BusinessMagazin

Tag: actiuni

  • Acţiunile Google au crescut cu 12%, după venituri şi profit peste aşteptări în trimestrul doi

    Google a raportat un profit net în creştere cu 17,3%, de la 3,35 miliarde de dolari la 3,93 miliarde de dolari.

    Veniturile au urcat cu 11%, la 17,73 miliarde de dolari. Excluzând fluctuaţiile de curs valutar, veniturile Google au urcat în trimestrul al doilea cu 18%.

    Acţiunile Google au avansat în urma informaţiilor cu aproape 12%, la 673,5 dolari pe unitate, în timpul tranzacţiilor electronice de după închiderea bursei Nasdaq.

    Google a cheltuit miliarde de dolari pe centre de date, proprietăţi imobiliare, achiziţii şi activităţi de cercetare şi dezvoltare, pentru susţinerea afacerilor existente şi identificarea unor noi oportunităţi de dezvoltare, în domenii ca energie, îngrijirea sănătăţii şi transporturi.

    Între timp, ritmul de creştere a încetinit, unii analişti fiind îngrijoraţi că afacerea principală a companiei, de căutare-publicitate, are probleme de adaptare la ecranele mai mici ale smartphone-urilor şi la creşterea aplicaţiilor mobile, tendinţe care exercită presiuni asupra preţurilor publicitiăţii.

    În aceste condiţii, conducerea Google se concentrează mai mult pe reducerea costurilor, după creşterea puternică de anul trecut.

    În trimestrul al doilea, Google a raportat costuri şi cheltuieli de 12,9 miliarde de dolari, cu 10% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trrecut.

    Cheltuielile au urcat cu 13% în primul trimestru şi cu 22% în trimestrul patru al anului 2014.

     

  • Capitalizarea de piaţă a Facebook a depăşit 250 de miliarde de dolari într-un timp record

    Recordul anterior era deţinut de Google, care a avut nevoie de opt ani pentru a reuşi să ajungă la o valoare de piaţă de 250 de miliarde de dolari.

    Aprecierea rapidă a acţiunilor Facebook indică încrederea investitorilor că operatorul reţelei de socializare va continua să crească vânzările de publicitate pe aplicaţia proprie sau pe alte servicii.

    Într-o anumită măsură creşterea reflectă şi interesul atras de titlurile companiilor tehnologice. Valoarea Nasdaq Internet Index a crescut aproape de două ori de când Facebook s-a listat la bursă.

    Acţiunile Facebook sunt tranzacţionate la nivelul de 87 de ori profitul pe acţiune, reprezentând de aproape cinci ori media de la nivelul indicelui S&P 500. Companiile membre ale Nasdaq Internet Index sunt tranzacţionate la un raport preţ/profit de 27.

    Cu o capitalizare de 253 de miliarde de dolari, Facebook este în prezent a noua mare companie a indicelui S&P 500, peste Wal-Mart Stores şi Procter&Gamble, care au avut nevoie de zeci de ani pentru a se dezvolta la un astfel de nivel.

    Veniturile din publicitate ale Facebook, care reprezintă peste 90% din vânzările companiei, au crescut cu 46% în primul trimestru, la 3,32 miliarde de dolari, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

  • Volvo Cars achiziţionează integral compania Polestar

    Volvo a achiziţionat compania Polestar Performance AB, ce are ca obiect de activitate dezvoltarea de software de performanţă şi de componente hardware legate de tuningul aftermarket. Alături de Polestar Performance AB, Volvo a achiziţionat şi Polestar Holding AB, compania ce deţine drepturile de folosinţă ale brandului Polestar. Acesta achiziţie nu implică divizia de motorsport Polestar.

    Începând de acum, Polestar va fi numele primit de cele mai performante modele din gama Volvo Cars. Mai mult, în viitor, Polestar va utiliza tehnologia “twin engine” a modelelor de tip plug-in hybrid în dezvoltarea următoarelor modele de înaltă performanţă.

    Volvo este cel mai mare producător de automobile de tip plug-in hybrid din Europa şi lider în utilizarea energiei electrice în domeniul automobilistic. În momentul de faţă, Volvo produce unele dintre cele mai puternice şi mai eficiente sisteme de propulsie hibridă din întreaga industrie auto.

    Parteneriatul dintre Volvo şi Polestar se întinde pe aproape două decenii şi a pornit în anul 1996, odată cu implicarea Volvo în motorsport, alături de Polestar.

    În anul 2015, Volvo estimează că 750 de versiuni Polestar ale modelelor V60 şi S60 vor comercializate la nivel global. Pe termen mediu, pentru vânzările modelelor Polestar se estimează o creştere între 1.000 şi 1.500 de modele livrate anual. Polestar este deja un brand cu renume internaţional, iar Volvo va beneficia în continuare de pachetele de putere Polestar ce pot fi montate ulterior vânzării unui automobil Volvo. Deocamdată nu au fost dezvăluite detaliile financiare ale tranzacţiei, însă angajaţii existenţi ai Polestar vor deveni angajaţi Volvo.

    Participarea în competiţiile motorizate ale brandului Polestar va rămâne sub conducerea lui Christian Dahl, fostul proprietar al brandului, însă numele echipei de curse va fi schimbat.

  • Bursele, prinse între „moartea porumbelului“ Fed şi tragedia greacă

    Indicele BET, principala referinţă a bursei de la Bucureşti, a deschis săptămâna trecută cu scăderi de până 1%, însă pe parcursul şedinţelor următoare acţiunile româneşti s-au redresat şi au raportat creşteri modeste.

    Schimbarea de sentiment a investitorilor indică faptul că aceştia se aşteaptă la un acord între Grecia şi creditorii săi. Miniştrii de finanţe ai ţărilor din zona euro au stabilit amânarea tuturor negocierilor cu guvernul Greciei până după anunţarea rezultatului referendumului programat duminică. Astfel că este de aşteptat ca la începutul acestei săptămâni să aibă loc din nou turbulenţe pe pieţele de acţiuni, în funcţie de rezultatul referendumului.

    „Defaultul Greciei este inevitabil şi nu va fi o surpriză pentru nimeni. Se ştie de mai mulţi ani că Grecia nu dispune de capacitatea financiară de a-şi plăti datoriile, astfel că mă aştept ca intrarea în default să aibă un impact limitat pe burse, mult mai mic decât cel cauzat de falimentul Lehman Brothers“, a spus Nicolae Pascu, directorul general al societăţii de administrare STK Financial.

    Miniştrii de finanţe din zona euro au respins solicitarea autorităţilor de la Atena de a prelungi cu o lună programul de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 mi-liarde de euro. În lipsa fondurilor, Grecia nu şi-a putut plăti o datorie de 1,6 miliarde de euro către FMI, scadentă pe 30 iunie.

    „Pieţele de acţiuni au reacţionat prin scăderi la riscul de default al Greciei încă din 2012, însă pieţele de obligaţiuni nu au reacţionat. Problema mai mare pentru România va fi impactul defaultului Greciei pe piaţa de obligaţiuni. Ne putem aştepta la o creştere a dobânzilor pe piaţa obligaţiunilor dacă intră Grecia în default, iar acest lucru va face ca statul român să se împrumute mai scump“, a mai spus Pascu.

    Privind luna iunie în ansamblu, bursa a avut o perioadă slabă. Indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, s-a depreciat cu 2,78%, indicele BET-FI, al SIF-urilor şi Fondului Proprietatea, a scăzut cu 4%, iar indicele companiilor din energie (BET‑NG) s-a depreciat cu 1%.

    „În această vară, adevăratul subiect la nivel global nu este Grecia, ci apropierea Rezervei Federale de prima creştere a dobânzii-cheie din SUA din ultima decadă. Credem că, pe măsură ce percepţia iminenţei debutului unui ciclu de normalizare monetară în SUA se va consolida, cotaţiile aurului ar trebui să se deprecieze în aceasta vară, putând testa cotaţia de 1.000 dolari/uncie“, a spus Mihai Nichişoiu, analist pieţe internaţionale la firma de brokeraj Tradeville.

    Investitorii de pe pieţele financiare internaţionale se aşteaptă ca banca centrală a SUA să crească rata dobânzii de referinţă din luna septembrie. Această creştere de dobândă va pune capăt politicii monetare a Fed descrise drept „dovish“ din ultimii opt ani (n.red. „dove“ în limba engleză înseamnă porumbel, termenul fiind extins în vocabularul investitorilor pentru a denumi o politică monetară relaxată, docilă).

    Acest scenariu este semnalizat de faptul că aurul nu a reacţionat la riscul ieşirii Greciei din zona euro.
    Aurul a rămas indiferent la turbulenţele de pe pieţele financiare cauzate de temerile investitorilor privind un posibil default al Greciei, cotaţia metalului galben fiind aproape identică în ultimele zile. În astfel de situaţii, aurul ar fi trebuit să se aprecieze pe fondul refugiului investitorilor în active considerate sigure.

    Acest lucru nu s-a întâmplat însă: uncia de aur se tranzacţiona pe 30 iunie pe bursa de la Londra la 1.170 de dolari, cotaţie aproape identică cu cea de vineri 26 iunie şi cu 1,7% sub cea de la începutul lunii iunie. În ultima lună, bursele mature de acţiuni (Franţa, Germania, Anglia) s-au corectat cu până la minus 6%, investitorii reacţionând la incertitudinile legate de viitorul Greciei în zona euro. Dolarul s-a depreciat cu 2% faţă de euro în ultima lună.

    Teoretic, între evoluţia dolarului american şi cea a aurului există o relaţie inversă, însă în ultima lună ambele active financiare s-au depreciat.

    În vara anului 2011 aurul a fost principalul refugiu din calea tur-bulenţelor financiare, când temerile privind un po-sibil default al Greciei, retrogradarea ratingului SUA, dar şi riscul ca economiile mari ale zonei euro precum Franţa şi Italia să intre în colimatorul pieţelor financiare au aruncat cotaţia aurului la maximul istoric de 1.900 dolari/uncie (o uncie echivalează cu 31 de grame).

  • De unde vine cea mai mare ameninţare pentru Victor Ponta. Omul-cheie care poate forţa demisia premierului

    Nimeni nu şi-ar fi închipuit în urmă cu câţiva ani, că un tânăr profesor de sport va ajunge să determine demisia lui Victor Ponta. Astăzi este omul care reprezintă cea mai mare ameninţare pentru premier. De altfel, o întreagă operaţiune de decredibilizare a fost elaborată în laboratoarele politice ale PSD şi ale aliaţilor săi politici, astfel încât toate acţiunile, declaraţiile şi probele împotriva lui Victor Ponta să fie puse sub semnul întrebării. 

    Gândul a reconstituit traseul profesional al omului care a avut curajul să-l înfrunte oe premier.

    Cine este omul de care se teme cel mai tare Victor Ponta şi care sunt punctele slabe ale premierului

  • Mic ghid de investiţii în titluri de stat

    Trezoreria statului a spart în sfârşit gheaţa şi a reluat, după o pauză de un deceniu, vânzarea de titluri de stat pentru populaţie. De luni, 8 iunie, şi până pe 19 iunie, persoanele care au cel puţin 1.000 de lei puşi deoparte, pentru că atât costă un titlu de stat, au şansa să economisească prin creditarea statului român.

    Mai exact, Finanţele vând către populaţie 100.000 de titluri de stat, cu o dobândă de sub 2% pe an şi cu o maturitate de doi ani. Plata dobânzii se va face anual, iar rambursarea principalului (adică a sumei investite) se va face la scadenţă, în iunie 2017. Achiziţiile de titluri de stat se vor putea face prin intermediul oricărui ghişeu bancar. Achiziţiile prin intermediul băncilor din consorţiu – BCR, BRD şi Raiffeisen – sunt scutite de comisioane.

    Oferta de titluri de stat va fi structurată pe două tranşe: cea a subscrierilor de până la 50 titluri (inclusiv) şi cea a subscrierilor de peste 50 de titluri. Prioritari vor fi cei care vor cumpăra până la 50 de titluri. Dacă cele 100.000 de titluri sunt subscrise de mici investitori, atunci marii investitori, cei cu subscrieri mai mari de 50 de titluri, nu vor mai fi onoraţi.

    Dobânda oferită de stat nu este ridicată, însă achiziţia unui titlu de stat prezintă avantajul că este scutit de la impozit şi că dacă este vândut înainte de maturitate investitorul nu îşi pierde dobânda. În cazul depozitelor bancare, dobânda este impozitată cu 16%, iar dacă depozitul este „spart” înainte de scadenţă, deponentul pierde dobânda.
    Un alt detaliu important al titlurilor de stat pentru populaţie este faptul că se vor lista la bursa de la Bucureşti pe 26 iunie.

    Astfel, persoanele care vor dori să vândă titlul de stat înainte de scadenţă (2017) vor putea face acest lucru pe bursă. Atenţie însă, pentru că există riscul ca preţul titlului să scadă sub 1.000 de lei, cât a dat pe el investitorul când le-a cumpărat de la bancă. Scăderea preţului la titlurile de stat are loc atunci când dobânzile cresc. Astfel dacă un investitor a cumpărat titlul la 1.000 de lei şi peste un an preţul pe bursă este de 990 de lei, din vânzarea titlului respectivul investitor va raporta o pierdere de 1%. Însă dacă vânzarea titlului se realizează după ce a încasat dobânda, de circa 1,7%, atunci câştigul real ajunge la 0,7%. În ultimii ani însă preţul titlurilor de stat a urcat pentru că dobânzile au scăzut până la minime istorice.

    De exemplu, în luna martie a acestui an, un investitor a vândut pe bursă un pachet de o mie de titluri de stat pentru suma de 12 milioane de lei la un preţ de 11.525 lei/unitate, cu 15% mai mare decât preţul la care aceste titluri au fost emise în martie 2013. La randamentul de 15% din variaţia de preţ se adaugă şi cele două dobânzi de 5,75% pe an încasate în 2013 şi în 2014, deci un plus de 11,5%. Astfel, randamentul total al investitorului se ridică la 26,5% în perioada cuprinsă între martie 2013, când Ministerul Finanţelor a emis respectivele titluri, şi 10 martie 2015, când titlurile au fost vândute. Un randament de aproape 27% în doi ani cu risc zero asumat este extrem de bun, însă pe bursă câştigurile trecute nu garantează niciodată că performanţele se pot repeta în viitor.

    Pentru a le vinde pe bursă, persoanele care deţin titluri de stat va trebui să îşi deschidă un cont de brokeraj fie la banca de la care le-au cumpărat, fie de la o societate de brokeraj. Doar anumite unităţi bancare din ţară pot opera deschiderea de cont de brokeraj.

    Un lucru ce trebuie reţinut de persoanele care vor să cumpere titluri de stat în perioada cuprinsă între 8 iunie şi 19 iunie este modul în care vor alege dobânda la care vor împrumuta statul. Persoanelor care vor merge începând din 8 iunie la un ghişeu bancar pentru a cumpăra titluri de stat, angajatul băncii va trebui să le spună şi să le explice cât este în acea zi dobânda la titlurile de stat cu maturitate de doi ani, iar el să aleagă dintr-un interval de plus/minus 0,05%. De exemplu, în prezent dobânda este de circa 1,8% pe an, iar intervalul din care cumpărătorul va putea alege este de 1,75% – 1,85% pe an. Dacă majoritatea celor care vor subscrie în cadrul ofertei de titluri de stat vor opta pentru o dobândă de 1,76%, de exemplu, atunci aceasta ar putea fi dobânda finală.

  • UniCredit va prelua luna aceasta participaţia de 45% deţinută de Ion Ţiriac la UniCredit Ţiriac. Cât ar putea încasa omul de afaceri

    Grupul UniCredit, care va prelua luna aceasta participaţia de 45% deţinută de Ion Ţiriac la UniCredit Ţiriac, era obligat, conform opţiunii de vânzare din 2005, să cumpere pachetul de acţiuni al fostului tenismen la un multiplu de 3,6-3,8 din activul net al băncii.
     
    La acel moment era o estimare conservatoare a valorii băncii având în vedere că BCR urma să fie vândută în următoarele şase luni la un preţ de şase ori activul net. Astăzi, băncile sunt evaluate la de 1-1,5 ori activut net, în funcţie de poziţia pe piaţă şi calitatea portofoliului.
     

  • Albalact la BVB

    Debutul Albalact pe piata reglementată a fost marcat, astăzi, de deschiderea oficială a şedinţei de tranzactionare, eveniment la care au participat reprezentanţii Albalact – Raul Ciurtin, preşedinte; Stephane Batoux, director general şi Adrian Radovici, director Financiar -, reprezentanţii fondului de investiţii RC2 (care deţine 25,44% din acţiunile Albalact) – Cornelia Oancea şi Ioan Florescu, reprezentanţii BCR – intermediarul companiei Albalact, reprezentanţii BVB – Lucian Anghel, preşedintele CA BVB şi Ludwik Sobolewski, director general BVB şi Mişu Negriţoiu – preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    “Albalact există pe piaţa de capital de nişte ani buni, iar acest lucru a contribuit într-o măsură importantă la succesul companiei, care a fost, astfel, vizibilă nu doar pentru consumatori, ci şi pentru investitori şi a învăţat să comunice transparent în direcţia potrivită. Momentul de astăzi, când titlurile companiei sunt tranzacţionate pe piaţa principală a Bursei de la Bucureşti, este unul istoric pentru Albalact. Vrem să ne dezvoltăm în continuare pe piaţa de capital, iar pentru asta avem nevoie de investiţii noi. Albalact a avut o creştere constantă în ultimii zece ani, iar noi încă suntem entuziaşti şi căutăm oportunităţi noi în piaţă. Cred că Albalact va fi un emitent atractiv pentru toate tipurile de investitori. În acelaşi timp, privesc cu multă încredere evoluţia şi perspectivele Bursei de Valori Bucureşti şi mai cred că există o mare dorinţă a investitorilor, dar şi a populaţiei de a-şi plasa banii în companii româneşti”, declară Raul Ciurtin, preşedintele consiliului de administraţie al Albalact.

    Albalact a făcut demersurile din luna februarie a acestui an pentru transferul de pe Rasdaq pe cea mai importantă piaţă de capital, după promulgarea Legii 151/2014 privind clarificarea statutului juridic al acţiunilor tranzacţionate pe Piaţa Rasdaq.

    Albalact vine pe piaţa principală a BVB cu o cifră de afaceri de 474.909.116 lei în 2014 – mai mare cu 12% decât în anul precedent – şi cu un obiectiv de creştere cu 7% a afacerilor în 2015, până la 508.559.792 lei. Compania şi-a bugetat un profit operaţional (EBITDA) de 31 milioane lei pentru anul 2015, arată raportul financiar individual pe anul 2014 aprobat în Adunarea Generală a Acţionarilor din luna aprilie 2015.

    Compania prezintă pentru prima dată şi situaţiile financiare trimestriale consolidate, întocmite conform Ordinului Ministerului Finantelor Publice 3055/2009, neauditate. Situaţiile financiare cuprind rezultatele Albalact SA, dar si rezultatele societăţilor Rarăul SA Câmpulung Moldovenesc şi Albalact Logistic SRL, pe care Albalact SA le deţine. Grupul Albalact îşi păstrează creşterea şi în primul trimestru al acestui an. Grupul Albalact a încheiat primele trei luni din 2015 cu o cifră de afaceri de 121.265.536 lei, cu 11,9% mai mare decât cifra de afaceri consolidată a grupului din aceeaşi perioadă a anului trecut, aşa cum reiese din situaţiile financiare consolidate, întocmite conform Ordinului Ministerului Finanţelor Publice. Profitul obţinut de grupul de companii Albalact în primul trimestru este de 3.575.491 lei, mai mare cu 24% faţă de profitul din aceeaşi perioadă a anului trecut, se arată în aceleaşi situaţii financiare consolidate conform OMFP 3055/2009, neauditate.

    “Vom veni anul acesta şi cu alte inovaţii, atât la nivel de produs, cât şi la nivel de ambalaj. Şi contextul economic în 2015 ne permite să fim mai optimişti. Reducerea TVA-ului la 9% la alimente va îmbunătăţi puterea de cumpărare şi credem că va duce la o uşoară creştere a consumului”, spune Stephane Batoux, director general Albalact.

    Albalact a lansat luna aceasta noua gamă de iaurturi Zuzu Bifidus care include opt sortimente de iaurt ce conţin o combinaţie de culturi lactice vii (bifidobacterium si lactobacillus acidophilus), ce contribuie la protecţia şi echilibrul florei intestinale. Noua gamă Zuzu Bifidus vine cu o reţetă fără lapte praf, cu combinaţii răcoritoare de fructe, mixuri unice în gama iaurt cu cereale şi un ambalaj foarte practic pentru sortimentele de băut.

    Albalact este cel mai mare procesator român de lactate din România. În fiecare an, Albalact a investit pentru a-şi dezvolta portofoliul şi a inova, atât în produse, cât şi în ambalaje urmând o strategie adaptată realist la nevoile şi evoluţia pieţei. Cea mai mare inovaţie recentă a companiei este bidonul de plastic cu mâner, lansat în 2014 sub brand-ul Zuzu, în premieră pentru România. Ambalajul modern şi foarte practic a venit şi cu gramaje noi, care nu au existat până acum în piaţă laptelui – 1,8 litri pentru familii şi consumatorii de volum şi 0,5 litri pentru consumul de impuls. Proiectul a adus companiei Albalact o creştere cu 20% a cotei de piaţă în categoria lapte.

    În 2014, Albalact a finalizat investiţii de aproximativ 8 milioane de euro pentru modernizarea şi extinderea capacităţii de producţie a fabricii de la Oiejdea, din judeţul Alba. Investiţiile au fost gândite să susţină creşterea companiei în următorii ani şi să-i consolideze poziţia pe mai multe segmente de piaţă.

    Albalact este lider cu brand-ul Zuzu în piaţa de lapte (lapte UHT şi lapte pasteurizat) încă din anul 2008. Albalact mai este lider de piaţă pe segmentul untului de masă şi pe segmentul smântână, cu brand-ul omonim De Albalact. Extinderea în categoria iaurt cu portofoliul Zuzu a adus compania între primii trei producători de iaurt din ţară, iar cu brand-ul Rarăul şi gama de brânză proaspătă de vaci compania a urcat pe locul 2 în această categorie.

    Albalact are un portofoliu de peste 150 de produse, comercializate sub cele 5 brand-uri ale sale: Zuzu, Fulga, De Albalact, Rarăul şi Poiana Florilor. Compania deţine 99,01% din acţiunile societăţii Rarăul din Câmpulung Moldovenesc.

    Albalact – Alba Iulia este cea mai mare companie cu capital majoritar românesc din industrie. Înfiinţată în anul 1971 şi transformată în societate comercială pe acţiuni în 1990, Albalact a fost privatizată în 1999. Grupul Albalact, cu peste 900 de angajaţi, are acţionariat majoritar românesc şi este listată pe piaţa principală a Bursei de Valori Bucureşti. Albalact deţine 99,01% din pachetul de acţiuni al societăţii Rarăul Câmpulung Moldovenesc şi mai deţine în proporţie de 100% societatea de logistică Albalact Logistic SRL. Albalact comercializează produse proaspete pasteurizate şi UHT sub brand-urile sale Fulga, Zuzu, Fruzu, Rarăul, De Albalact şi Poiana Florilor.

  • Motivul ridicol pentru care McDonald’s a pierdut miliarde de dolari

    Chipotle Mexican Grill este un lanţ de restaurante din Statele Unite ale Americii, Germania, Canada şi Franţa, specializat în burritos şi tacos. În 2013, Chipotle a avut un venit net de peste 327de milioane de dolari şi peste 45.000 de angajaţi.

    Fondată de Steve Ells în 1993, Chipotle a început cu 16 restaurante (toate în Colorado). Cinci ani mai târziu, McDonald’s a devenit un investitor major al firmei. Până în momentul în care McDonald’s a cesionat deplin compania, în 2006. McDonald’s a investit în Chipotle încă din 1998 şi a crescut reţeaua de restaurante în şapte ani de la 14 locaţii la aproape 500. Până în 2005, McDonald’s a investit 90% în afacerile Chipotle. Dar un an mai târziu, McDonald’s a vândut pachetul său de acţiuni şi a căutat modalităţi să se separe de Chipotle.

    Şeful unui lanţ de restaurante spune că fermele de pui ale McDonald’s sunt “cel mai dezgustător lucru pe care l-a văzut vreodată”

    Directorul executive al Chipotle, Steve Easterbrook, a declarat că “am fost confuz când McDonald’s a lăsat baltă firma.” La momentul acela, Chipotle şi celelalte concept deţinute de gigantul american, precum Boston Marchet, distrăgeau atenţia de la marca de bază, McDonald’s.  “Directorii McDonald’s au vrut ca toate eforturile să se concentreze asupra propriei mărci, aşa că au vândut acţiunile companiei Chipotle.”, spune jurnalista Kate Taylor, într-un articol al publicaţiei Entrepreneur.com.  “Nu a fost cea mai bună strategie să le vândă acţiunile celor de la McDonald’s, dar acum nu mai conteză pentru că  vânzările Chipotle (în 2014) au crescut cu peste 16%, în timp ce vânzările McDonald’s au scăzut cu 1%.”, observă ea.

    Steve Ells, fondatorul Chipotle şi CEO al companiei a vorbit deschis despre difernţele dintre cele două companii. El a declarat pentru Bloomberg că: “Sunt diferenţe culturale între cele două companii şi că sunt două lucruri pe care le fac diferit.  Unul dintre ele este modul în care ne apropiem de mâncare, iar celălalt este modul în care prin cultura noastră ne raportăm la oameni. Este o combinaţie de lucruri care ne fac să avem de succes.”

    Acum Chipotle are mai mult de 1800 locaţii şi afacerea este în plină expansiune, în timp ce McDonald’s se luptă cu scăderea de vânzări şi cu nemulţumirile clienţilor, iar franciza a atins un minim istoric.

  • STUDIU: Peste 500 de copii, înregistraţi ca acţionari în România. Care sunt afacerile unde au acţiuni

    Peste 500 de copii au fost înregistraţi ca acţionari, în perioada 2009-2014, cei mai mulţi în afaceri din comerţ, hoteluri şi restaurante, precum şi în construcţii şi transport, potrivit unei analize realizate de agenţia KeysFin şi prezentate cu ocazia zilei de 1 Iunie.

    Din datele de la Registrul Comerţului, analizate de economiştii de la agenţia KeysFin, rezultă că, în intervalul 2009-2014, 556 de minori au fost înregistraţi oficial ca acţionari la 153 de firme din diverse domenii de activitate.

    Din analiza KeysFin rezultă că numărul copiilor implicaţi în afaceri a crescut exponenţial, de la 25 înregistraţi în 2009, la 32 în 2012 şi 77 în 2013.

    LISTA TIPURILOR DE AFACERI ÎN CARE COPIII SUNT ACŢIONARI ÎN ROMÂNIA