BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • Şcoala care a investit jumătate de milion de euro în tehnologie

    În cadrul instituţiei pe care o conduce, a limitat utilizarea tehnologiei în timpul pauzelor şcolare, iar elevii îşi pot folosi telefoanele şi iPad-urile doar în sala de clasă, ca instrumente, cu permisiunea profesorului. În ultimii trei ani, AISB a investit aproximativ o jumătate de milion de euro în tehnologii care să sprijine educaţia, printre care se numără: Ipad-uri, laptop-uri, smartboard-uri, interactive board-uri, dar şi licenţe pentru programe educaţionale, software, instrumente de învăţare şi educaţie, baze de date pentru bibliotecă şi baze de date pentru documentare online. Tehnologia este integrată şi în infrastructura instituţiei, ce beneficiază de sisteme de informare a elevilor, sisteme de securitate cibernetică şi reţele wireless. „România se adaptează cu paşi uriaşi  la tendinţele tehnologice din perspectiva calităţii internetului, iar această ţară are mari profesionişti în domeniul tehnologic, lucru de care AISB profită din plin. Componenta digitală este un instrument care susţine procesul de învăţare a elevilor noştri în toate domeniile”, mai spune Bindley. Din august, AISB va demara crearea unui centru de desing & inginerie, estimat la o valoare de 500.000 de euro, pe lângă investiţiile uzuale în tehnologie. În prezent, AISB are 830 de elevi din 57 de ţări, 70% dintre aceştia fiind străini, iar 30% români. Taxele AISB variază de la 10.000 de euro pe an în cazul programului Early Childhood, adresat copiilor de doi ani, la 20.000 de euro pe an, în cazul ultimilor doi ani de liceu, taxe ce includ educaţia copiilor, materialele educaţionale, excursiile şi activităţile după orele de şcoală.

     

  • Digitalul în educaţie, un plus sau un minus?

    „Acum, că aceste manuale au pătruns pe piaţa locală, ar trebui să fim foarte bucuroşi. Suntem singura ţară din lume care are în acest moment manual digital obligatoriu pentru primele patru clase, la toate materiile, alături de manualul pe hârtie”, declară Măriuca Talpeş, directorul Intuitex.  Nu suntem la nivelul altor state, cu tablete pe mesele copiilor, însă nici aceasta nu ar fi o variantă tocmai bună, adaugă directorul Intuitex. Conform unor studii făcute în Anglia, realizate după pătrunderea în masă a laptopurilor şi tabletelor pe mesele copiilor, s-a constatat că instrumentele digitale le distrag foarte mult atenţia, iar profesorul „îi pierde”. Însă, adaugă aceasta, depinde foarte mult de dascăl şi modul său de a organiza ora. „Nicăieri în lume un  manual nu este gratuit pentru toată lumea. În acest moment, la noi, versiunile digitale ale manualelor sunt gratuite. Cred că este o mare schimbare şi nu poate să aducă decât un plus copiilor”, adaugă Talpeş.

    Pe de altă parte, digitalizarea educaţiei acoperă un spectru mai larg – atât în ceea ce ţine de hardware, cât şi de software, spune Cosmin Mălureanu, director general al Ascendia (ASC), compania românească specializată pe domeniul eLearning. Aspectul legat de partea de hardware se va rezolva, probabil, de la sine, prin scăderea considerabilă a preţurilor tabletelor şi a infrastructurii de broadband, însă şi profesorii trebuie să fie dornici şi în pas cu tot ceea ce este nou în educaţie, spune Mălureanu. Putem spune, aşadar, că există două elemente principale care pot încetini sau accelera progresul: profesorii şi dotările moderne. O singură clasă de calculatoare într-o unitate de învăţământ nu este suficientă – trebuie să existe câte un device (tableta/laptop) pentru fiecare utilizator, iar şcoala trebuie să aibă o infrastructură „smart”, care să ofere acces la internet, mecanisme de monitorizare şi management etc.”, consideră acesta. La nivel centralizat, lucrurile au început să evolueze, însă calitatea educaţiei digitale de la noi nu poate fi comparată cu cea din Marea Britanie sau Germania. „Nu atâta vreme cât bugetul pentru programul „Laptele şi cornul” este mai mare decât cel pentru manualele şcolare”, mai adaugă directorul Ascendia.

    De aceeaşi părere este şi Alexandru Holicov, Alexandru Holicov, CEO Adservio, platformă românească digitală pentru management educaţional, care consideră că România se confruntă, încă, cu rezistenţa la schimbare şi conservatorismul sistemului educaţional românesc, dar şi cu legislaţia, care ar trebui să permită şcolilor să adopte mai uşor platforme moderne de management educaţional. În opinia sa, profesorii ar trebuie să alterneze sursele tradiţionale de predare cu cele moderne, ale internetului. „În momentul de faţă, acest echilibru între folosirea tehnologiei în educaţie şi metodele clasice nu există şi până nu înţelegem că educaţia trebuie să evolueze şi din punct de vedere al integrării tehnologiei nu vom putea avea rezultatele pe care ni le dorim şi, în primul rând, elevi care să iubească şcoala”, ţine el să menţioneze. 

  • Ce înseamnă tehnologia în şcoala românească de astăzi

    Însă, din păcate, asta se întâmplă doar acolo unde există atât dotările corespunzătoare, cât şi profesori dornici să fie în pas cu ceea ce este nou în educaţie, consideră Cosmin Mălureanu, director general al Ascendia (ASC), compania românească specializată pe domeniul eLearning. „În România, paradigma educaţională şcolară a rămas similară cu cea de acum circa 400 de ani. Tabla de lemn a fost înlocuită cu cea de ceramică sau de white-boarduri, locul cretei a fost luat de marker, pana şi călimara au cedat locul stiloului sau creionului, manualul legat şi scris de mână este acum tipărit etc., însă avem aceleaşi clase, acelaşi fel de bănci, acelaşi tip de program … ce să mai, acelaşi proces”, adaugă directorul Ascendia.  Sabina Ştirb, public affairs & corporate citizenship manager SEE în cadrul Samsung, explică mai detaliat ce presupune acest fenomen: „Digitalizarea educaţiei reprezintă crearea unui mediu interactiv în care procesul de predare şi învăţare se transformă şi include, printre altele, conţinut digital, accesibilitate sporită, acces la o multitudine de platforme, instrumente şi informaţii, precum şi colectare, transmitere şi livrare de informaţii într-un mod rapid şi eficient”.  Însă, ca orice transformare, acest proces necesită timp şi trebuie să se faca treptat, metodic şi structurat, astfel încât să acopere toate nevoile, spune Veronica Dogaru, corporate communication manager la Orange. „Informaţia rămâne în principiu aceeaşi, însă este transpusă într-un mod digital, mai atractiv şi mai interactiv, astfel încât să înlesnească procesul de învăţare”, adaugă reprezentanta companiei telecom. Cu toate acestea, Robert Bindley, directorul uneia dintre şcolile susţinătoare ale digitalizării, American International School of Bucharest (AISB), declară că nu achiziţionează tehnologie doar de dragul tehnologiei, ci analizează mai întâi procesul de învăţare a elevului şi se asigură că investiţia în tehnologie aduce valoare programe respective.

     

  • Evoluţia eLearning-ului în şcoli

     „În clasa I doamna învăţătoare le prezintă copiilor ce au de făcut la şcoală –  povesteşte despre cum vor scrie, vor citi, vor calcula… Le arată materialele de lucru şi îl invită pe unul dintre ei la tablă, îi pune creta în mână şi îl roagă să deseneze ce doreşte el. Copilul, nedumerit, se uită, pe rând, la cretă, la tablă, la învăţătoare şi întreabă: <<Bine, şi acum unde dau click?>>” –  Gluma este veche, de acum patru – cinci  ani, şi ilustrează perfect necesitatea digitalului în educaţie, completează Măriuca Talpeş, cofondator şi director general al Intuitex. „Asta nu înseamnă că tabla nu e bună, caietul nu e bun, numai că astăzi mediul digital nu poate să lipsească din învăţare. Copiii trebuie să intervină în procesul dezvoltării, să apese pe ceva, să descopere singuri, iar 50 de minute în care trebuie să stea cuminţei şi să privească tabla este prea greu pentru ei acum”, explică directorul Intuitex. În zilele noastre copiii tind să-şi dezvolte abilităţi prin interacţiunile cu tehnologia de la vârste mici, iar actul de predare – învăţare trebuie să integreze tehnologia încă de la clasele mici. „În acest fel, şcoala ţine pasul cu viaţa de zi cu zi a acestora şi actul de învăţare devinde mai atractiv pentru elevi”, completează în susţinerea ideii şi Alexandru Holicov, CEO Adservio, platformă românească digitală pentru management educaţional. 

  • Aceste companii plătesc SALARII MEDII de 120.000 de euro

    Facebook, Microsoft, Banca Canadei şi Credit Suisse se numără în top 10 companii cu cele mai mari salarii din Marea Britanie, însă doar – Nomura International – îşi are sediul central în Marea Britanie.

    Compania americană de cloud computing Salesforce este, totuşi, cea care oferă cele mai mari salarii din Marea Britanie, conform platformei de locuri de muncă online Glassdoor. Incluzând salariile şi bonusurile de bază, angajaţii Salesforce se bucură de salarii de aproximativ 110.000 de lire sterline, cu un salariu mediu de bază de 75.000 de lire sterline.

    Pe locul doi se află gigantul online Facebook, unde salariile medii anuale, inclusiv bonusurile, depăşesc în mod regulat valoarea de 95 000 de lire sterline.

  • EXCLUSIV Peştină, ANAF: De la 1 iuie 2019 casele de marcat vor transmite informaţii către ANAF

    “Legea prevede ca la 1 noiembrie 2018 preşedintele ANAF trebuie să emită un ordin care să precizeze data la care casele de marcat trebuie să transmită datele către serverul ANAF. Noi ne-am dori ca transmisia de date să înceapă la jumătatea anului 2019. Acesta ar fi termenul realist deoarece procesul în sine de a comunica fiecărei case de marcat că de la data respectivă trebuie furnizate informaţiile către ANAF presupune intervenţie umană. Un servisant de case de marcat trebuie să ajungă la fiecare casă de marcat din România şi să-I programeze data respectivă. Vorbim despre un milion de case de marcat. Patronatul servisanţilor ne-a asigurat că acest lucru se poate întâmpla în şase luni. Astfel, estimarea ar fi 1 iulie 2019 când sistemul ar putea deveni funcţional”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Marius Daniel Peştină, prezent la conferinţa “Revoluţia aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic în comerţul din România”, organizată de Legal Magazin.

    Acesta a precizat că informaţiile transmise către ANAF vor conţine toate datele de pe bonurile fiscale, inclusiv identitatea comerciantului, mai puţin informaţiile despre cumpărător.

    Prin introducerea caselor de marcat fiscale se doreşte combaterea evaziunii fiscale şi creşterea încasărilor la buget. Astfel, toţi comercianţii vor fi obligaţi să se doteze cu case de marcat fiscale.

  • Ingineria medicală sau tehnologia care poate schimba viitorul

    Pentru că termenul nu este unul chiar la îndemână, am rugat-o să explice la ce anume se referă: „Imagistica medicală computaţională reprezintă de fapt uneltele matematice pentru a extrage informaţiile relevante din imaginile care sunt achiziţionate de către aparate. Este partea software care extrage informaţiile relevante clinic pentru medici sau pentru cercetători. Este, cu alte cuvinte, interfaţa dintre matematică, fizică, informatică şi medicină”.

    Este a treia ediţie a şcolii de vară SSIMA şi cea de-a doua la care colaborează cu Philips. Compania a şi recrutat studenţi, care lucrează acum alături de echipa de Health Systems. „După ce m-am întors din Franţa, de la doctorat, mi-am dorit să fac ceva pe domeniul ăsta în România. Mi-am dat seama că domeniul este foarte la început; am început cu ce ştiam eu mai bine, adică partea academică. Am invitat mai mulţi specialişti pe care îi cunoscusem afară să participe la eveniment şi toţi au răspuns pozitiv, chiar dacă mulţi nu auziseră de Politehnică, iar unii nici nu ştiau pe unde e România. Scopul a fost de a dezvolta domeniul din punct de vedere academic, să pornim proiecte de cercetare, să trimitem studenţi în străinătate”, povesteşte Elena Ovreiu, fondatoarea SSIMA (Summer School on Imaging for Medical Applications), lector la Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei a Universităţii Politehnica din Bucureşti.

    În ceea ce priveşte cercetarea în domeniul medical, suntem încă la început, crede ea. „Am realizat şi o cercetare legată de start-up-urile în domeniu şi am găsit doar cinci. Hai să zic că or fi 10 sau 20 care dezvoltă soluţii, dar nu sunt mai multe.”

    Dintre aceste start-up-uri se remarcă totuşi Axosuits, un proiect ce are ca scop dezvoltarea de exoschelete la un preţ accesibil. Proiectul Axosuits a început în 2013, când doi tineri ingineri, absolvenţi ai Universităţii din Oradea, s-au gândit să conceapă un exoschelet pentru paraplegici, cei doi cunoscând personal un astfel de caz. La început, cei doi ingineri şi-au investit propriile resurse materiale în proiect. În prezent ideea este pusă în practică, Axosuits având proiectat şi produs prototipul exoscheletului. Robotul le permite persoanelor cu deficienţe locomotorii să se deplaseze pe propriile picioare, fiind potrivit atât în programele de recuperare medicală, cât şi pentru creşterea calităţii vieţii în cazul pacienţilor irecuperabili. Robotul este destinat şi persoanelor în vârstă care au probleme. În prezent autonomia robotului este de aproximativ 1 – 1,5 ore, însă odată cu utilizarea unor baterii mai performante timpul de utilizare va creşte, a declarat în cadrul conferinţei How to Web Andras Kapy, fondator şi director general al Axosuits.

    Axosuits a obţinut un premiu de 10.000 de dolari după ce a câştigat marele premiu în cadrul conferinţei How to Web, secţiunea dedicată start-up-urilor, în noiembrie 2014.

    Una dintre problemele sesizate este că în România doctorii nu apelează suficient de des la soluţiile tehnologice existente sau la sprijinul celor din mediul academic. „În Franţa, spre exemplu, doctorii au venit la laboratorul unde lucram eu cu un caz mai special şi au cerut ajutorul pentru a realiza o reconstrucţie 3D. În două zile au văzut că pacientul avea aorta plesnită, dar s-a putut vedea doar prin reconstrucţia 3D. Aici, din propria mea experienţă, medicii nu înţeleg foarte clar cum putem noi, inginerii medicali, să îi ajutăm. Şi la noi sunt câteva echipe care lucrează pe asta, pe cum să vizualizezi imaginile ca să fie cât mai clare pentru medici. În străinătate conceptul e utilizat destul de des, dar la noi lucrurile sunt încă la început”, spune Elena Ovreiu.

    Sunt atât de multe inovaţii care apar în fiecare zi, fiind astfel greu de selectat doar câteva, spune Elena Ovreiu. Ca exemplu, ea vorbeşte despre un profesor de la Eindhoven care a dezvoltat prin prelucrarea imaginilor un software care poate detecta diabetul într-o stare incipientă. Mai exact, primele semne ale diabetului apar pe retină: dacă vasele de sânge de pe retină – care sunt milimetrice – încep să se spargă, înseamnă că pacientul se află în primele faze ale diabetului, înainte chiar de a avea simptomele clinice. Proiectul se numeşte Retina Check şi a fost dezvoltat în parteneriat cu cercetători din China. „Am avut studenţi care au participat la şcoala de vară şi au fost apoi selectaţi să lucreze la acest proiect”, spune Elena Ovreiu.

    „Ce mi se mai pare foarte interesant e printarea 3D de ţesut viu, care să fie implantat apoi – s-a realizat deja în China”, spune Elena Ovreiu. „E vorba de un pacient care avea ruptură de aortă; s-au prelevat celule stem de la pacient care au fost apoi folosit ca cerneală pentru imprimanta 3D, iar ţesutul obţinut a fost folosit pentru a închide ruptura.”

    Un alt exemplu pe care îl dă este ochiul bionic: este vorba de ochelari cu o cameră de filmat pe ramă care înregistrează mediul înconjurător, imaginile video fiind apoi trimise către un minicalculator pe care pacientul îl poartă în buzunar. Fluxul video este apoi transformat în flux electric, iar semnalele electrice sunt transmise către o serie de electrozi implantaţi în spatele retinei. De aici, semnalele electrice sunt transformate către impulsuri ce ajung la nervul optic şi mai apoi către creier, unde se formează imaginea. „Sigur, pacientul nu vede cum vedem în mod obişnuit, el vede alb negru şi poate doar să distingă forme, dar e totuşi ceva. Ar fi nevoie de un milion de electrozi implantaţi în creier sau pe retina pacientului astfel încât să se formeze imaginea normală, acum vorbim doar de 60 de electrozi. Astfel pot măcar să traverseze singuri strada, să vadă dacă au vreun obstacol în faţă.”

    Colaborarea dintre mediul academic şi departamentele de R&D ale companiilor este foarte strânsă, atât în afară cât şi în România, mai spune ea. „În laboratorul de aici, din care fac şi eu parte, cam 80-90% din oameni sunt consultanţi la o companie de imagistică medicală. O zi-două pe săptămână merg acolo, propun algoritmuri sau alte soluţii şi echipa de dezvoltare a companiei le implementează. În Franţa, de exemplu, aveam şi teze de doctorat în parteneriat cu companii.”

  • Tehnologia sănătăţii: care sunt inovaţiile care transformă munca medicilor şi sănătatea celor de acasă

    Cât de mult a avansat tehnologia şi cât de importantă este ea pentru sănătate în general sunt două întrebări la care răspund atât profesionişti din zona medicală, cât şi companii implicate în procesul de cercetare şi dezvoltare.

    „Cred că m-aţi ales bine pe mine, pentru că la mine tehnologia e extrem de importantă”, spune doctorul Ştefăniţă Dima, medic primar radiologie şi imagistică medicală, coordonator naţional al Clinicilor de Medicină Intervenţională MedLife. El ocupă, de asemenea, funcţia de preşedinte al Comitetului Europei Centrale şi de Est din cadrul European Society for Minimally Invasive Neurological Therapy (ESMINT). „Ceea ce fac eu reprezintă o supraspecializare oarecum nouă în România, este o specialitate de graniţă, aşa cum e la modă să fie acum toate domeniile medicale. Este minim invazivă şi înseamnă, practic, tratarea vaselor cerebrale sau ale măduvei spinării prin interiorul vasului. Adică intru prin artera femurală şi pe acolo merg şi ajung până la cele mai subţiri vase ale capului, încerc pe cele astupate să le destup, iar pe cele rupte să le cârpesc; acest lucru mi-e din ce în ce mai la îndemână, pentru că aparatura este de bună calitate. Vorbim în primul rând de angiograf, aparatura care îmi permite să văd vasele, cât şi despre catetere, furtunaşele pe care le introduc în vasele de sânge şi care sunt din ce în ce mai uşor de manevrat.”

    Nimeni în medicină nu mai vrea să facă operaţii mari, să facă proceduri invazive cu pierderi mari de sânge sau cu deschideri extrem de mari, crede el. „În 98-99% din cazuri tehnologia se poate aplica astăzi, şi atunci evident că anestezistul e mai bucuros când nu soliciţi foarte mult pacientul în timpul unei intervenţii complexe.”

    Conceptul vine din ţările dezvoltate, precum Statele Unite, Japonia, Franţa sau Germania, şi lucrurile merg bine, pentru că din momentul în care s-a dat direcţia aceasta, „inginerii de-abia aşteaptă să se joace cu dispozitivele astea şi să producă lucruri extrem de interesante şi de utile în medicină. În 20 de ani cu siguranţă vor fi nişte roboţi care vor face o mare parte din aceste proceduri, în vreme ce medicul va asista; robotul îi va da nişte coordonate, iar el va apăsa pe trei butoane, eventual prin telemedicină, fiind chiar şi în altă ţară. Acesta nu este progresul medical, de fapt medicina e doar beneficiarul: e progresul ingineriei, ciberneticii, informaticii poate.” Tehnologia se bazează însă pe cercetare şi dezvoltare, iar aici personajele principale devin companiile. Una dintre cele care au decis să îşi concentreze activitatea pe zona medicală şi de sănătate este Philips.

    La nivel global, compania şi-a propus un obiectiv extrem de ambiţios, şi anume de a schimba în bine viaţa a trei miliarde de oameni pe an până la nivelul anului 2025. „Acest angajament a ghidat compania noastră încă de la înfiinţare, Philips lansând în decursul a mai bine de un secol inovaţii revoluţionare. Odată cu decizia de a ne concentra activitatea pe tehnologii pentru sănătate, începând cu anul trecut, Philips îşi propune să transforme modul în care ne raportăm la sănătate, printr-o abordare holistică, marcând evoluţia de la inovaţie centrată pe produs către inovaţie centrată pe sistem. Aşadar inovaţiile noastre în domeniul sănătăţii acoperă o gamă largă de nevoi ale consumatorilor, ale pacienţilor, ale profesioniştilor şi ale furnizorilor de servicii medicale, respectiv ale întregului sistem”, spune Alexandru Popescu, CEO al Philips SEE (South-East Europe).

    Viziunea Philips în domeniul sănătăţii pune oamenii în prim-plan şi îi încurajează să îşi asume un rol activ în gestionarea propriei sănătăţi, subliniază el. De aceea, compania dezvoltă soluţii care încurajează şi sprijină un stil de viaţă sănătos, prevenţia sau tratamentul la domiciliu şi care sunt uşor de accesat şi de utilizat de către pacienţi. Un exemplu concret îl reprezintă gama de produse Respironics care uşurează gestionarea afecţiunilor respiratorii şi îmbunătăţesc radical calitatea vieţii pacienţilor. „Investim în R&D pentru a dezvolta produse inovatoare, dar şi accesibile pentru sistemul medical. Privim accesibilitatea din două perspective importante: cea financiară şi cea geografică, spaţială. Fie că ne referim la dispozitive mobile pentru diagnostic sau soluţii pentru telemedicină, acestea duc medicina avansată tehnologic în cele mai îndepărtate locuri, uneori cu sprijinul unor persoane care pot să suplinească rolul specialistului, până la un punct, bineînţeles”, spune Alexandru Popescu.

    Totodată, abordarea companiei pune accent pe soluţii integrate care reprezintă o combinaţie de hardware, software şi servicii de consultanţă oferite partenerilor Philips. „Pentru a extinde accesul pacienţilor la astfel de soluţii, dezvoltăm proiecte de colaborare cu autorităţi publice, cu spitale publice sau private, cu universităţi şi chiar cu alte companii mari. Cu siguranţă rolul nostru, al companiilor private, este important, însă rolul instituţiilor statului este esenţial, fiind un facilitator pentru accesul populaţiei la servicii de sănătate de înaltă calitate, fie prin programele de sănătate pe care le dezvoltă, fie prin încurajarea şi susţinerea actorilor din acest domeniu.”

  • Grupul Bio-Medica International lansează un spital de dermatologie-venerologie, la împlinirea a 25 de ani de activitate în România

    Noul spital cuprinde o unitate modernă de dermatoscopie digitală de ultimă generaţie Foto Finder, cu ajutorul căreia cancerul de piele poate fi depistat în faze incipiente. Unitatea de dermatoscopie digitală cu lumină polarizată, cu tehnologie Crystal View, asigură un screening de cea mai bună acurateţe pentru toate tipurile de cancer de piele, inclusiv pentru cea mai agresivă formă a acestuia – melanomul. Dermatoscopul are posibilitatea de a mări imaginea aluniţelor/leziunilor de 140 de ori, oferind imagini de cea mai înaltă precizie, fiind,  la ora actuală, singurul dermatoscop din lume care are încorporată o cameră full HD, ajutându-i astfel pe medici să facă diferenţa mult mai uşor între leziunile benigne şi cele maligne.

    Pacienţii din toată ţara vor avea acces, la aceste servicii realizate cu tehnologie de top, la standarde internaţionale, spitalul aflându-se în contract cu Casa de asigurări de sănătate. Aceştia vor putea beneficia de servicii decontate de Casa de asigurări de sănătate, în baza unei trimiteri de la medicul de familie sau de la un medic specialist, aflat în contract cu Casa de asigurări, in baza cardului naţional de sănătate. Serviciile medicale sunt decontate în limita fondurilor disponibile. După epuizarea fondurilor, pacienţii vor putea beneficia de servicii în regim „fee for service” sau în baza unei asigurări private de sănătate.

    „Deschiderea acestui spital reprezintă un pas important în lupta cu cancerul de piele. Faptul ca pacienţii asiguraţi au acces la screening realizat cu cea mai nouă tehnologie a momentului este o premieră pentru noi. Prevenţia cancerului de piele şi melanomului, cea mai gravă formă de cancer de piele este o misiune pe care ne-am asumat-o încă de acum 18 ani, când am introdus în premieră, în România, dermatoscopia digitală în clinicile noastre. Noul spital răspunde unei nevoie neacoperite de astfel de servicii medicale integrate, în această zonă, bazate pe prevenţie”, a declarat Dr. Claudia Sprâncenatu, CEO al Grupului Bio-Medica International.

    În cadrul Spitalului de Dermatologie-Venerologie va putea fi tratată o gamă largă de afecţiuni din spectrul dermatologic, de către o echipa medicală formată din 40 de medici cu experienţă.

    Incidenţa cancerului de piele este în creştere, în ultimii ani, din cauza expunerii repetate la soare, fără protecţie solară, a schimbărilor climatice şi obiceiului bronzării artificiale, la solar. Dintre cancerele de piele, melanomul este cea mai agresivă formă: 75% dintre persoanele diagnosticate cu melanom metastatic (în stadiu avansat) îşi pierd viaţa în primul an de la diagnostic. Dacă este surpins în stadii incipiente, melanomul poate fi curabil în proporţie de 95%, un rol important în prevenţie avându-l dermatoscopia – o investigaţie non-invazivă, nedureroasă, care durează câteva secunde.

    Fototerapia, standardul de aur în dermatologie

    Spitalul dispune, de asemenea, de o unitate modernă de fototerapie, destinată tratării a diverse afecţiuni dermatologice sau efectuării unor proceduri de rejuvenare şi reîntinerire. Fototerapia, sau terapia prin lumină, reprezintă standardul de aur în dermatologie, bazându-se pe lumină la o intensitate controlată pentru a trata diverse afecţiuni, de la acnee, alopecie, cuperoză, rozacee, dermatită, psoriazis, vitiligo, dermatită atopica etc.

    Printre acestea se numără terapii inovatoare precum Sunetics, terapia laser cu lumină roşie destinată tratării alopeciei, terapia cu lumină albastră BLU-U şi ClearLight, destinate tratării acneei, terapia cu lumină roşie Omnilux Revive sau Collagen Bed Therapy, destinate tratării rozaceei, cuperozei şi altor afecţiuni care au la bază inflamaţia, dar şi cu indicaţii în rejuvenare. Acestora li se adaugă terapii pe bază de lumină destinate tratării psoriazisului, precum cabina UVA 1 sau Narrow Band UVA şi UVB. Unitatea de fototerapie este completată de o serie de lasere medicale chirurgicale, cosmetice şi vasculare.

     

  • Google Translate va fi mai bun. Ce îmbunătăţiri aduce Google

    Traducerea neurală este mult mai bună decât vechiul sistem bazat pe traducerea de cuvinte disparate şi bucăţi de text, întrucât acum sunt traduse frazele întregi. În spatele acestei tehnologii se află un proces intens de dezvoltare de tip „machine learning”.. Acest lucru generează traduceri care sună mult mai aproape de modul în care oamenii vorbesc, în special atunci când sunt traduse fraze întregi.

    Acest nou tip de traducere va funcţiona automat în toate locurile unde Google Translate este disponibil. În prezent este disponibil pe aplicaţia de Android sau iOS, pe domeniul translate.google.ro şi prin Google Search.

    În curând se va regăsi şi în soluţia de traducere automată a paginilor din Chrome. Româna se alătură astfel celorlalte limbi care beneficiază de tehnologia de traducere neurală. Obiectivul este ca, în cel mai scurt timp, toate cele 103 limbi acoperite de Google Translate să treacă la noua tehnologie de traducere