Tag: finantare

  • Vreau si eu un parc eolian

    Numele Ioanei Gheorghiade a aparut in presa cu ocazia stirii din
    aprilie despre acordul de finantare in valoare de 23 de milioane de
    euro semnat de BCR cu grupul industrial de origine portugheza
    Martifer, pentru dezvoltarea unui parc eolian de 42 MW in sud-estul
    tarii. Are 35 de ani, conduce divizia de project finance a BCR doar
    de anul trecut, dar stie mai multe despre asta decat pare dupa anul
    de cand e sefa: de project finance s-a ocupat aici din 2008, iar
    inainte a fost timp de un an bancher principal la biroul BERD din
    Romania.

    “Perioada de la BERD a fost importanta, intrucat experienta unei
    institutii financiare internationale ii aduce beneficii oricarui
    bancher axat pe zona de finantare strategica a companiilor”, afirma
    ea. Natura BERD, ca si a IFC sau BEI, e ca finanteaza proiecte
    mari, de infrastructura esentiala mai ales pentru tarile in curs de
    dezvoltare si care au nevoie de un consum mare de timp si
    consiliere in relatia bancii cu clientul, mai ales pentru ca multe
    nu sunt exclusiv private, ci se bazeaza pe parteneriate
    public-privat si depind de evolutia legislatiei si a prioritatilor
    guvernului. “Aici nu e ca la un credit obisnuit, a venit firma cu
    dosarul si a iesit pe usa”, adauga Gheorghiade.

    De aceea e si rezervata sa dea o cifra totala despre valoarea
    proiectelor finantate sau aflate in pregatire la BCR in segmentul
    de project finance, spunand insa ca numarul de proiecte finantate
    cu implicarea acestuia a crescut in 2010 fata de 2009 cu
    aproximativ 40%, “iar estimarea mea este ca in 2011 numarul de
    proiecte va creste cu 50% fata de 2010, in principal datorita
    investitiilor in energie”.

    Adica dintr-un domeniu bun pentru banca, mai ales daca vorbim de
    energia regenerabila, cel mai la moda domeniu al momentului: circa
    jumatate din solicitarile de finantari de proiecte primite de Ioana
    Gheorghiade vin din domeniul energiei regenerabile si tot ele sunt
    si cele mai valoroase ca investitie, avand in vedere ca valoarea
    medie a proiectelor analizate de banca este de 60 de milioane de
    euro, raportat la 8 milioane pentru un proiect de
    microhidrocentrala, de pilda, respectiv de 23 de milioane pentru un
    spital privat. Plus: domeniul atrage mai ales firme cu forta
    financiara mare, judecand dupa faptul ca in domeniul energiei
    regenerabile, mai exact eoliene, mai mult de 60% dintre solicitanti
    sunt firme straine.

    Domeniul a atras recent si prima investitie de tip project
    finance a BERD si IFC in sectorul energiei regenerabile din Romania
    – un imprumut de 114,8 milioane de euro pentru cofinantarea
    operatiunilor de constructie si exploatare a parcurilor eoliene de
    138 MW, Cernavoda I si II. BERD si IFC acorda imprumuturi de cate
    57,4 milioane de euro fiecare companiei Cernavoda Power SA, al
    carei actionar majoritar este EDP Renovaveis, a treia mare companie
    din lume in domeniul energiei eoliene, pentru finantarea
    operatiunilor de constructie si exploatare a parcurilor
    eoliene.

    “Piata de energie regenerabila este in crestere puternica, iar acum
    asteptam sa apara in sfarsit legea, pentru ca de ea depind multe
    decizii in privinta unor proiecte. Exista in prezent si niste
    amendamente din partea investitorilor, ne asteptam insa ca legea sa
    apara in toamna”, afirma Ioana Gheorghiade. Legea cu pricina este
    cea a stimularii investitiilor in sectorul energiei regenerabile,
    care prevede sustinerea investitorilor prin certificate verzi, in
    functie de tehnologia folosita, ale caror costuri le suporta toti
    consumatorii. Statul ar vrea sa reduca numarul de certificate verzi
    pentru unele tehnologii (biomasa, biogaz, surse geotermale),
    fiindca datele ANRE au aratat ca numarul alocat prin lege ar duce
    la cresterea rentabilitatii peste nivelul din calculele de
    autorizare a Comisia Europeana.

    In ce priveste rata de acceptare a proiectelor, aceasta “s-a
    imbunatatit in general si datorita evolutiei culturii economice –
    in plus, dificultatile economice din ultimii doi ani i-au facut mai
    precauti si pe managerii companiilor, ceea ce ajuta procesul de
    creditare”, afirma Ioana Gheorghiade.

    “La noi, fiind cea mai mare banca, au venit destul de multi
    dezvoltatori – in afara de zona de companii de utilitati care au
    investit, ca de pilda CEZ sau EDP Renovaveis, care se pot finanta
    destul de usor la nivel corporate, sunt si altii care au proiecte
    in diverse faze, din care numai o parte se vor materializa, iar
    altii asteapta sa vanda unor investitori finali, care sunt fie
    companii mari din zona de energie care au interes sa aiba si o
    facilitate de energie in Romania, fie sunt fonduri de investitii
    care chiar asta fac in toata Europa”, explica bancherita.

    Poate sa fie energia verde o “bula”, cum au fost imobiliarele?
    Ioana Gheorghiade e de parere ca lucrurile se vor regla in cele din
    urma natural, ca si pretul certificatelor, mai ales ca accesul la
    retea este un factor care regleaza numarul de proiecte
    posibile.

    In afara de eoliene, domeniile de crestere a cererii de finantari
    de proiecte in 2011-2012, in opinia ei, sunt in principal
    microhidrocentralele, unde “se vor accelera spectaculos
    investitiile”, sectorul medical (spitale si clinici private) si
    proiectele de infrastructura rutiera, dintre care in aria de
    interes pentru project finance intra insa numai cele bazate pe
    parteneriate public-privat. BCR face parte din Consiliul
    Investitorilor Straini sau din AmCham, care au propus Guvernului
    liste proprii cu proiecte de infrastructura si
    si-au transmis punctele de vedere despre ce inseamna un proiect
    bancabil in infrastructura lansat de stat – “atunci cand e lansat,
    sa atraga si investitori, si banci”.

  • Vreau si eu un parc eolian

    Numele Ioanei Gheorghiade a aparut in presa cu ocazia stirii din
    aprilie despre acordul de finantare in valoare de 23 de milioane de
    euro semnat de BCR cu grupul industrial de origine portugheza
    Martifer, pentru dezvoltarea unui parc eolian de 42 MW in sud-estul
    tarii. Are 35 de ani, conduce divizia de project finance a BCR doar
    de anul trecut, dar stie mai multe despre asta decat pare dupa anul
    de cand e sefa: de project finance s-a ocupat aici din 2008, iar
    inainte a fost timp de un an bancher principal la biroul BERD din
    Romania.

    “Perioada de la BERD a fost importanta, intrucat experienta unei
    institutii financiare internationale ii aduce beneficii oricarui
    bancher axat pe zona de finantare strategica a companiilor”, afirma
    ea. Natura BERD, ca si a IFC sau BEI, e ca finanteaza proiecte
    mari, de infrastructura esentiala mai ales pentru tarile in curs de
    dezvoltare si care au nevoie de un consum mare de timp si
    consiliere in relatia bancii cu clientul, mai ales pentru ca multe
    nu sunt exclusiv private, ci se bazeaza pe parteneriate
    public-privat si depind de evolutia legislatiei si a prioritatilor
    guvernului. “Aici nu e ca la un credit obisnuit, a venit firma cu
    dosarul si a iesit pe usa”, adauga Gheorghiade.

    De aceea e si rezervata sa dea o cifra totala despre valoarea
    proiectelor finantate sau aflate in pregatire la BCR in segmentul
    de project finance, spunand insa ca numarul de proiecte finantate
    cu implicarea acestuia a crescut in 2010 fata de 2009 cu
    aproximativ 40%, “iar estimarea mea este ca in 2011 numarul de
    proiecte va creste cu 50% fata de 2010, in principal datorita
    investitiilor in energie”.

    Adica dintr-un domeniu bun pentru banca, mai ales daca vorbim de
    energia regenerabila, cel mai la moda domeniu al momentului: circa
    jumatate din solicitarile de finantari de proiecte primite de Ioana
    Gheorghiade vin din domeniul energiei regenerabile si tot ele sunt
    si cele mai valoroase ca investitie, avand in vedere ca valoarea
    medie a proiectelor analizate de banca este de 60 de milioane de
    euro, raportat la 8 milioane pentru un proiect de
    microhidrocentrala, de pilda, respectiv de 23 de milioane pentru un
    spital privat. Plus: domeniul atrage mai ales firme cu forta
    financiara mare, judecand dupa faptul ca in domeniul energiei
    regenerabile, mai exact eoliene, mai mult de 60% dintre solicitanti
    sunt firme straine.

    Domeniul a atras recent si prima investitie de tip project
    finance a BERD si IFC in sectorul energiei regenerabile din Romania
    – un imprumut de 114,8 milioane de euro pentru cofinantarea
    operatiunilor de constructie si exploatare a parcurilor eoliene de
    138 MW, Cernavoda I si II. BERD si IFC acorda imprumuturi de cate
    57,4 milioane de euro fiecare companiei Cernavoda Power SA, al
    carei actionar majoritar este EDP Renovaveis, a treia mare companie
    din lume in domeniul energiei eoliene, pentru finantarea
    operatiunilor de constructie si exploatare a parcurilor
    eoliene.

    “Piata de energie regenerabila este in crestere puternica, iar acum
    asteptam sa apara in sfarsit legea, pentru ca de ea depind multe
    decizii in privinta unor proiecte. Exista in prezent si niste
    amendamente din partea investitorilor, ne asteptam insa ca legea sa
    apara in toamna”, afirma Ioana Gheorghiade. Legea cu pricina este
    cea a stimularii investitiilor in sectorul energiei regenerabile,
    care prevede sustinerea investitorilor prin certificate verzi, in
    functie de tehnologia folosita, ale caror costuri le suporta toti
    consumatorii. Statul ar vrea sa reduca numarul de certificate verzi
    pentru unele tehnologii (biomasa, biogaz, surse geotermale),
    fiindca datele ANRE au aratat ca numarul alocat prin lege ar duce
    la cresterea rentabilitatii peste nivelul din calculele de
    autorizare a Comisia Europeana.

    In ce priveste rata de acceptare a proiectelor, aceasta “s-a
    imbunatatit in general si datorita evolutiei culturii economice –
    in plus, dificultatile economice din ultimii doi ani i-au facut mai
    precauti si pe managerii companiilor, ceea ce ajuta procesul de
    creditare”, afirma Ioana Gheorghiade.

    “La noi, fiind cea mai mare banca, au venit destul de multi
    dezvoltatori – in afara de zona de companii de utilitati care au
    investit, ca de pilda CEZ sau EDP Renovaveis, care se pot finanta
    destul de usor la nivel corporate, sunt si altii care au proiecte
    in diverse faze, din care numai o parte se vor materializa, iar
    altii asteapta sa vanda unor investitori finali, care sunt fie
    companii mari din zona de energie care au interes sa aiba si o
    facilitate de energie in Romania, fie sunt fonduri de investitii
    care chiar asta fac in toata Europa”, explica bancherita.

    Poate sa fie energia verde o “bula”, cum au fost imobiliarele?
    Ioana Gheorghiade e de parere ca lucrurile se vor regla in cele din
    urma natural, ca si pretul certificatelor, mai ales ca accesul la
    retea este un factor care regleaza numarul de proiecte
    posibile.

    In afara de eoliene, domeniile de crestere a cererii de finantari
    de proiecte in 2011-2012, in opinia ei, sunt in principal
    microhidrocentralele, unde “se vor accelera spectaculos
    investitiile”, sectorul medical (spitale si clinici private) si
    proiectele de infrastructura rutiera, dintre care in aria de
    interes pentru project finance intra insa numai cele bazate pe
    parteneriate public-privat. BCR face parte din Consiliul
    Investitorilor Straini sau din AmCham, care au propus Guvernului
    liste proprii cu proiecte de infrastructura si
    si-au transmis punctele de vedere despre ce inseamna un proiect
    bancabil in infrastructura lansat de stat – “atunci cand e lansat,
    sa atraga si investitori, si banci”.

  • BCR organizeaza o sesiune de intrebari si raspunsuri online despre finantarea afacerilor. Azi la ora 11,30

    Intalnirea are loc intre orele 11,30 si 13, trainer fiind Anca
    Moisescu, coordonator regional de vanzari, Regiunea Sud, BCR. Anca
    Moisescu are o experienta de 13 ani in domeniul bancar, incepand cu
    vanzarea directa, analiza economico-financiara si de risc si
    trecand la coordonarea activitatii de retail la nivel de
    departament, unitate si judet.

    Participantii vor putea utiliza instrumentul de cash flow prezentat
    prin intermediul studiului de caz propus spre rezolvare (“Afacerea
    mea creste! Si acum ce urmeaza?”, care prezinta experienta unei
    firme de catering dezvoltata ca afacere de familie) pentru a face
    proiectii legate de propria afacere si modurile de a preveni lipsa
    de lichiditati pentru dezvoltare.

    Participantii la sesiune se pot inregistra si pot pune intrebari pe
    site-ul
    BCR Club Antreprenori
    .

  • BRD cauta pentru finantare ONG-uri care au proiecte pentru copii si tineri

    Valoarea financiara a sprijinului pe care BRD doreste sa il
    acorde in 2011 este de maximum 80.000 de lei pentru fiecare
    proiect, iar proiectele cautate sunt cele care pot ameliora accesul
    la educatie al copiilor aflati in situatii dificile, integrarea in
    munca a tinerilor defavorizati si scaderea gradului lor de
    dependenta de sistemul de asistenta sociala.

    Beneficiarii programului sunt copii si tineri cu varste cuprinse
    intre 3 si 25 de ani, aflati in situatii dificile, fie din punct de
    vedere social (provenind din centre institutionalizate, familii
    sarace, zone defavorizate), fie afectati permanent sau temporar de
    o deficienta fizica sau psihica usoara, dar care nu sunt complet
    dependenti de alte persoane.

    La acest program de responsabilitate sociala, denumit “Schimba un
    destin. Da valoare unei vieti”, participa prin donatii lunare 1.300
    de angajati BRD, ale caror sume donate sunt dublate de banca. In
    trei ani, programul a investit fonduri totale de 220.000 de euro,
    sprijinind 24 de proiecte anuale si un numar de 1.450 de copii si
    tineri aflati in dificultate.

    Proiectele propuse vor fi jurizate de un comitet al angajatilor
    BRD. Solicitarile din partea ONG-urilor se primesc pe adresa
    responsabilitatesociala@brd.ro.

  • Grecia nu va primi urmatoarea transa daca nu va lua noi masuri de austeritate

    Oficialii europeni au precizat ca estimeaza plata transei pana
    la mijlocul lunii iulie. Grecia are nevoie de bani pana la
    jumatatea lunii viitoare pentru a evita intrarea in default
    (incapacitate de plata). Liderii europeni insista ca deblocarea
    urmatoarei transe sa fie conditionata de aprobarea, de catre
    parlamentul elen, a unor noi legi privind reforme fiscale si
    privatizarea activelor statului. Intre timp, populatia elena isi
    exprima tot mai zgomotos dezaprobarea fata de masurile de
    austeritate si privatizarile impuse de institutiile financiare
    internationale. “Pentru a trece la plata urmatoarei transe, trebuie
    sa fim siguri ca parlamentul elen va da votul de incredere
    guvernului si va sustine programul, asa ca decizia va fi luata la
    inceputul lunii iulie”, a declarat ministrul belgian al Finantelor,
    Didier Reynders.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oficial BCE: Fondul de finantare de urgenta din zona euro ar trebui dublat la 1.500 miliarde euro

    Nout Wellink, membru al Consiliului de Guvernare al Bancii
    Centrale Europene (BCE), a declarat pentru cotidianul financiar
    olandez Het Financieele Dagblad ca un nou pachet de finantare de
    urgenta destinat Greciei ar fi inconjurat de atat de multe
    incertitudini si riscuri incat dublarea fondului european ar fi
    necesara pentru a lua in considerare riscul de contagiune pentru
    Irlanda si Portugalia, transmite Reuters. Lipsa de incredere din
    pietele financiare a impins randamentele obligatiunilor de stat ale
    Greciei, Irlandei si Portugaliei la cele mai ridicate niveluri de
    la introducerea monedei euro in 1999. Cresterea dobanzilor a fost
    accentuata recent de propunerile venite din partea unor oficiali
    europeni, indeosebi din Germania, de a solicita participarea
    creditorilor privati ai statului elen la bailout.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Camera Reprezentantilor din SUA voteaza impotriva finantarii operatiunilor din Libia

    Congresmenii au adoptat textul – un amendament la un vast
    proiect de lege pentru finantarea instalatiilor militare – cu 248
    de voturi pentru si 163 impotriva. Numerosi congresmeni si-au
    exprimat nemultumirea fata de decizia presedintelui Barack Obama de
    a trece peste aprobarea Congresului pentru a declansa operatiunile
    in martie si pentru a le continua dupa termenul legal de 60 de
    zile. Ei invoca Legea privind Puterile de Razboi (“War Powers Act”)
    din 1973, conceputa pentru a limita prerogativele prezidentiale
    privind declansarea razboaielor, dar care a fost ignorata de mai
    multi presedinti. “Nici unul dintre fondurile disponibile in acest
    proiect de lege nu poate fi utilizat cu incalcarea War Powers Act”,
    precizeaza textul adoptat luni seara de membrii Camerei
    Reprezentantilor, prezentat de democratul Brad Sherman.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Saptamana buna pentru Finante: investitorii s-au inghesuit sa finanteze Romania

    Randamentul a fost de 5,298%, peste cel de 5,17% de la emisiune
    de obligatiuni din martie 2010, cand Romania a atras 1 miliard de
    euro. “Factorii pozitivi se refera la cererea ce a totalizat
    aproximativ 3 miliarde euro si la faptul ca Ministerul Finantelor a
    platit un randament situat la 255 de puncte de baza peste
    mid-swaps, insa mai scazut decat nivelul indicativ de 260 de puncte
    de baza peste mid-swaps”, apreciaza analistii ING Bank Romania.

    In luna mai, Ungaria a vandut la randul sau obligatiuni in euro
    pe sapte ani in valoare de un miliard de euro, cu un randament
    situat la 270 de puncte de baza peste mid-swaps (nivelul dobanzii
    medii la euro pe pietele internationale), asadar Romania a stat mai
    bine din acest punct de vedere, desi Ungaria are un rating
    superior.

    “Factorul mai putin pozitiv se refera la prima platita, ce s-a
    situat cu 20 de puncte de baza peste nivelul CDS.” Nivelul mai
    ridicat al primei era un fenomen greu de evitat insa in actuala
    conjunctura a pietei, oricat de pozitiva ar fi perceptia
    investitorilor despre ameliorarea fiscala si perspectivele
    economice din Romania. Ratingul Romaniei ramane in continuare in
    categoria “junk”, conform evaluarii Standard&Poor’s si a Fitch
    (BB+), singura agentie care a acordat Romaniei un rating superior
    (“investment grade” – recomandat investitorilor) fiind Moody’s
    (Baa3).

    Bogdan Dragoi, secretar de stat in MF, a facut cunoscut ca
    urmatoarea emisiune din programul de finantari pe piata externa de
    7 miliarde de euro prin titluri pe termen mediu (EMTN) va avea loc
    in a doua jumatate a anului, insa ramane de vazut daca va fi in
    euro sau in dolari, avand in vedere ca pe piata a existat si cerere
    de titluri in dolari. Programul este administrat de Erste Group
    Bank si Societe Generale.

  • Romania a luat 1,5 mld. euro de pe piata externa, mai mult decat in 2010, dar mai scump

    Investitorii straini s-au aratat dispusi sa plaseze circa 3 mld.
    euro, cu aproape 2 mld. euro mai putin decat la emisiunea de
    eurobonduri din martie anul trecut. in final, Finantele au luat 1,5
    mld. euro, cu jumatate de miliard peste suma atrasa in 2010.

    “Pretul a fost majorat fata de datele initiale, la 255 de puncte de
    baza peste mid-swap (indicatorul de dobanda la euro pe pietele
    internationale, de circa 2,8% pe an pentru maturitatea de 5 ani),
    ducand la un randament final de circa 5,29%”, au declarat surse de
    pe piata. A fost prima vanzare lansata in cadrul noului program de
    finantare externa pe termen mediu (EMTN) cu valoarea maxima de 7
    mld. euro. in august anul trecut au fost angajate ca administratori
    ai programului Société Générale – BRD si Erste Group – BCR.

    Mai mult pe www.zf.ro.

  • Banca Mondiala a aprobat finantarea modernizarii sistemului de asistenta sociala din Romania, cu 500 mil. euro

    “Consiliul de Directori Executivi al Bancii Mondiale a aprobat
    proiectul de modernizare a sistemului de asistenta sociala, de 500
    milioane euro. Prin acest proiect, Banca Mondiala intra in
    parteneriat cu Romania pentru a sustine implementarea strategiei de
    reforma a asistentei sociale adoptata de Guvern in martie 2010”, se
    arata intr-un comunicat transmis vineri dimineata de BM. Obiectivul
    proiectului este de a imbunatati performantele sistemului de
    asistenta sociala prin consolidarea managementului, imbunatatirea
    echitatii si eficientei administrative si reducerea erorilor si
    fraudelor. Proiectul se va concentra in principal pe programele
    guvernului care tintesc familiile cu venituri mici si grupurile
    sociale vulnerabile, precum persoanele cu dizabilitati, parintii
    singuri, familiile de romi si saracii din mediul rural, care vor
    beneficia in urma unei mai bune focalizari in sistem, primind o
    pondere mai mare din ajutoarele sociale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro