reprezentate de fostul premier Viktor Ianukovici, din
    est, si actualul premier Iulia Timosenko.

    Dar in vreme ce votantii lui Ianukovici au miza recastigarii
    Kievului, in vest – bastina revolutiei portocalii – s-a instalat o
    dezamagire crunta. “Toata lumea e dezamagita de politicieni”, spune
    Vladimir Zuenko, 44 de ani, un agent de paza care nu si-a mai
    primit salariul de trei luni. “Au facut revolutia aia, dar n-au
    rezolvat nimic. Eram saraci si atunci, suntem saraci si acum.
    Singurul motiv ca sa votezi este ca daca noi n-o facem, o va face
    altcineva pentru noi”.

    Cu cinci ani in urma, euforia cuprinsese strazile orasului Lvov,
    primul din Ucraina care l-a declarat pe Viktor Iuscenko presedinte,
    in zorii revolutiei portocalii. Asa ca multi oameni s-au suit in
    autobuze si au plecat spre Kiev ca sa sustina coalitia
    pro-occidental, lasand strazile pe jumatate goale; cei care au
    ramas acasa purtau portocaliu in semn de solidaritate. Viktoria
    Gnip, 35 de ani, zice ca era atat de entuziasmata, incat a jurat pe
    loc acolo sa-si numeasca viitorul copil Viktor sau Iulia, dupa
    eroii acelor zile. Chiar si aducerea aminte a acelei efuziuni pare
    dureroasa in Lvov zilele acestea. “Oamenii aveau multe sperante
    atunci”, isi aminteste Daria Lobacevskaia, 63 de ani. “A durat un
    an, poate doi. Cum au aparut, asa au si disparut”.

    Pentru ca aceasta stare de spirit s-a extins, numarul
    ucrainenilor care spun in sondaje ca nu vor vota “pentru niciunul
    dintre cei mentionati” – una dintre optiunile din chestionar – s-a
    dublat, de la 4% in 2004 la circa 8% acum, spune Alexei Antipovici,
    de la institutul de sondaje Rating, care opereaza in Kiev si in
    Lvov.

  • Dreptul la o iarna blanda

    Compania rusa Gazprom a acceptat, saptamana trecuta, ca Ucraina
    sa cumpere mai putin gaz decat s-a angajat initial pentru 2010 si
    sa renunte la penalitatile pentru reducerea cantitatilor de gaze
    cumparate in 2009 in raport cu contractul semnat initial. Ca atare,
    firma ucraineana de stat Naftogaz va achizitiona 33,75 miliarde mc
    gaze de la Gazprom anul viitor, acord care urmeaza compromisului
    initiat de premierul rus Vladimir Putin si de omologul sau de la
    Kiev, Iulia Timosenko.

    Compromisul dintre cele doua parti “anuleaza riscul platii de
    penalitati pentru neutilizarea gazului contractat”, a declarat
    Aleksei Miller, directorul executiv al Gazprom, citat de Reuters.
    Ca efect al crizei economice, Ucraina a cumparat 18,85 miliarde mc
    de gaze din Rusia in primele 10 luni ale anului, reprezentand doar
    59% din volumul contractat de 31,7 miliarde mc. Mai important insa,
    compromisul inlatura spectrul incapacitatii de plata a unei Ucraine
    mult slabite economic de un an de criza. Economia Ucrainei a scazut
    cu 15,9% in trimestrul al treilea, dupa un declin de 17,8% in
    trimestrul al doilea, conform datelor oficiale.

    Inflatia a ajuns in octombrie la 14,1%, in scadere de la 15% in
    septembrie. FMI a amanat acordarea urmatoarei transe din creditul
    FMI prevazute initial pentru aceasta luna, in valoare de 3,4
    miliarde de dolari, dupa ce parlamentul a aprobat legea de majorare
    a salariului si a pensiei minime pe economie cu peste 20%,
    dezechilibrand astfel perspectiva fiscala pentru 2010. Conform
    Financial Times, masura va majora cheltuielile bugetare cu un
    miliard de dolari anul acesta si cu inca 10 la anul, ducand
    deficitul fiscal la aproape 8% din PIB, de la un nivel in jur de 5%
    anul acesta. Valoarea totala a creditului este de 16,4 miliarde de
    dolari (11 miliarde de euro), din care pana acum Ucraina a primit
    11 miliarde.

    Premierul Iulia Timosenko, candidat la alegerile prezidentiale, a
    avertizat deja ca o amanare a urmatoarei transe din creditul FMI ar
    face “extrem de dificila” viata pentru Ucraina, iar alti ministri
    ai cabinetului s-au referit deschis la posibilitatea ca in aceste
    conditii sa nu mai poata fi onorate platile pentru gazele din
    Rusia. Astfel de avertismente, noteaza Reuters, au alertat
    oficialii de la Bruxelles, care vor sa evite o noua criza a
    gazelor, de natura sa afecteze din nou toata Europa.

    Urmand logica electorala, Timosenko il considera vinovat de
    situatie pe actualul presedinte, Viktor Iuscenko, adversarul ei la
    scrutinul din ianuarie, pe motiv ca el a aprobat, din ratiuni
    populiste, cresterea salariilor si a pensiilor careia FMI i s-a
    opus. Agentia Fitch apreciaza ca deficitul bugetar ar putea ajunge
    in acest an la 11% din PIB, iar daca FMI nu va elibera urmatoarea
    transa, guvernul ar fi tentat pur si simplu sa-si asigure necesarul
    de bani tiparind moneda fara acoperire.

    Paradoxal, comentatorii si-au pus sperantele – corect, dupa cum o
    dovedeste acordul de saptamana trecuta – in faptul ca Rusia nu
    doreste sa creasca sansele pro-occidentalului Iuscenko la alegerile
    prezidentiale si de aceea nu va recurge din nou la taierea gazelor.
    Premierul Vladimir Putin avertizase lunile trecute Europa ca
    Ucraina ar putea iarasi sa ajunga in incapacitate de a plati gazele
    si l-a acuzat pe presedintele Iuscenko ca saboteaza intentia
    guvernului Timosenko de a onora la timp platile catre Gazprom, insa
    analistii considera ca razboiul verbal va ramane la acest stadiu,
    cel putin pana dupa alegeri.

    In plus, Rusia si-a imbunatatit sensibil relatiile cu cele mai
    importante tari din UE in ultimul an, astfel incat nu va dori sa
    tensioneze din nou situatia printr-o intrerupere a gazelor. Cum
    dificultatile economice ale Ucrainei sunt insa foarte reale,
    indiferent de jocurile politice, analistii au apreciat ca o solutie
    a problemei va sta intr-o coordonare mai buna intre Moscova si
    Bruxelles, fie sub forma unui credit de la UE, fie in forma
    continuarii finantarii de la FMI in ciuda situatiei fiscale din
    Ucraina, fie pur si simplu (asa cum deja s-a intamplat) a unui
    compromis facut de Moscova daca Kievul nu va mai fi in masura sa
    achite gazele.

  • Gripa in Ucraina: 70 de morti, dintre care cinci la Cernauti. Se inchid vamile?

    Potrivit
    Mediafax    , care citeaza presa ucraineana, 30 de persoane au
    decedat luni din pricina gripei in regiunea Liov, 16 in Ternopol,
    12 in Ivano-Frankivsk, cinci in Cernauti si cate doi in Volin,
    Zakarpattia si in regiunea Rivne.

    Potrivit Ministerului Sanatatii, un alt pacient a murit in
    regiunea Hmelnitki. Autoritatile din regiunea ucraineana Cernauti
    solicita inchiderea mai multor puncte de trecere a frontierei cu
    Romania si Republica Moldova, din cauza extinderii epidemiei de
    gripa, informeaza site-ul agentiei Omega. “Ne-am adresat deja
    serviciului de graniceri si am cerut inchiderea punctelor de
    trecere la frontiera cu R.Moldova si Romania, acolo unde nu exista
    posibilitatea efectuarii unui control medico-sanitar”, a declarat
    seful administratiei regionale din Cernauti, Vladimir Kulis.

    Purtatorul de cuvant al Serviciului de Graniceri al Republicii
    Moldova, Dumitru Osoianu, a declarat ca punctele vamele cu Ucraina
    nu au fost inchise si functioneaza in regim obisnuit. Potrivit lui
    Osoianu, la toate punctele de trecere a frontierei este efectuat un
    control medico-sanitar in vederea depistarii cazurilor suspecte de
    gripa.

    Alte stiri pe www.mediafax.ro

  • Biden: SUA susţin Ucraina în drumul spre NATO

    Vizita lui Biden în regiune – care a avut loc la numai două săptămâni după întâlnirea dintre preşedintele SUA, Barack Obama şi omologul său rus, Dmitri Medvedev – a avut scopul de a risipi temerile în Georgia şi Ucraina cu privire la posibila decizie administraţiei Obama de a îşi retrage sprijinul pentru ţările cu viziuni pro-vestice, cu scopul de a îmbunătăţi relaţiile Washingtonului cu Moscova. Furia oficialilor ruşi este în creştere din cauza adâncirii alianţelor vestice în ceea aşa-numita „zonă a intereselor privilegiate”, dar şi din cauza propunerii extinderii NATO prin aderarea Ucrainei şi Georgiei, ţări din fosta Uniune Sovietică.

    Biden a lăsat să se înţeleagă foarte clar că Statele Unite sunt entuziaste în legătură cu această propunere. „Dacă alegeţi să luaţi parte la integrarea euro-atlantică, ceea ce eu cred că faceţi, atunci vă vom sprijini puternic”, a declarat Biden după întâlnirea cu preşedintele ucrainean Viktor Yushchenko.Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Moscova, Andrei Nesterenko, consideră că este dreptul suveran al Ucrainei să îşi aleagă aliaţii, dar că este foarte important ca acest lucru să fie implementat în mod transparent, fără jocuri de culise şi fără a prejudicia interesul altcuiva.

    În tot acest timp, în Ucraina şi Georgia, problemele sunt departe de a se rezolva. La Kiev, preşedintele în exerciţiu, pro-europeanul Viktor Yushchenko, nu este cotat cu prima şansă la alegerile din ianuarie. Urmăritorii săi, Yulia Tymoshenko şi Viktor Yanukovich, sunt mai puţin entuziaşti cu privire la aderarea la NATO, la fel ca majoritatea ucrainienilor. Preşedintele Georgiei, citat duminică de Wall Street Journal, declara că „speranţele ţării de a se alătura NATO sunt aproape nule” şi că „dacă Rusia ar reuşi să blocheze şansele Georgiei de a intra în alianţă, ar avea loc o mare tragedie pentru ţara sa”.

    Mai multe puteţi citi în NYTimes: www.nytimes.com.
     

  • Curentul ieftin vine din Ucraina

     

    Cand vorbeste de piata regionala de energie si de ambitiile Romaniei de a gazdui bursa regionala sau de a fi principalul exportator regional, alaturi de Bulgaria, Nicolae Opris, presedintele Agentiei Nationale pentru Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), nu arata nicio urma de ingrijorare.
     
    Se bazeaza pe faptul ca proiectele deja semnate – majoritatea bazate pe energie nucleara si pe tehnologii pe gaz avansate – vor asigura cantitati suficiente pentru ca aceste planuri sa devina realitate. Singurul nor din discutia despre ambitiile regionale apare atunci cand este rostit prima data cuvantul “Ucraina”. Energia produsa in Ucraina nu face parte deocamdata din mixul regional de energie datorita faptului ca Ucraina nu este parte din sistemul european Uniunea pentru Coordonarea Transportului Energiei Electrice (UCTE).
     
    “Daca Ucraina va fi admisa in UCTE, va avea un cuvant greu de spus in regiune si speram ca furnizorii romani sa nu fie scosi din piata odata cu intrarea Ucrainei”, spune presedintele ANRE, care considera ca intrarea Ucrainei in UCTE e doar o chestiune de timp – “ar putea intra si maine daca cineva va avea nevoie de ea”.
     
    Ucraina inca nu a intrat in UCTE, dar din noiembrie 2004 exista posibilitatea transportului energiei in Romania prin reteaua Burshtyn Energy Island (BEI). Dincolo de aceasta posibilitate, redusa din punctul de vedere al capacitatii, o serie de oameni de afaceri influenti au inceput de niste ani importul de energie ucraineana in Europa. Au inceput cu Slovacia – in aceasta tara fiind si infiintata Korlea Invest, furnizorul regional care a intrat si in Romania in 2005.
     
    S-ar putea spune ca a intrat in forta sau cel putin cu destula forta incat sa sustina afirmatia lui Nicolae Opris referitoare la capacitatea energiei ucrainene de a vorbi de la sine pe o piata noua.
     
    In prima sa discutie cu presa din Romania, cu revista BUSINESS Magazin, Marianna Zelemova, directorul general al Korlea Invest Romania, admite ca pretul energiei pe care Korlea o importa este competitiv, dar chiar si in aceste conditii cifra de afaceri de 12 milioane de euro din primul an de operare efectiva in Romania (2006) a fost relativ greu de realizat: “A fost destul de dificil de intrat pe piata din Romania, deoarece aici era deja concurenta – piata se deschisese deja cu cativa ani in urma si erau deja companii puternice care dominau piata”. Marianna Zelemova da ca exemplu nume precum Energy Holding, care au avut un avans important: “Energy Holding este de admirat pentru ca a inceput sa lucreze cu clientii eligibili imediat ce piata a inceput sa se liberalizeze, cam in aceeasi perioada in care Korlea abia incepea operatiunile in Slovacia”. 
     
    De fapt, existenta unor companii precum Energy Holding – care lucrau direct cu clienti eligibili – a insemnat pentru Korlea un motiv in plus sa considere piata romaneasca una interesanta. Aceste companii au nevoie sa cumpere de undeva energie la un pret cat mai bun, acesta fiind si motivul scandalurilor mediatice despre “baietii destepti” si achizitiile lor de energie ieftina de la Hidroelectrica.
     
    Korlea nu lucreaza in Romania pe piata en-detail (asadar, nu vinde direct clientilor eligibili), ci vinde energie doar pe piata en-gros (sau wholesale) catre furnizorii care o vand la randul lor en-detail. Pe piata din Romania a intrat, asadar, in concurenta cu producatorii de energie, precum Hidroelectrica sau complexele energetice din Oltenia, dar si cu alti furnizori wholesale precum Atel Energy, CEZ Trade, E.ON Energy, Grivco si altii, cu multi dintre ei avand relatii de afaceri si in alte tari din estul Europei.
     
    Dupa ce a tatonat piata in 2005, Korlea a inceput importul de energie din Ucraina in 2006, cand au inceput si contractarile cu furnizorii locali. “Strategia noastra pe Romania a fost sa lucram cu parteneri carora sa le vindem energie en-gros si nu sa avem clienti eligibili in Romania”, spune Marianna Zelemova.
     
    Romania este una dintre putinele tari din sfera Korlea in care compania nu lucreaza cu clienti eligibili: in Ungaria, Korlea furnizeaza energie catre clienti mari precum Audi sau Dunafer, in Polonia livreaza energie catre Huta Stali Czestochowaade (industria otelului), in Slovacia lucreaza cu Volkswagen si Samsung, astfel incat 40% din portofoliul total al Korlea este format din clienti eligibili. “Daca am gasi si in Romania clienti eligibili interesanti, suntem flexibili si deschisi, dar deocamdata in Romania avem strategia de wholesale”, spune Marianna Zelemova.

     

  • Romania, pe ultimele locuri in Europa la salariul minim

    Mai multe amanunte pe www.gandul.info

  • Ucraina schimba regulile privatizarii

    Valentina Semeniuk, presedintele Agentiei de Privatizare de la Kiev, a anuntat ca vanzarea Ukrtelekom, a uzinei chimice din Odessa si a unor companii energetice va trebui precedata de introducerea inainte de lansarea licitatiilor a unor noi reguli de privatizare.

    Comitetul Anti-Monopol a solicitat noi reguli pentru intarirea luptei impotriva practicilor antitrust.

    La inceputul anului, Semeniuk s-a afl at in mijlocul unei dispute intre premierul Iulia Timosenko si presedintele Viktor Iuscenko, fi ind concediata de guvern, dar reinstalata imediat de presedinte, pe motiv ca decizia avea nevoie de aprobarea parlamentului.

    Iuscenko i-a transmis premierului ca doreste un calendar precis al privatizarilor. Oficialii ucraineni estimau ca ar putea obtine aproximativ 4,5 miliarde de euro din vanzarea Ukrtelekom, respectiv 650 de milioane din vanzarea uzinei chimice din Odessa.

  • Din a doua incercare

    Prin aceasta miscare, cota din piata bancara ucraineana detinuta de bancile cu capital strain a crescut in ultimii trei ani de la mai putin de 10% la peste 35%. Pravex a fost vanduta de Leonid Cernovetski, primarul Kievului, si de familia acestuia, fiind o banca comerciala axata exclusiv pe retail, deci deservind doar clienti persoane fizice.

    In Ucraina are o retea formata din 560 de unitati. Aceasta tranzactie este a treia ca valoare de la inceputul anului in Ucraina, ceea ce ridica investitiile straine directe la acest inceput de an la 2,4 miliarde de euro, aproape jumatate cat tot anul trecut.

    Potrivit estimarilor realizate de ING Bank, investitiile straine directe vor ajunge in 2008 la 6 miliarde de euro, cu aproape 25% mai mult decat in 2007. Intesa a mai avut anul trecut o incercare de a achizitiona o mare banca ucraineana, Ukrsotbank, aceasta fiind in cele din urma cumparata de principalul rival al firmei italiene, UniCredit Bank, pentru 1,5 miliarde de euro. 

  • Kievul privatizeaza iar

    Iosip Vinski, ministrul transporturilor si telecomunicatiilor, a anuntat ca lista aprobata de guvern cu firmele ce vor fi privatizate mai contine uzina chimica Odessa Pre-port si sase companii energetice regionale de mici dimensiuni.

    In noiembrie anul trecut, Ukrtelekom a devenit al saselea operator de telefonie mobila din tara. Pentru 2007, veniturile estimate de companie din serviciile de telefonie fixa sunt putin peste un miliard de euro, sub nivelul atins in 2006.

    In ultimii zece ani, guvernele de la Kiev au avut mai multe incercari de a vinde pachetul majoritar al operatorului national de telefonie fixa, toate ramanand fara rezultat. Din cauza amanarii in privatizarea Ukrtelekom si a Odessa Pre-port, fostul guvern condus de Viktor Ianukovici nu si-a atins anul trecut tinta de venituri obtinute din privatizare – fata de o estimare de 1,45 de miliarde de euro a realizat doar 686 de milioane de euro.

    Pentru acest an, premierul Iulia Timosenko s-a declarat convinsa ca incasarile din privatizari vor depasi 1,1 miliarde de euro.