BusinessMagazin

Tag: trecut

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Cristina Bâtlan, locul al 14-lea

    Antreprenoarea a reuşit să îşi dubleze afacerea în criză, ajungând de la 22,9 milioane de lei în 2008 (6,23 milioane de euro) la 47,3 milioane de lei (10,6 milioane de euro) anul trecut.

    Cristina Bâtlan a fondat businessul cu pantofi şi genţi Musette în urmă cu circa două decenii, când avea doar 19 ani şi era studentă la Facultatea de Drept, studii pe care le-a abandonat după ce afacerea a prins amploare. A început iniţial o afacere cu ţesături, pe care a dezvoltat-o sub marca Musette timp de aproape zece ani, iar din 2000 familia Bâtlan a decis să deschidă o fabrică de pielărie şi astfel să treacă la o nouă etapă.

    Musette vinde produsele realizate în România în cele 19 magazine de pe piaţa locală şi în cele opt deschise în sistem de franciză în străinătate. Cea mai răsunătoare intrare pe o piaţă străină a fost la deschiderea primului magazin din New York, urmată de altele în Israel, Bulgaria, Mongolia, Liban, Franţa, Austria. Pe harta Musette urmează să intre şi Anglia (Londra) şi Germania (München şi Berlin).

    Cristina Bâtlan face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Raul Ciurtin, locul al nouălea

    Compania pe care o conduce se luptă de la egal la egal cu multinaţionalele din domeniu, deşi în momentul în care familia Ciurtin a preluat activele Albalact firma era falimentară.

    Antreprenorul a spus în repetate rânduri că nu este dispus să vândă afacerea, compania fiind una dintre cele mai lichide dintre cele prezente la tranzacţionare pe secţiunea RASDAQ a Bursei de Valori Bucureşti, cu o capitalizare bursieră de 174,2 milioane de lei. În ultimele şase luni acţiunile Albalact au crescut cu peste 62% graţie rezultatelor financiare bune raportate de companie în primul semestru.

    Compania a încheiat primul semestru cu o cifră de afaceri de 228,3 milioane de lei, în urcare cu 11,6% comparativ cu acelaşi interval din 2013, graţie creşterii vânzărilor. Societatea şi-a triplat profitul net, care a ajuns la 13,3 milioane de lei, de la 4,4 milioane de lei în primele şase luni ale anului trecut. Albalact deţine două unităţi de producţie, în Câmpulung Moldovenesc şi în localitatea Oiejdea din judeţul Alba.

    Raul Ciurtin face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Monica Iavorschi, locul al optulea

    Compania, parte a grupului turc Arçelik, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,4 miliarde de euro, cu 50% mai mare faţă de 2009. Peste 85% din producţia fabricii merge peste hotare spre circa 40 de pieţe, principalele destinaţii fiind Turcia, Spania, Polonia, Italia, Germania, Marea Britanie şi Franţa.

    Pe poarta fabricii ies circa 70 de tipuri de tipuri de produse, toate fiind în gama frigiderelor. Arctic este printre cei mai mai angajatori din judeţul Dâmboviţa, cu peste 2.500 de angajaţi.

    Absolventă a Facultăţii de Cibernetică din Bucureşti, Monica Iavorschi a lucrat doar pentru o scurtă perioadă ca instructor de informatică. Cariera şi-a început-o propriu-zis la Avon, unde a acumulat experienţă timp de patru ani, iar în 2001 a preluat funcţia de director de marketing la Arctic; un an mai târziu a fost numită şi la conducerea departamentului de vânzări.

    În opinia ei, „datoria fiecărui manager este să-şi folosească punctele forte şi să-şi dezvolte capitolele la care are de învăţat. Aproape orice se învaţă şi orice abilitate ţi-o poţi câştiga dacă vrei şi dacă munceşti pentru asta“.

    Monica Iavorschi face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Electric Plus a investit 750.000 de euro într-o nouă linie de producţie

    Producătorul de tâmplărie termoizolantă din PVC  Electric Plus din Bacău  a lansat divizia de producţie a uşilor pentru garaj, în urma unei investiţii de 750.000 de euro,  proces care vine in completarea portofoliului existent de produse destinate inchiderilor pentru constructii civile si industriale. 

    Capacitatea de productie de care dispune noua divizie a companiei  este de 5.000 de usi si 10.000 de rulouri anual. În 2015, Electric Plus va produce circa 3.000 de uşi şi 5.000 de rulori, potrivit lui Adrian Garmacea, directorul general al companiei.

    Electric Plus activează pe piaţa internă şi externă prin brandul Barrier şi a înregistrat anul trecut Plus, care are o fabrică la Bacău, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 59,6 milioane de lei (13,5 milioane de euro), iar pentru anul acesta estimează un avans al rulajului până la 15 milioane de euro.

  • Huawei estimează că va încheia anul cu 200.000 de unităţi vândute

    Smartphone-urile aflate în topul vânzărilor sunt modelele Ascend Y530 şi Ascend P7, primul din categoria entry, iar cel de-al doilea din cea high-end. În ceea ce priveşte tendinţele din 2015, românii vor continua să caute smartphone-uri cu camere foto performante, întrucât calitatea fotografiilor este unul din factorii în funcţie de care se ia decizia de cumpărare, precum şi device-uri cu tehnologia 4G inclusă.

    Modelul Huawei Ascend Mate7, lansat la IFA şi disponibil deja pe piaţa din România, este unul din puţinele smartphone-uri disponibile pe piaţa locală care suportă LTE Cat 6.

    Creşterea veniturilor a fost generată de schimbările făcute de companie în portofoliul de produse cu care este prezentă pe plan local – mai exact renunţarea la telefoanele simple („feature phones“) – şi adăugarea unor modele mai scumpe.

    La sfârşitul lui 2013, produsele şi serviciile Huawei erau utilizate în 170 ţări, deservind mai bine de o treime din populaţie la nivel mondial. Huawei se clasează pe locul trei în ceea ce priveşte livrările globale de smartphone-uri în 2013. Huawei a înfiinţat 16 centre R&D în ţări precum: Statele Unite ale Americii, Germania, Suedia, Rusia, India şi China. Una din cele trei divizii ale Huawei, Huawei Consumer Business Group (BG) oferă telefoane mobile, device-uri pentru Internet mobil (MBB) şi device-uri pentru acasă.

  • Paralela 45 atinge cifra de afaceri de 40 milioane euro la finalul anului 2014

    “Creşterea din acest an a venit pe de-o parte pe fondul extinderii numărului de agenţii cu cele de la Chişinău, Tulcea şi Satu Mare, dar şi a numărului de destinaţii şi chartere. Odată cu noile măsuri privind TVA-ul din turism ne aşteptam la un 2015 mult mai bun”, a declarat Alin Burcea, preşedinte Paralela 45.

    Paralela 45 activează de peste 24 de ani pe piaţa vacantelor, fiind unul dintre cele mai vechi branduri de turism din România. Compania, care a terminat anul 2013 cu o cifră de afaceri de 35 de milioane de euro, deţine o reţea naţională formată din 35 de agenţii şi aproape 200 de angajaţi.

     

  • Şeful Citi în România vorbeşte despre motivele de îngrijorare din Europa Centrală şi de Est

    Marc Luet, director regional pentru Europa Centrală şi de Est al Citi şi director general al Citi Rusia, este obişnuit cu ziariştii. Stă degajat în faţa aparatului de fotografiat şi are, pe parcursul a două zile petrecute la Bucureşti, o oră alocată pentru interviul cu Business Magazin.

    A venit pentru prima oară în România în urmă cu câţiva ani şi spune că schimbările nu i se par foarte vizibile, dar că unele zone ale oraşului sunt renovate, iar mediul economic i se pare o idee mai stabil decât în trecut. „România a fost o ţară bună pentru noi, sunt 18 ani de când avem activităţi pe această piaţă. 2014 a fost un an excelent nu numai din prisma rezultatelor financiare, ci şi a tipurilor de tranzacţii derulate. A fost un an bun şi în celelalte ţări“, spune Luet.

    Tot el adaugă că din grupul celor opt ţări ale căror activităţi le coordonează, „România este probabil a doua în topul celor mai profitabile“. Comparativ cu ce se întâmpla în urmă cu 4-5 ani, executivul consideră că există, pe plan local, un grad de încredere mai ridicat din partea investitorilor „şi este suficient să vedem cât de bine primite au fost emisiunile de bonduri, care au fost suprasubscrise la un preţ excelent“. În prima jumătate a acestui an, Ministerul Finanţelor a lansat obligaţiuni în valoare de circa 3 miliarde de euro.

    În România, Citibank ocupă poziţia a 14-a în topul băncilor, având în 2013 o cotă de piaţă de 1,8%. Sucursala locală a grupului financiar american Citibank a înregistrat anul trecut un profit net record, de 195 de milioane de lei, în creştere cu 67% faţă de rezultatul din 2012. Cu acest câştig, Citi se plasează pe poziţia a patra în topul celor mai profitabile bănci de pe piaţă, după Raiffeisen, Banca Transilvania şi BCR. Profitul record al Citi a fost înregistrat în anul în care instituţia a renunţat la portofoliul de retail de pe piaţa locală, prin vânzarea acestuia către Raiffeisen.

    În urmă cu aproape doi ani, Raiffeisen a semnat acordul de preluare a portofoliului de retail al Citibank România; iniţial a fost anunţat transferul a peste 100.000 de clienţi, iar datele Raiffeisen au arătat că a fost vorba despre circa 84.000; implicit a fost mai mică valoarea activelor şi a pasivelor preluate: credite de peste 80 milioane de euro (faţă de peste 90 milioane de euro în anunţul ini-ţial) şi depozite de 136 milioane de euro (faţă de o valoare anunţată de 175 milioane de euro). Mutarea unui portofoliu de retail de dimensiuni semnificative a reprezentat o tranzacţie în premieră pe piaţă, replicată la scurt timp prin aranjamentul similar dintre RBS şi UniCredit.

    Privind însă evoluţiile prezente, din regiune, şi cum în aria de responsabilitate a lui Marc Luet se află şi filialele locale din Ucraina şi alte ţări vecine, el spune că „nu este clar care este impactul conflictului asupra afacerilor; există cu siguranţă un efect în Rusia şi mai cu seamă în Ucraina, unde PIB-ul se contractă, la fel şi producţia industrială“.

    În opinia sa, Ucraina a fost cea mai afectată, iar în Rusia se simte o influenţă, „dar cred că impactul nu este foarte mare în acest moment; cred că se insinuează în economie, iar acest lucru se simte în inflaţie, care creşte“. Bancherul spune însă că este vorba de o combinaţie de factori macroeconomici şi geopolitici şi este greu de evaluat care dintre ei cântăreşte mai mult. Luet nu se aşteaptă ca situaţia din Ucraina să-şi facă simţite efectele şi în România, de vreme ce Rusia şi Ucraina nu au fost parteneri importanţi de schimburi comerciale, aşa cum este, de pildă, cazul Uniunii Europene.

    „Transmiterea indirectă a acestei situaţii de criză se face prin modificarea preţurilor la energie sau prin sancţiuni şi contrasancţiuni în privinţa importurilor şi exporturilor Rusiei. Acest lucru ar putea avea un impact însemnat asupra altor ţări, ca România sau Ungaria.“ Iar prelungirea crizei ar putea duce la scăderea încrederii şi, implicit, la reducerea investiţiilor. „Criza din Ucraina nu are un impact imediat, dar creează un sentiment de îngrijorare la nivelul pieţei“, spune executivul, care se aşteaptă ca în prima parte a anului viitor sancţiunile împotriva Rusiei să fie menţinute.

    Cu toate frământările din regiune, pe străzile Moscovei nu se simte însă nicio diferenţă faţă de perioada care a precedat conflictul din Ucraina: „Lucrez, trăiesc în Moscova, merg la cumpărături ca orice alt locuitor al oraşului şi nu am sesizat nicio schimbare. Ar fi mare păcat dacă ar fi altfel“.

    În esenţă, Citi nu a schimbat nimic pe partea de strategie din pricina condiţiilor geopolitice, nici la nivel de regiune, nici la nivel de ţară. Activitatea Citibank este structurată pe trei divizii, în funcţie de tipul clienţilor: divizia companiilor mici şi mijlocii (cu cifre de afaceri până în 300 de milioane de euro), companiile locale mari şi cele de stat (peste 300 milioane de euro) şi apoi divizia care se ocupă de relaţia cu sucursalele locale ale clienţilor globali.

    Schimbarea se vede însă în serviciile digitale pe care banca le are în portofoliu; de pildă un CFO poate lucra pe tabletă sau poate vedea pe smartphone conturile companiei în care lucrează, din întreaga lume, oriunde lucrează cu Citibank. Iar un trezorier din sediul central al multinaţionalei poate face schimburi valutare în numele tuturor sucursalelor din întreaga lume şi monitorizează în timp real care este expunerea pe care o are. Softurile Citibank sunt dezvoltate de un departament dedicat din cadrul băncii, iar „investiţiile în digitalizare sunt din ce în ce mai mari“, spune Luet, care însă nu dă niciun detaliu.

    Şi în privinţa predicţiilor pentru anul viitor Luet este rezervat, spunând că se aşteaptă să fie un alt an bun (“Fireşte că sunt optimist“) şi că sunt zone unde Citi poate profita de „grămada“ de oportunităţi din diferite pieţe. Menţionează că unele dintre „pieţele-cheie“, ca Franţa sau Germania, nu au o evoluţie atât de bună cum era de aşteptat. În plus, „băncile nu-şi mai permit să mai experimenteze judecăţi incorecte care au adus nori aupra industriei bancare pe parcursul ultimilor ani. Problemele cu care se confruntă băncile acum se datorează greşelilor din trecut“.

    Recenta vizită la Bucureşti a lui Luet a fost scurtă, după cum a caracterizat-o el însuşi, de numai două zile, după o deplasare în Bulgaria şi înaintea alteia în Cehia. Dar în alte săptămâni executivul călătoreşte mult în Rusia, ţară în care conduce operaţiunile băncii, iar în altele are călătorii şi mai lungi, spre Londra, unde se află şi familia sa. „Acesta este blestemul corporaţiilor mari, care se află peste tot, dar nu mă plâng. M-am obişnuit şi îmi place să călătoresc foarte mult.“

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Dragoş Pavăl, locul al treilea

    Previziunile pentru 2014 se referă la o creştere a vânzărilor de opt procente, pe fondul extinderii reţelei de magazine. Având un buget de investiţii de 65 de milioane de euro pentru 2014, reţeaua a ajuns la 40 de magazine, prin deschiderea a patru noi unităţi: la Târgu-Jiu, Deva, Sibiu şi în cartierul bucureştean Colentina.

    Compania are peste 7.300 de angajaţi în reţeaua de magazine şi cele două centre logistice. An după an Dedeman a înghiţit o felie tot mai consistentă de piaţă, fiind retailerul cu cea mai spectaculoasă evoluţie în perioada de după 2008.

    „Criza aduce oportunităţi: terenuri la preţuri mai bune, construcţii mai ieftine. Oamenii care visau preţuri fantasmagorice pentru terenuri au ajuns să atingă pământul cu picioarele. Nu aş putea spune că preţurile au scăzut, deoarece la valorile vehiculate înainte de criză nu se mai făceau tranzacţii. Terenurile au început să devină din nou disponibile“, spunea Dragoş Pavăl în 2010. Iar de atunci a continuat să deschidă în fiecare an 4-5 noi magazine.

    Povestea lui Dragoş Pavăl a început în primii ani după revoluţie, când, alături de fratele Adrian Pavăl, dintr-o familie cu opt copii, au pornit afacerea de la zero. A durat mai bine de zece ani până au ajuns la formatul actual de magazin. În 1995 a văzut primul magazin de bricolaj de mari dimensiuni şi şi-a propus să facă acelaşi tip de afacere.

    Dragoş Pavăl face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiat în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Cele mai inovatoare companii din România: AdePlast, gama de produse Aeria cu PorusX

    Elementul de noutate:

    Vopseaua permite vaporilor de apă din pereţi să iasă, însă nu permite apei să intre. Astfel este mult diminuat riscul apariţiei igrasiei sau cel al degradării pereţilor.

    Efectele inovaţiei:

    Primul produs cu PorusX a fost lansat în aprilie 2013, iar gama a fost completată progresiv, până în martie 2014. Compania vizează vânzări de 3 – 3,5 milioane de euro pe acest segment în următorii ani, în acest moment valoarea vânzărilor de vopsele PorusX ajungând la circa 1,5 milioane de euro.

    Descriere:

    Gama de produse PorusX a fost dezvoltată în colaborare cu specialişti germani de la Wacker, în urma unei investiţii de 250.000 de euro, sumă care nu vizează şi investiţiile în laboratoarele companiei. Dincolo de investiţiile în echipamentele de producţie, pentru a putea dezvolta această gamă de produse, compania a deschis un al doilea laborator de cercetare-dezvoltare.

    Primul laborator a fost pus în funcţiune pe platforma de la Oradea, iar pe parcursul anului trecut şi în prima parte din 2014 AdePlast a investit peste jumătate de milion de euro pentru utilarea unui laborator de ultimă generaţie la Ploieşti. „Aici se afla deja în dezvoltare noi serii de produse care urmează să fie testate şi lansate pe piaţă”, afirmă Marcel Bărbuţ, proprietarul AdePlast.

    Pentru crearea produsului a fost urmărit aspectul estetic, dar şi uşurinţa cu care se curăţă orice perete după ce este acoperit cu Aeria. Pentru vopselele cu PorusX nu există un patent, dar reţetele de fabricaţie sunt proprietatea AdePlast şi nu pot fi copiate sau reproduse, conform reprezentanţilor companiei.

    „Nu ne considerăm neapărat inovatori, dar am fost puşi încă de la început în situaţia de a inova. Chiar primul sac ieşit din atelierul AdePlast, în 1996, AF – adeziv de faianţă şi gresie, a fost o inovaţie a inginerului chimist, pe atunci partener în companie, Daniel Stefani. Am combinat practic mai multe materii prime şi am creat un produs care se foloseşte şi astăzi la scară mare, apoi am mers pe şantiere să-l promovăm pentru că în acei ani românii foloseau produse cu totul neadecvate”, declară Marcel Bărbuţ.

    Compania a încheiat 2013 cu o cifră de afaceri de 253 milioane de lei, în creştere cu 37,36 % faţă de 2012. Anul trecut a avut loc cea mai mare dezvoltare industrială din istoria companiei, pe baza unui program investiţional de peste 22 de milioane de euro, în urma căruia a adăugat în portofoliul său industrial patru noi fabrici pe cele trei platforme pe care AdePlast le are la Roman (Neamţ), Ploieşti şi Oradea.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

    Citeşte în premieră despre alte 49 de proiecte inovatoare, concepute sau aplicate în România, în zona tehnică, de business sau socială, în prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul poate fi achiziţionat mai jos la preţul de 20 de lei.

    Cantitate: buc.
     

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • O ieşeancă de 36 de ani face un milion de euro din vânzarea de perdele

    Anamaria Ştefan a vândut de-a lungul anilor tot felul de produse: materiale de construcţii, telefoane mobile sau obiecte tradiţionale indiene. Acum are o afacere cu perdele, draperii şi obiecte decorative din ţesături, promovate printr-o platfomă de cinci site-uri şi 25 de adrese de Facebook. Încasările de anul trecut au fost de 4,7 milioane de lei, iar reţeaua de magazine se extinde, ajungând acum la 24 de spaţii. Miza mare a antreprenoarei este însă exportul, care ar urma să dubleze anul viitor cifra de afaceri.

    Perdele cu design personalizat, pernuţe cu aplicaţii realizate manual în toate formele şi nuanţele, fotolii tapiţate cu aceleaşi material ca draperiile sau cuverturile în tot felul de culori, modele şi materiale au pus stăpânire pe un spaţiu comercial ce ocupă patru niveluri într-o clădire veche din apropierea Gării de Nord a Capitalei.

    Sophia este însă o reţea de 23 de magazine, dintre care 17 sunt francize, iar spaţiul deschis de câteva luni în Bucureşti este un fel de fanion. „După ani buni de căutări şi încercări, acum ştiu exact direcţia în care trebuie să merg, care este nişa mea. Vreau ca Sophia să fie un reper in domeniul decoratiunilor pentru casa.“ Ca să ajungă aici a avut nevoie de ani buni de căutări şi încercări, pentru că, fondată în 2004, firma vindea iniţial produse tradiţionale din India, sub marca Sophia Incredible India.

    Antreprenoarea ieşeancă nu foloseşte un discurs de tip corporatist şi povesteşte deschis despre cum a construit afacerea, care a ajuns să aibă 54 de angajaţi, dintre care 25 lucrează în producţie.

    Anamaria Ştefan se mândreşte cu faptul că Sophia funcţionează de zece ani şi n-a schimbat numele firmei pentru a scăpa de datorii la stat sau furnizori. „Viaţa de antreprenor în România nu e deloc uşoară. A trebuit, la un moment dat, să iau bani de la bancă pentru a plăti TVA-ul şi taxele la stat.“ Mărturiseşte însă că poverile fiscale sunt grele pentru un antreprenor şi principalul beneficiu al exportului este faptul că nu va mai trebui să plătească TVA. Pentru a începe să trimită produse peste hotare a cheltuit deja 65.000 de euro pentru a participa la târguri în ultimul an şi pentru a realiza o platformă cu cinci site-uri, dedicate mai multor ţări.

    Întrebarea „Cum ai intrat în afaceri?“ are un răspuns lung. „Sunt o persoană atipică, întotdeauna mi-a plăcut să fac ce nu fac alţii“, începe povestea antreprenoarea de 36 de ani, care a făcut studii cu profil economic. Se gândeşte câteva clipe şi continuă: „Am crescut lângă un tată care, atunci când aveam 12 ani, a făcut o firmă şi a dezvoltat o reţea de materiale de construcţii. La 14-16 ani mergeam cu el la târguri, la ţară, şi am învăţat ce înseamnă distribuţia, negocierea şi promovarea. Iar acum fac acelaşi lucru, dar la nivel internaţional“.

    La 20 de ani şi-a pierdut tatăl, care i-a lăsat 4.000 de dolari, bani pe care i-a folosit ca să înceapă o afacere cu telefoane mobile, „făcând ceea ce învăţasem deja“. În patru ani firma ajunsese la şapte magazine în Iaşi, Suceava, Bârlad, Târgu Frumos, Paşcani, însă la 26 de ani a ieşit din afacere. După patru ani de activitate i-au rămas tot 4.000 de dolari, cât investise, dar câştigase experienţă.

    Avea însă antreprenoriatul în sânge; s-a gândit că trebuie să facă altceva şi îşi aminteşte că se simţea dintotdeauna atrasă de decoraţiuni. La 26 de ani, a plecat în India, ţară care îi plăcea cu tot universul său, de tradiţii, cultură şi produse.

    Plecase cu puţin peste 1.000 de dolari şi a cumpărat de toţi banii produse, dar a avut marea surpriză că a trebuit să plătească tot pe atât taxele pentru bagaj suplimentar la avion. „Cel care a vândut marfa mi-a împrumutat 1.000 de dolari pentru a plăti taxa“, spune acum; în esenţă, o creditase fără să ştie mai nimic despre ea şi fără garanţii. A încercat marea cu degetul, pentru a vedea cum se vând şalurile de caşmir, eşarfele de mătase şi câteva produse pentru casă; şi a terminat în numai două săptămâni tot ce cumpărase, câştigând de două ori mai mult. A plătit datoria către vânzător şi a cerut şi mai multă marfă.

    La începutul lui 2005 a deschis primul magazin, de 25 mp, în Iaşi, gândit ca un boutique cu specific indian, iar cea mai mare parte a clienţilor erau pasionaţi de cultura orientală.

    După primul târg la care a participat, înainte de a avea măcar un magazin, s-a dus la avocata cu care lucra şi i-a spus că vrea să facă un contract de franciză, gândindu-se la un concept de magazin legat de India. La circa un an după ce a început să vândă şaluri şi eşarfe indiene volumul de mărfuri crescuse atât de mult încât ajunsese să importe cu containerul, iar 40% din valoarea mărfii reprezenta costul de transport.

    Magazinele se numeau Sophia Incredible India, nume pe care l-au păstrat până în 2008. Apoi vreme de trei ani a vândut în paralel obiecte tradiţionale indiene şi produse cu influenţă europeană. „Voiam să rămân fidelă şi clienţilor care doreau produse din India dar şi celor care căutau modernism, fie decoraţiuni pentru case, hoteluri sau restaurante.“

    A plecat în 2011 în Anglia vreme de aproape doi ani şi lucrurile au căpătat contur, găsind direcţia spre care trebuie să se îndrepte. „Am înţeles că dacă vreau să fiu bună pe o nişă trebuie să fac numai acel lucru. Am ales: vreau ca Sophia să fie cea mai importantă reţea de magazine, proprii şi în regim de franciză, de perdele şi draperii din România.“ Cât a stat în Anglia a deschis un magazin aflat într-un orăşel aflat la o distanţă de peste patru ore de mers cu maşina de Londra, care a funcţionat vreme de trei ani, până în toamna acestui an; legătura cu piaţa engleză continuă prin intermediul distribuitorului din Londra.