BusinessMagazin

Tag: buget

  • ANL a vândut locuinţe prin programul “Prima Casă”, valabil din octombrie, cât în patru ani

     “Vânzările prin «Prima Casă» au mers foarte bine. În perioada de când programul «Prima Casă» a început să se adreseze şi cumpărătorilor de locuinţe de la ANL şi până în prezent, am vândut 380 de locuinţe pentru tineri de până la 35 de ani, bugetul obţinut fiind de 37 milioane de lei. Spre comparaţie, în patru ani, 2009-2014, ANL a vândut 413 locuinţe, care au adus un buget de 45 de milioane de lei”, a declarat Dumitru Nancu, directorul general al ANL, la conferinţa de lansare a târgului imobiliar naţional – tIMOn.

    Pentru achiziţia de locuinţe construite de ANL, plafonul de garanţii de la stat se ridică la 497 milioane de lei, circa 40% din bugetul pentru “Prima Casă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Regatul Unit, pe drumul către anul de graţie 1948

    În acelaşi timp, şomajul a scăzut sub 7%, la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani – 6,9%. Economia britanică este aşteptată de  cei mai mulţi analişti să crească în acest an cu 2,9%, peste estimarea oficială de 2,7%, care ia în calcul însă necesitatea unor noi tăieri de cheltuieli bugetare.

    În opinia guvernului, eforturile de austeritate sunt doar la jumătatea programului şi va mai dura câţiva ani până ce îşi vor atinge ţinta – tăierea consumului public de bunuri şi servicii până ce va atinge cea mai mică pondere în PIB din 1948 încoace.

  • Radiografia bugetului FRF în 2013: dependenţi de naţională şi de UEFA. Venitul lui Piţurcă reprezintă 41% din fondul de salarii

    La finalul lunii aprilie – data exactă nefiind încă anunţată public – preşedintele Federaţiei, Răzvan Burleanu, va prezenta rezultatul auditului pe care l-a comandat în chiar prima zi în care a venit la FRF. Până la acel moment, ProSport prezintă, în premieră, raportul financiar al Federaţiei pe 2013, pe care Adunarea Generală l-a aprobat, conform regulamentului, în chiar ultima zi de mandat a lui Mircea Sandu. Datele raportului identifică sursele importante de venit pentru FRF, banii intraţi în Federaţie în ultimul an, dar şi o reducere spectaculoasă a cheltuielilor faţă de aceeaşi perioadă din 2012.

    Venituri de 74,1 milioane de lei, final pe minus În ultimul an cu Mircea Sandu preşedinte, FRF a realizat venituri de 74,1 milioane de lei. Suma prezentată în finalul raportului financiar al Federaţiei este echivalentul a aproximativ 16,8 milioane de euro (la cursul mediu pe 2013 anunţat de BNR, de 4,4190 lei/euro). Spre deosebire de finalul anului 2012, Federaţia a raportat acum venituri cu circa 3,3 milioane de euro mai mari. Creşterea veniturilor a însemnat, automat, şi o reducere semnificativă a deficitului FRF. Dacă în 2012 forul condus de Sandu termina anul cu pierderi de aproximativ 3,2 milioane de euro, acum minusul raportat a fost de doar 72.800 de euro. Cheltuielile totale ale Federaţiei în anul 2013 au fost, conform bilanţului anual, de 16.844.360 euro.

    UEFA şi naţionala, cei mai importanţi “sponsori”

    Reducerea substanţială a deficitului înregistrat în urmă cu doi ani (3,2 milioane de euro) poate părea surprinzătoare având în vedere că, în ultimii ani, mai mulţi sponsori importanţi au ales să nu-şi mai prelungească angajamentele cu forul condus de Mircea Sandu. Cel mai pur ternic partener pe care FRF l-a pierdut a fost producătorul de bere Ursus, cel care aducea FRF circa 500.000 de euro anual. Faţă de raportul pe 2012, acolo unde federalii anunţau „venituri din sumele sau bunurile primite prin sponsorizare“ în valoare de aproape un milion de euro, în 2013 Federaţia a primit doa650.000 de euro de la parteneri.

    La capitolul plusuri faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, federalii trec banii proveniţi din „ajutoare şi împrumuturi nerambursabile din ţară şi din străinătate şi subvenţii pentru venituri“, care, în cea mai mare parte, reprezintă fonduri atrase de la UEFA. Anul trecut, aceste venituri aproape că s-au dublat ajungând la 3,5 milioane de euro faţă de 1,9 milioane de euro cât au fost în 2012.

    Citiţi mai multe pe prosport.ro

  • Istoria desenului animat “Nu, pogodi!” – GALERIE FOTO SI VIDEO

    Istoria desenului animat “Nu, pogodi!” – GALERIE FOTO SI VIDEO

     

     

     

     

     

  • Cât vor cheltui românii pentru cumpărăturile de Paşte şi unde vor petrece sărbătorile

     Conform celui mai recent studiu MEDNET Marketing Research Center, aproape 85% dintre persoanele intervievate din mediul urban au spus că îşi vor petrece zilele libere de Paşte cu membrii familiei, în localitatea de domiciliu, la rude, prieteni sau ieşind la iarbă verde. Ca tendinţă, persoanele intervievate cu vârsta între 18 şi 35 de ani, pe lângă timpul petrecut acasă, în familie, obişnuiesc să-şi facă timp şi pentru prieteni.

    Comparativ cu anul 2013, bugetul mediu alocat sărbătoririi Paştelui nu a crescut semnificativ din punct de vedere statistic, suma medie situându-se în jurul valorii de 359 de lei în 2014, faţă de 358 de lei anul trecut.

    Tradiţia vopsirii ouălor în casă este respectată de 64,8% dintre orăşenii intervievaţi, în timp ce 17,2% dintre respondenţi au spus că preferă să cumpere ouăle roşii din magazin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: Banii necesari în 2008 pentru chiria unei garsoniere în Rahova ajung acum pentru una la Universitate. Care sunt preţurile pentru chirii în ţară

     O situaţie asemănătoare poate fi întâlnită şi în celelalte mari oraşe ale ţării, potrivit unei analize realizate de Imobiliare.ro.

    Datele portalului arată că în zona centrală a Capitalei, chiriile cerute de proprietarii de garsoniere pornesc de la 190-200 de euro pe lună, cum este cazul unei locuinţe de 22 de metri pătraţi, situată într-un bloc din 1940 de pe Bulevardul Magheru, lângă Hotel Lido.

    Pentru apartamentele cu două camere, preţurile chiriilor pornesc de la un nivel minim de 200 de euro pe lună. Acesta este preţul cerut pentru o unitate locativă de 70 de metri pătraţi situată la primul etaj al unui bloc vechi din zona Universitate, locuinţa fiind disponibilă mobilată.

    Pe segmentul locuinţelor cu trei camere, pretenţiile proprietarilor încep de la aproximativ 300 de euro pe lună. Cu atât poate fi închiriat un apartament cu o suprafaţă de 60 de metri pătraţi în zona Cotroceni, mobilat, utilat şi situat la etajul al treilea al unui bloc vechi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Superproducţii de milioane de euro în zeci de episoade: noua eră a industriei de film

    Vremea când cinematograful era singurul loc unde puteai vedea producţii impresionante a trecut.Peisajul industriei cinematografice se schimbă de la an la an, iar diferenţele uriaşe între investiţiile înfilme şi cele în seriale dispar.

    Serialele de televiziune s-au schimbat fundamental în ultimii 10-15 ani. Dacă la sfârşitul anilor ’90 urmăream încă seriale despre petrol, adolescenţi sau patrule de salvamari, astăzi aşteptăm producţii impresionante despre creaturi mitice, ţinuturi de legendă sau vieţile ascunse ale politicienilor.

    Sunt mai mulţi factori care au contribuit la renaşterea serialului TV. Trecerea de la poveştile simple, deseori nerealiste şi fără sfârşit ale dinastiilor bogate din America sau serialele poliţiste cu un scenariu care se repeta episod de episod la producţii impresionante, cu scenarii complexe şi bugete ce depăşesc, per episod, costurile unor filme de lungmetraj au atras publicul către micul ecran.

    Cele mai urmărite două seriale în lume anul trecut au avut un lucru în comun: ambele sunt poveşti fictive şi ambele au bugete impresionante. „Game of Thrones„ spune povestea celor şapte regate care luptă pentru supremaţie în lumea creată de George R. R. Martin, iar „The Walking Dead„ este adaptarea unor benzi desenate despre o lume apocaliptică în care un grup de oameni luptă pentru supravieţuire. În urmă cu zece ani, cele mai urmărite seriale de televiziune erau „Friends„ şi „Frasier„, două sitcomuri despre viaţa de zi cu zi. Întrebarea care se pune este însă dacă televiziunea a schimbat subiectele pe care le abordează pentru a atrage o audienţă mai mare sau doar s-a adaptat la cerinţele telespectatorilor.

    DE LA PREMIILE OSCAR LA PREMIILE EMMY
    Relansarea serialului TV a presupus obţinerea unor bugete mult mai mari şi, prin urmare, atragerea unor nume cunoscute. Efectul acestor superproducţii de televiziune devine evident când citim numele unor actori sau regizori care trec, chiar şi  pentru o scurtă perioadă, de la marele la micul ecran. Nume precum Matthew McConaughey (câştigător al premiului Oscar anul acesta), Kevin Spacey (câştigător a două premii Oscar) sau Martin Scorsese sunt suficiente pentru a anunţa noua eră a industriei. „Ce s-a întâmplat în ultimii nouă sau zece ani, mai ales la posturile pay-per-view, este ceea ce speram să se întâmple la mijlocul anilor ‘60, atunci când începuse nebunia filmelor pentru televiziune. Speram că va exista genul ăsta de libertate, însă nu a fost cazul atunci„, a declarat Martin Scorsese.

    În mod tradiţional, actorii de televiziune şi cei de film erau priviţi separat. Cei cu un nume important ajungeau să joace în seriale pentru micul ecran spre sfârşitul carierei, atunci când rolurile în filme erau mai greu de obţinut. Actorii de televiziune erau cei care jucau ani de-a rândul într-unul sau mai multe seriale, ajungând rareori să facă trecerea către cinema. Televiziunea este acum considerată ca o rampă de lansare, un prim pas către rolurile importante. Ca exemple, putem să amintim nume precum Ashton Kutcher („That 70’s Show„), Jennifer Aniston („Friends„) sau George Clooney („E.R.„).

    Sumele investite în seriale sunt astăzi comparabile cu cele destinate marelui ecran. „Game of Thrones„ şi „Rome„ sunt două exemple în acest sens: cu bugete de 6, respectiv 9 milioane de dolari pe episod, producţiile HBO pot concura cu multe filme de lungmetraj lansate pe piaţă. Iar dacă în cazul „Rome„ producţia a fost abandonată după două sezoane, „Game of Thrones„ pare destinat să continue pentru mulţi ani, reacţia publicului fiind una pozitivă raportat la dezvoltarea personajelor şi a poveştii. „Cred că «Game of Thrones» este genial şi nu vreau să se termine. Fiecare episod este uriaş. Este o producţie uriaşă şi toţi actorii joacă minunat. Nu are cum să nu te prindă„, declara actorul Eric Balfour.

    Dorinţa spectatorilor de a vedea o anumită continuitate în poveştile personajelor se reflectă şi în filmele ultimilor zece-cinscisprezece ani. În anii ‘90, când ne gândeam la francize, ne veneau în minte doar „James Bond„, „Star Wars„ sau „Indiana Jones„. Astăzi, cele mai multe superproducţii sunt într-o anumită măsură legate. Francize precum „Harry Potter„, „Lord of the Rings„, „Fast and Furious„ sau cele din universul Marvel domină piaţa de profil.
     

  • Ponta, fără explicaţii la Facebook: În decembrie sunt dispus să merg în Parlament pentru Apărare

    “De obicei, cei care vorbesc cel mai mult de armată pe la televizor sunt cei care au tăiat cei mai mulţi bani de la armată, adică îi ştiţi pe demagogi. Noi am preluat guvernarea, în 2012, cu un buget aprobat în 2011 pentru armată de 1,12% din PIB, adică fix jumate din cât ar trebui România, prin obligaţiile pe care şi le-a asumat, să aloce. Deci, cine se bătea cu cărămida NATO în piept – Boc, Băsescu – ei au tăiat banii de la armată. Faptul că am reuşit 2013-1,38% din PIB, 2014-1,42%, am încheiat contractul şi nu e uşor să plăteşti ratele pentru avioanele multirol, am mai reuşit să facem investiţii în modernizarea capacităţii tehnice a armatei române, e un lucru bun, nu e suficient.

    Trebuie, după noiembrie, că până atunci e campionatul naţional de cine taie toate taxele şi, în acelaşi timp, dă mai mulţi bani, dar din decembrie eu sunt dispus să merg în Parlament, pentru că doar Parlamentul poate să decidă acest lucru, şi să alocăm câte 0,2% din PIB în următorii trei ani, în aşa fel încât în 2016-2017 să ajungem la 2% alocare din PIB”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce înseamnă FMI pentru politicienii români

    Discursul prezidenţial a conţinut o notă distinct electorală, bazată pe opoziţia explicită, în premieră, a lui Traian Băsescu faţă de FMI: în esenţă, spune el, în 2009 nu puteam să ne opunem cererilor FMI, fiindcă era criză, pe când acum economia e stabilizată graţie guvernelor Boc şi ne putem permite alte libertăţi în raport cu FMI. Fără a mai observa că descrierea pozitivă făcută de preşedinte situaţiei din prezent a economiei nu cadrează deloc cu acuzaţiile constante ale PMP sau PDL că economia a ajuns pe marginea prăpastiei din cauza USL, e de amintit că FMI, în calitate de creditor major al României, a recomandat constant guvernelor Boc şi Ponta majorări de taxe, nu doar spre a evita ca ajustarea fiscală să se facă majoritar pe seama tăierii cheltuielilor, ci şi pe baza concluziei că numai tăierile de cheltuieli nu ar putea asigura acea viitoare reducere la 1% din PIB a deficitului structural de care chiar preşedintele a adus vorba.

    FMI cere acum actualului guvern să compenseze prin măsuri “cu impact puternic” orice exceptare de la plata accizei mărite, iar în plus cere noi măsuri de compensare la buget pentru reducerea CAS sau amânarea pentru 2015 a reducerii CAS. Băsescu are însă mult mai mari şanse decât Ponta de a fi credibil cu discursul său, nu doar din vechile raţiuni populiste, patentate de guvernul Alianţei D.A. când a rupt acordul cu FMI în 2005 pe motiv că n-are nevoie de sfaturile lui, dar mai ales pentru că insistenţa lui Victor Ponta de a apăra majorarea accizei tot prin metoda veche a dării vinei pe FMI denotă o lipsă de răspundere faţă de propriile politici încă mai condamnabilă decât faptul că banii strânşi din acciză vor avea mai multe destinaţii decât construcţia de autostrăzi.

  • Ponta: România trebuie să-şi asume rolul de frontieră NATO. Trebuie să creştem bugetul Apărării

     “Cred că România, în acest moment, îşi reafirmă rolul strategic în regiune. (…) În acest moment România trebuie să fie văzută şi trebuie să-şi asume rolul de frontieră a NATO într-o regiune atât de fierbinte şi care cu siguranţă în perioada care vine ne va oferi noi provocări. Deci cred că România trebuie să-şi afirme acest rol”, a spus Ponta, la conferinţa cu tema “Profilul României în NATO la 10 ani după integrare”, organizată la Parlament.

    El a arătat că toţi partenerii României trebuie să aibă în continuare încredere în capacitatea noastră de a juca acest rol important regional.

    “Cred că decizile pe care le-am luat trebuie să fie susţinute în viitor cu o strategie clară. Acum vedem poate mai bine ca în alte dăţi de ce a fost nevoie şi de ce am decis bine ca România să fie parte a sistemului de apărare antirachetă, de ce în mod sigur am fi vrut să folosim resursele financiare la altceva, dar anul trecut am luat decizia achiziţionării avioanelor multirol şi România va avea aceste capabilităţi de care avea de mult timp nevoie şi pe care nu le-a achiziţionat în vremuri economice mai bune”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro