BusinessMagazin

Tag: proiect

  • Cum arată limuzina lui Putin, un proiect de 54.000.000. $. Primele poze interior-exterior

     Puterea estimată din surse ruseşti e de 800 de cai dintr-un motor V12. Primele unităţi care se vor livra la anul ajung la oficialii din Guvernul Rusiei, inclusiv la preşedintele Putin. Conform RIA Novosti şi The MoscowTimes, limuzina o să aibă 3 declinări: sedan, SUV şi van. 

    IATĂ CUM ARATĂ LIMUZINA LUI PUTIN, UN PROIECT DE 54 MIL. $

  • Cum arată limuzina lui Putin, un proiect de 54.000.000. $. Primele poze interior-exterior

     Puterea estimată din surse ruseşti e de 800 de cai dintr-un motor V12. Primele unităţi care se vor livra la anul ajung la oficialii din Guvernul Rusiei, inclusiv la preşedintele Putin. Conform RIA Novosti şi The MoscowTimes, limuzina o să aibă 3 declinări: sedan, SUV şi van. 

    IATĂ CUM ARATĂ LIMUZINA LUI PUTIN, UN PROIECT DE 54 MIL. $

  • Afacerile Daimler în România au ajuns la 410 milioane de euro în 2016

    Star Transmission şi Star Assembly, companii care produc componente pentru industria de automobile, îşi vor extinde unităţile de producţie şi în acest an, atât la Cugir, cât şi la Sebeş. În unitatea de producţie de la Sebeş, în cadrul proiectului „Reman”, vor fi recondiţionate cutii de viteză primite de la dealeri, folosind cele mai noi tehnologii din domeniul automotive. Acest proiect va crea circa 150 de noi locuri de muncă.

    În paralel, la Cugir, acolo unde a început totul acum 15 ani, printr-o investiţie majoră va fi extinsă una dintre hale şi se va continua dezvoltarea proiectului „High pressure pipes” inaugurat în luna august a anului trecut. Aici se produc conducte de înaltă presiune pentru motoarele pe benzină, o investiţie totală de 13 milioane de euro, care a creat peste 100 de noi locuri de muncă.

    Star Transmission a produs în anul 2016 un număr de peste 8 milioane de piese la Cugir.

  • Proiect de lege: Companiile aeriene, obligate să furnizeze autorităţilor toate datele pasagerilor, inclusiv itinerariul călătoriilor

    Pe pagina de internet a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) a fost pus în dezbatere publică proiectul de lege prin care se va înfiinţa o nouă structură de securitate naţională – Unitatea Naţională de Informaţii privind Pasagerii (UNIP), şi, totodată, vor fi stabilite o serie de obligaţii pentru toate companiile aeriene care tranzitează România.

    ,,În cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF), se înfiinţează Unitatea Naţională de Informaţii privind Pasagerii (UNIP), ca structură de specialitate, fără personalitate juridică, (…) privind utilizarea unor date din Registrele cu Numele Pasagerilor (PNR) în cadrul cooperării transfrontaliere pentru prevenirea şi combaterea actelor de terorism, a infracţiunilor conexe acestora şi a infracţiunilor contra securităţii naţionale, precum şi pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale”, se precizează în textul proiectului de lege.

    Conform proiectului de lege aflat în dezbatere publică pe site-ul MAI, toţi transportatorii aerieni vor fi obligaţi să transmită UNIP codul de rezervare, data rezervării sau a emiterii biletului, data (datele) programată a călătoriei, numele şi prenumele asociate rezervării, adresa şi informaţiile de contact (număr de telefon, adresă de e-mail) asociate rezervării, toate informaţiile privind forma de plată, inclusiv adresa de facturare, itinerarul complet de călătorie, informaţiile din profilul „client fidel”, agenţia sau agentul de turism prin care a fost făcută rezervarea sau a fost cumpărat biletul, situaţia de călătorie a pasagerului, inclusiv confirmările, situaţia înregistrării pentru zbor, informaţii privind neprezentarea pasagerului la îmbarcare sau privind prezentarea acestuia în ultimul moment la îmbarcare fără rezervare prealabilă, informaţiile scindate sau divizate din registrul cu numele pasagerilor, menţiunile cu caracter general, inclusiv toate informaţiile disponibile despre minorii neînsoţiţi cu vârsta sub 18 ani, precum numele şi sexul minorului, vârsta, limba (limbile) vorbită, numele şi datele de contact ale persoanei care îl însoţeşte la plecare şi relaţia sa cu minorul, numele şi datele de contact ale persoanei care îl aşteaptă la sosire şi relaţia sa cu minorul, agentul prezent la plecare şi la sosire, informaţiile despre bilet, inclusiv numărul biletului, data emiterii biletului şi bilete dus simplu şi câmpurile aferente furnizării automate a preţului unui bilet de călătorie, numărul locului şi alte informaţii privind locul, informaţiile cu privire la codurile partajate, toate informaţiile cu privire la bagaje, numărul pasagerilor înregistraţi în PNR şi alte nume ale acestora, orice date colectate, inclusiv tipul, numărul, ţara de emitere şi data expirării oricărui document de identitate, cetăţenia, numele de familie, prenumele, sexul, data naşterii, compania aeriană, numărul zborului, data plecării, data sosirii, aeroportul de plecare, aeroportul de sosire, ora plecării şi ora sosirii şi un istoric al tuturor modificărilor datelor PNR.

    Proiectul de lege interzice prelucrarea informaţiilor care denotă originea rasială sau etnică, opiniile politice, religia sau convingerile filozofice, apartenenţa la un sindicat, sănătatea, viaţa sexuală sau orientarea sexuală, iar în cazul în care operatorul aerian furnizează astfel de date, UNIP are obligaţia de a le şterge.

    Autorităţile care vor avea acces la datele UNIP şi vor putea utiliza PNR sau vor fi notificate cu privire la anumiţi pasageri sunt Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română, Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), Direcţia Generală Anticorupţie (DGA), Serviciul Român de Informaţii (SRI), Serviciul de Informaţii Externe (SIE), Ministerul Apărării Naţionale (MApN): Direcţia generală de informaţii a apărării, Ministerul Public, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF): Direcţia Generală a Vămilor.

    Aceste date vor trebui transmise cu cel mult 24 de ore înainte de ora progrramată a zborului şi încă o dată după îmbarcarea tuturor pasagerilor în aeronavă.

    Potrivit articolului 18, din aceast proiect de lege, datele PNR se prelucrează doar pentru prevenirea, depistarea, investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de terorism sau a infracţiunilor grave, precum şi pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale.

    Dacă în urma analizării datelor colectate UNIP identifică persoane date în urmărire naţională sau internaţională de alte state membre UE, aceste informaţii vor fi transmise Unităţilor de Informaţii privind Pasagerii (UIP) de pe teritoriul statelor membre, exceţie făcând situaţiile care privesc securitatea naţională. Totodată, UNIP poate solicita celorlalte unităţi de informaţii privind pasagerii, din statele membre UE, să transmită datele călătorilor, în vederea prevenirii, depistării, investigării şi urmăririi penale a infracţiunilor de terorism sau a infracţiunilor grave. De asemenea, EUROPOL are dreptul de a solicita date PNR sau rezultatul prelucrării respectivelor date de la UNIP.

    Datele PNR furnizate de transportatorii aerieni se păstrează în cadrul Sistemului de evidenţă a datelor PNR pentru o perioadă de cinci ani de la momentul furnizării, după care vor fi şterse automat din sistem.

    În cazul în care operatorul aerian nu furnizează UNIP datele prevăzute în această lege, sancţiunile sunt cuprinse între 10.000 şi 50.000 de lei, iar dacă abaterea se repetă în decursul unui an, amenzile se dublează.

    Proiectul de lege a fost postat pe pagina de internet a MAI în data de 23 martie, iar timp de 20 de zile, persoanelor interesate pot face propuneri, sugestii sau să îşi spună opiniile cu privire la acest act normativ pe adresa de e-mail dj-international@mai.gov.ro.

  • Oraşul care costă 1 miliard de dolari, dar în care nu va locui nimeni

    Oraşul construit este planificat pentru p populaţie de 35.000 de oameni şi va avea un centru de business modern, case în suburbii, şosele, parcuri şi mall-uri şi o biserică. Însă nu va fi locuit de nimeni.

    Proiectul se numeşte CITE (Center for Innovation, Testing and Evaluation) şi se doreşte să fie un model al unui oraş american obişnuit. Oraşul va fi o zonă de test pentru noile tehnologii şi inovaţii.

    Proiectul în valoare de 1 miliard de doari, finanţat de către Pegasus Global Holdings, va avea o zonă de 24 de km2 pentru experiemente ambiţioase în domenii diverse, precum: construcţii, securitate, comunicare sau transport.

    CITE va include zone specializate pentru dezvoltarea unor noi forme de agricultură, energie, şi de tratare a apei. O reţea subterană de colectare a datelor va oferi un feedback detaliat, în timp real.

    “Noile servicii şi tehnologii pot fi testate fără a perturba viaţa de zi cu zi”, spune Robert Brumley, director Pegasus Global Holdings.

    Astfel într-un oraş fără populaţie se vor putea testa vehiculele autonome monitorizate din aer de către drone. Casele ar putea fi construite în aşa fel încât să reziste catastrofelor naturale, şi echipate cu echipamente robotizate. Se vor putea utiliza surse de energie alternative, cum ar fi toriul, acesta poate fi folosit drept combustibil în multe tipuri de reactoare, precum cel pe bază de fluorid de toriu lichid (dizolvat în sare), prescurtat LFTR (Liquid Fluoride Thorium Reactor).

    “Am putea testa anumite lucruri mult mai agresiv, nu vor exista riscuri de pierdere de vieţi omeneşti. Acest loc ar trebui să devină un magnet pentru oamenii cu idei”, a mai spus Brumbley.
    Acesta a mai spus despre CITE că ar putea fi un pas intermediar între testarea din laborator şi public.
     

  • Povestea omului care conduce cea mai mare companie din România

    Născut în 1964, la Marsilia, Yves Caracatzanis este de formaţie inginer, absolvent al école Centrale de Paris; şi-a început cariera în cadrul cabinetului de consultanţă Bossard Consultants, iar apoi a lucrat la la Hewlett- Packard. În 1992 s-a angajat la Renault ca şef de proiect organizare logistică.

    De-a lungul anilor a ocupat numeroase poziţii în cadrul companiei franceze şi priveşte mandatul la conducerea grupului Renault din România nu numai din perspectiva executivului, ci şi ca un proiect personal, care îi va da ocazia să descopere România. „Pentru România, infrastructura este un aspect extrem de important. Cei din industria auto ştim că acesta este un proiect în derulare şi sperăm să se respecte, în mare măsură, termenele date. Nu ar fi bine doar pentru noi, ar fi bine şi pentru economie, ar ajuta la atragerea unor noi investitori, pentru că aceştia caută stabilitate“.

    Citiţi aici povestea francezului de la cârma Dacia

  • Povestea omului care conduce cea mai mare companie din România

    Născut în 1964, la Marsilia, Yves Caracatzanis este de formaţie inginer, absolvent al école Centrale de Paris; şi-a început cariera în cadrul cabinetului de consultanţă Bossard Consultants, iar apoi a lucrat la la Hewlett- Packard. În 1992 s-a angajat la Renault ca şef de proiect organizare logistică.

    De-a lungul anilor a ocupat numeroase poziţii în cadrul companiei franceze şi priveşte mandatul la conducerea grupului Renault din România nu numai din perspectiva executivului, ci şi ca un proiect personal, care îi va da ocazia să descopere România. „Pentru România, infrastructura este un aspect extrem de important. Cei din industria auto ştim că acesta este un proiect în derulare şi sperăm să se respecte, în mare măsură, termenele date. Nu ar fi bine doar pentru noi, ar fi bine şi pentru economie, ar ajuta la atragerea unor noi investitori, pentru că aceştia caută stabilitate“.

    Citiţi aici povestea francezului de la cârma Dacia

  • Pe timpul lui Ceauşescu trimitea tractoare în toată Europa. Ce se află acum pe spaţiul vechii fabrici unde lucrau 23.000 de oameni

    Tractorul Braşov, cel mai important producător de tractoare, avea înainte de 1990 circa 23.000 de angajaţi şi o capacitate de producţie de 32.000 de tractoare pe an. În 2004 compania a fost la un pas de a fi privatizată şi preluată de italienii de la Landini, însă privatizarea nu a mai avut loc, iar situaţia companiei a continuat să se deterioreze, în 2007 fiind declarat falimentul.

    Activele uzinei au fost achiziţionate în acelaşi an pentru suma de 92 de milioane de euro de firma imobiliară Flavus Invest Bucureşti, controlată de fondul britanic de investiţii Centerra Capital Partner cu scopul de a dezvolta un proiect imobiliar. În 1999 tractorul avea 10.000 de salariaţi, afaceri de 68 de milioane de lei şi genera pierderi de 38,3 de milioane de lei, iar în 2006 mai avea afaceri de 11,6 milioane de lei, iar pierderile erau mai mari decât afacerile.

    Tranformarea fostei platforme industriale Tractorul în singurul centru comercial din Braşov a început în urmă cu aproape trei ani, când grupul Auchan a decis să se extindă la Braşov şi a cumpărat 100 de hectare de teren, reprezentând aproximativ 8% din suprafaţa disponibilă a oraşului. Immochan România a investit aproximativ 20 de milioane de euro în achiziţionarea fostei platforme industriale, având în vedere proiectul global Coresi Shopping Resort, ce va fi format din 95.500 metri pătraţi suprafaţă totală închiriabilă. Proiectul a fost dezvoltat cu scopul de a-i atrage aici nu doar pe braşoveni, ci şi pe clienţii din oraşele de pe o rază de 60 de kilometri.

    Centrul comercial deschis la finalul lunii martie 2015 are o suprafaţă de 40.000 de metri pătraţi şi este ocupat integral. Investiţia în mallul din Braşov va fi amortizată în 9-10 ani, potrivit lui Tatian Diaconu, directorul general al Immochan România.

    Un pas mai departe, în cursul anului 2016 a fost reprezentat de construirea părţii rezidenţiale a proiectului. „Pentru mall am folosit 24 de hectare. Mai avem 76, dar nu integral utile. Practic avem 56 de hectare pentru rezidenţial“, declara el. În ceea ce priveşte noul cartier care va fi amenajat lângă mall, grupul francez colaborează cu dezvoltatorul Avantgarden Immo Invest.. Complexul rezidenţial Coresi Avantgarden ar urma să fie compus din 1.300 apartamente, pe o suprafaţă de 22 ha, iar lista se menţine deschisă: spaţii verzi, locuri de parcare, şcoală, grădiniţă. „O să tot fie de construit, câţiva ani de acum încolo“, concluzionează directorul general al Immochan România.

     

  • Pe timpul lui Ceauşescu trimitea tractoare în toată Europa. Ce se află acum pe spaţiul vechii fabrici unde lucrau 23.000 de oameni

    Tractorul Braşov, cel mai important producător de tractoare, avea înainte de 1990 circa 23.000 de angajaţi şi o capacitate de producţie de 32.000 de tractoare pe an. În 2004 compania a fost la un pas de a fi privatizată şi preluată de italienii de la Landini, însă privatizarea nu a mai avut loc, iar situaţia companiei a continuat să se deterioreze, în 2007 fiind declarat falimentul.

    Activele uzinei au fost achiziţionate în acelaşi an pentru suma de 92 de milioane de euro de firma imobiliară Flavus Invest Bucureşti, controlată de fondul britanic de investiţii Centerra Capital Partner cu scopul de a dezvolta un proiect imobiliar. În 1999 tractorul avea 10.000 de salariaţi, afaceri de 68 de milioane de lei şi genera pierderi de 38,3 de milioane de lei, iar în 2006 mai avea afaceri de 11,6 milioane de lei, iar pierderile erau mai mari decât afacerile.

    Tranformarea fostei platforme industriale Tractorul în singurul centru comercial din Braşov a început în urmă cu aproape trei ani, când grupul Auchan a decis să se extindă la Braşov şi a cumpărat 100 de hectare de teren, reprezentând aproximativ 8% din suprafaţa disponibilă a oraşului. Immochan România a investit aproximativ 20 de milioane de euro în achiziţionarea fostei platforme industriale, având în vedere proiectul global Coresi Shopping Resort, ce va fi format din 95.500 metri pătraţi suprafaţă totală închiriabilă. Proiectul a fost dezvoltat cu scopul de a-i atrage aici nu doar pe braşoveni, ci şi pe clienţii din oraşele de pe o rază de 60 de kilometri.

    Centrul comercial deschis la finalul lunii martie 2015 are o suprafaţă de 40.000 de metri pătraţi şi este ocupat integral. Investiţia în mallul din Braşov va fi amortizată în 9-10 ani, potrivit lui Tatian Diaconu, directorul general al Immochan România.

    Un pas mai departe, în cursul anului 2016 a fost reprezentat de construirea părţii rezidenţiale a proiectului. „Pentru mall am folosit 24 de hectare. Mai avem 76, dar nu integral utile. Practic avem 56 de hectare pentru rezidenţial“, declara el. În ceea ce priveşte noul cartier care va fi amenajat lângă mall, grupul francez colaborează cu dezvoltatorul Avantgarden Immo Invest.. Complexul rezidenţial Coresi Avantgarden ar urma să fie compus din 1.300 apartamente, pe o suprafaţă de 22 ha, iar lista se menţine deschisă: spaţii verzi, locuri de parcare, şcoală, grădiniţă. „O să tot fie de construit, câţiva ani de acum încolo“, concluzionează directorul general al Immochan România.

     

  • Pe timpul lui Ceauşescu trimitea tractoare în toată Europa. Ce se află acum pe spaţiul vechii fabrici unde lucrau 23.000 de oameni

    Tractorul Braşov, cel mai important producător de tractoare, avea înainte de 1990 circa 23.000 de angajaţi şi o capacitate de producţie de 32.000 de tractoare pe an. În 2004 compania a fost la un pas de a fi privatizată şi preluată de italienii de la Landini, însă privatizarea nu a mai avut loc, iar situaţia companiei a continuat să se deterioreze, în 2007 fiind declarat falimentul.

    Activele uzinei au fost achiziţionate în acelaşi an pentru suma de 92 de milioane de euro de firma imobiliară Flavus Invest Bucureşti, controlată de fondul britanic de investiţii Centerra Capital Partner cu scopul de a dezvolta un proiect imobiliar. În 1999 tractorul avea 10.000 de salariaţi, afaceri de 68 de milioane de lei şi genera pierderi de 38,3 de milioane de lei, iar în 2006 mai avea afaceri de 11,6 milioane de lei, iar pierderile erau mai mari decât afacerile.

    Tranformarea fostei platforme industriale Tractorul în singurul centru comercial din Braşov a început în urmă cu aproape trei ani, când grupul Auchan a decis să se extindă la Braşov şi a cumpărat 100 de hectare de teren, reprezentând aproximativ 8% din suprafaţa disponibilă a oraşului. Immochan România a investit aproximativ 20 de milioane de euro în achiziţionarea fostei platforme industriale, având în vedere proiectul global Coresi Shopping Resort, ce va fi format din 95.500 metri pătraţi suprafaţă totală închiriabilă. Proiectul a fost dezvoltat cu scopul de a-i atrage aici nu doar pe braşoveni, ci şi pe clienţii din oraşele de pe o rază de 60 de kilometri.

    Centrul comercial deschis la finalul lunii martie 2015 are o suprafaţă de 40.000 de metri pătraţi şi este ocupat integral. Investiţia în mallul din Braşov va fi amortizată în 9-10 ani, potrivit lui Tatian Diaconu, directorul general al Immochan România.

    Un pas mai departe, în cursul anului 2016 a fost reprezentat de construirea părţii rezidenţiale a proiectului. „Pentru mall am folosit 24 de hectare. Mai avem 76, dar nu integral utile. Practic avem 56 de hectare pentru rezidenţial“, declara el. În ceea ce priveşte noul cartier care va fi amenajat lângă mall, grupul francez colaborează cu dezvoltatorul Avantgarden Immo Invest.. Complexul rezidenţial Coresi Avantgarden ar urma să fie compus din 1.300 apartamente, pe o suprafaţă de 22 ha, iar lista se menţine deschisă: spaţii verzi, locuri de parcare, şcoală, grădiniţă. „O să tot fie de construit, câţiva ani de acum încolo“, concluzionează directorul general al Immochan România.