Compania, controlata de fondatorul Wargha Enayati, activeaza in special pe segmentul abonamentelor medicale destinate companiilor si deserveste, in prezent, un portofoliu de peste 400 de astfel de clienti care detin o pondere de 80% din afaceri. In primele sase luni ale anului, compania a realizat venituri de 5,4 milioane de euro, in crestere cu peste 70% fata de perioada similara a lui 2007, potrivit lui Sergiu Negut, directorul executiv al companiei.
Pentru intregul an, reprezentantii companiei doresc atingerea unei valori in crestere cu 33% fata de cele 7,8 milioane de euro realizate in 2007, potrivit informatiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finante.
Compania si-a continuat in 2008 extinderea retelei la nivel national prin achizitionarea a 49% din Centrul Medical Motilor din Cluj-Napoca si deschiderea in aprilie a clinicii pediatrice CMU Kids. Luna trecuta, compania a preluat, contra sumei de 700.000 de euro, 50% din actiunile a trei clinici constantene (Avamedica), urmand ca pana in 2010, participatia sa fie majorata la 70%. In toamna, CMU va inaugura primul sau spital de obstretico-ginecologie, investitie ce se ridica la 12 milioane de euro.
Piata serviciilor medicale private se cifreaza, potrivit reprezentantilor CMU, la circa 350 de milioane de euro si inregistreaza un ritm anual de 20-30%, fiind unul dintre cele mai dinamice sectoare private, ceea ce a si atras atentia investitorilor. Marea majoritate a furnizorilor de top de servicii medicale private au ca actionari, cu participatii diferite, fonduri de investitii, asa cum e cazul Romar (Reconstruction Capital II), al Centrului Medical Unirea – CMU (3i, unul dintre cele mai mari grupuri de investitii din lume) sau al Hiperdia (Bedminster Capital Management). Principalii jucatori de pe piata serviciilor medicale private sunt MedLife, Medicover, Romar, Medcenter si Gral Medical.
“Accesul la internet a marit numarul problemelor care pot interveni in momentul utilizarii calculatorului si am considerat ca un astfel de site, care sa ofere consultanta IT gratuita si in timp real, nu prin e-mail, ar fi foarte util” , spune Remus Marin, administratorul intrebi.ro.
Site-ul, care in acest moment numara aproximativ 6.000 de vizitatori unici pe luna si in jur de 20.000 de accesari, ofera suport pentru tot ceea ce tine de utilizarea calculatorului. “Orice problema care poate aparea, fie ca este vorba despre instalarea unei componente sau a unei aplicatii software, despre stergerea virusilor sau configurarea unei conexiuni la internet, poate fi discutata cu unul dintre cei cinci operatori ai nostri, intr-o zi fiind rezolvate in jur de 150 de asemenea probleme”, mai spune Marin.
Serviciul poate fi accesat de orice persoana cu acces la internet, conditie care ar putea deveni totusi un inconvenient atunci cand computerul nu functioneaza, iar utilizatorul nu are la indemana o alta metoda de a naviga online. Odata ce apasa butonul de conectare cu un operator si isi descriu pe scurt problema, utilizatorii sunt preluati in cateva secunde de un specialist IT cu care pot discuta in detaliu. Insa mai mult de un sfert dintre cei care folosesc intrebi.ro pentru a-si rezolva problemele cu computerul prefera mai degraba sa arate operatorului problema, decat sa o explice. Astfel, prin optiunea “share screen”, specialistul se poate conecta direct la computerul utilizatorului si rezolva problema mai rapid, fara sa mai fie nevoie sa dea indicatii clientului. Iar in cazul in care este vorba despre o problema de hardware, care nu poate fi rezolvata strict in urma discutiei cu operatorul, utilizatorii sunt indrumati catre un service specializat.
In ce priveste bugetul alocat pentru dezvoltarea serviciului, Remus Marin afirma ca investitia initiala a fost destul de mica. “Pe de alta parte, nici veniturile nu sunt foarte mari, dar urmarim sa mentinem acest serviciu gratuit, bazandu-ne mai degraba pe incasarile din publicitatea online”, sustine Marin.
In aceasta perioada, profitul brut s-a ridicat la valoarea de 650.000 de euro, in crestere cu 30% comparativ cu perioada similara din 2007. Pentru cel de-al doilea semestru, “cifra de afaceri va continua sa se majoreze, cu cel putin 25-20%, avand in vedere inaugurarea noii clinici multifunctionale din Ploiesti”, potrivit declaratiilor reprezentantilor companiei pentru BUSINESS Magazin.
In primele sase luni ale anului acesta, volumul de investitii s-a ridicat la 1,5 milioane de euro, acesta fiind directionat catre achizitionarea de aparatura pentru extinderea clinicii din Ploiesti, cumpararea unei ambulante specializate, precum si a unor noi echipamente de imagistica medicala si laborator. In urmatoarele luni, compania si-a bugetat alte 1,5 milioane de euro pentru deschiderea unei noi clinici in zona de nord a Capitalei.
In urmatorii doi-trei ani, compania va mai deschide un spital privat de 200 de paturi in urma unei investitii de 25 de milioane de euro. In ceea il priveste, reprezentantii companiei apreciaza ca o astfel de investitie se amortizeaza lent, in circa zece ani. Strategia pe termen lung a presupune ca pana in 2013-2018 compania sa acopere majoritatea oraselor mari, cu sase centre in tara, trei in Bucuresti, la care se adauga un spital privat cu o policlinica.
Cele mai mari venituri ale Medsana sunt generate de serviciile de laborator, cu o pondere de 30% din cifra de afaceri, impreuna cu cele de imagistica medicala (ecografii, radiografii, tomografie computerizata, mamografie), care echivaleaza cu 35% din venituri. Conform celor mai recente estimari de date, 60% dintre clientii Medsana sunt persoanele fizice, restul de 40% fiind reprezentati de clientii corporativi (angajati ai companiilor cu care Medsana are incheiate contracte de abonamente care include si servicii de medicina muncii).
Piata serviciilor medicale private, estimata la 380-400 de milioane de euro, are un potential de crestere de pana la 500-600 de milioane de euro pana in 2010, ca urmare a cresterilor anuale de 20-30%, dar si a investitiilor straine, mai ales a celor venite din partea fondurilor de investitii.
Astfel, principali jucatori de pe piata serviciilor medicale au in componenta actionariatului fonduri de investitii, exemple in acest sens ar fi clinicile Romar (Reconstruction Capital II), Centrul Medical Unirea (3i) sau Hiperdia (Bedminster Capital Management).
Medsana, care a incheiat anul trecut cu afaceri de 5,5 milioane de euro, este prezenta pe piata serviciilor medicale private inca din 1996, ca filiala grupului Athens Medical Center. Anul trecut, Athens Medical Center a fuzionat cu grupul international Asklepios Kliniken, care opereaza 100 de spitale in toata lumea.
Reteaua de clinici constanteana a realizat, in 2007, o cifra de afaceri de 450.000 de euro, iar pentru anul acesta este vizata o crestere de 55%, pana la 700.000 de euro, potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii CMU.
„Pe langa cele 3 locatii existente in Constanta, vom trece la deschiderea unei noi clinici in Constanta dedicata atat clientilor nostri cat si celor care doresc sa beneficieze de standardele medicale ale CMU in afara Bucurestiului”, a declarat Sergiu Negut, directorul executiv al companiei.
Anul acesta, CMU si-a demarat planurile de extindere la nivel national prin achizitionarea, contra a jumatate de milion de euro a 49% din actiunile Centrului Medical Motilor din Cluj-Napoca, iar in aprilie aa fost deschisa clinica pediatrica CMU Kids.
O luna mai tarziu, compania a inaugurat si centrul de diagnostic si tratament din zona Baneasa a Capitalei, urmand ca in toamna compania sa inceapa sa opereze primul spital privat de obstretico-ginecologie, investitia totala pentru cele doua centre fiind de 12 milioane de euro, din totalul de 20 estimate pentru 2008.
CMU isi desfasoara activitatea in opt policlinici multidisciplinare in Bucuresti si in colaborare cu peste 100 de clinici partenere in tara. Specializata pe furnizarea de servicii medicale integrate in sistem de arondare companii, CMU a depasit cifra de 65.000 arondati si este in continua extindere.
Piata medicala privata este estimata la circa 300 de milioane de euro, inregistrand, anual, un ritm de crestere de 20-30%, ceea ce a atras atentia multor fonduri de investitii. Marea majoritate a furnizorilor de top de servicii medicale private au ca actionari, cu participatii diferite, fonduri de investitii, asa cum e cazul Romar (Reconstruction Capital II), al Centrului Medical Unirea – CMU (3i, unul dintre cele mai mari grupuri de investitii din lume) sau al Hiperdia (Bedminster Capital Management). Principalii jucatori de pe piata serviciilor medicale private sunt MedLife, Medicover, Romar, Medcenter si Gral Medical.
Un avocat iesean, Cristian Mosuti, a dat o puternica lovitura sub centura castei notarilor. Practic, hotararile judecatoresti obtinute in instanta de Mosuti le-ar putea lua painea de la gura notarilor, singurii care aveau pana acum dreptul sa incheie si sa autentifice contracte de vanzare-cumparare pentru bunuri imobile.
Un avocat iesean, Cristian Mosuti, a dat o puternica lovitura sub centura castei notarilor. Practic, hotararile judecatoresti obtinute in instanta de Mosuti le-ar putea lua painea de la gura notarilor, singurii care aveau pana acum dreptul sa incheie si sa autentifice contracte de vanzare-cumparare pentru bunuri imobile.
Denumita Mobione Maps, aplicatia software disponibila pe www.maps.mobione.ro ofera acces la hartile Yahoo! Maps atat prin iPhone, cat si prin playerul iPod Touch, care este de fapt versiunea fara modul de telefonie mobila a iPhone. “Ideea aplicatiei a pornit de la faptul ca serviciul deja disponibil pe iPhone, Google Maps, nu include harti detaliate ale Romaniei si in principal ale Bucurestiului”, spune Mihai Dragan, directorul general al agentiei specializate in publicitate interactiva MB Dragan. Telefonul mobil iPhone a castigat interesul multor romani, iar serviciile Yahoo! sunt oricum destul de populare la noi, iar aceste argumente au contribuit la decizia companiei de a crea un asemenea program.
Lansata in prima parte a lunii iunie, aplicatia Mobione Maps a fost accesata deja de peste 8.000 de utilizatori din 101 tari din lume, cei mai multi dintre acestia fiind din SUA, in proportie de 35%, potrivit statisticilor Mobione, divizia de marketing mobil a MB Dragan – care se ocupa cu reclame pe telefoane mobile si cu campanii de marketing prin SMS si MMS.
Investitia in Mobione Maps a fost destul de redusa, calculata mai degraba in timpul necesar echipei de 14 oameni ai MB Dragan pentru dezvoltarea aplicatiei decat in termeni financiari. Aplicatia nu genereaza venituri, fiind oferita gratuit utilizatorilor, dar “exista posibilitatea folosirii aplicatiei in scopuri comerciale, prin implementarea separata a acesteia la cererea clientilor”, afirma Dragan. Succesul Mobione Maps ar putea fi insa masurat si prin interesul acordat la nivel international aplicatiei romanesti. La doar doua zile de la lansare, pe site-ul Apple a fost publicata o recomandare a aplicatiei in sectiunea care prezinta programele software disponibile pentru produsele companiei. “Timp de doua saptamani, Mobione Maps a fost cea mai populara aplicatie software din lume la categoria programelor utile pentru calatorii”, mentioneaza Mihai Dragan.
Mai exact, soferii pot urmari pe ecranul celularului informatii despre locurile de parcare cu plata disponibile intr-o anumita zona, furnizate prin intermediul unei retele wireless la care sunt conectati senzori instalati in parcari. Totodata, sistemul anunta proprietarii ca este timpul sa elibereze locul de parcare sau sa plateasca pentru timpul suplimentar, intrucat expira perioada pentru care au platit parcarea.
Incepand cu a doua parte a acestui an, San Francisco va experimenta un asemenea sistem in care vor fi inregistrate aproximativ 6.000 din cele 24.000 de locuri de parcare cu plata din oras. In acest fel, autoritatile spera sa rezolve problema parcarilor fara sa fie nevoite sa introduca taxe de parcare restrictive, cum se intampla in Londra sau Singapore, metoda care ar putea descuraja soferii sa parcheze in zonele centrale ale orasului.
“Daca experimentul va da rezultate, o mare parte a problemei parcarilor va fi rezolvata, iar soferii nu vor mai trebui sa iroseasca timp pentru a gasi un loc de parcare”, crede Donald Shoup, profesor in cadrul University of California din Los Angeles. Din cercetarile lui Shoup reiese ca soferii aflati in cautarea unui loc de parcare sunt responsabili pentru aproape 30% din traficul din zonele centrale ale oraselor, trafic care ar putea fi eliberat daca 15% dintre locurile de parcare cu plata disponibile ar fi libere in orice moment al zilei. In New York, spre exemplu, procentul este chiar mai mare, dat fiind ca cei care se plimba pe strazi in cautarea unui loc de parcare genereaza pana la 45% din trafic. Sistemul inteligent de parcare a atras atentia autoritatilor din mai multe orase americane, care sunt deja in discutii cu companii din domeniul IT pentru instalarea unei retele wireless care ar permite monitorizarea locurilor de parcare. Deocamdata insa nu au fost anuntate planuri concrete, multi preferand sa astepte rezultatele experimentului San Francisco inainte de a face o asemenea investitie.
La Caixa General de Depositos, cea mai mare institutie financiara portugheza, lansa in urma cu cateva saptamani pe piata de origine un pachet special de carduri . Alcatuit dintr-un clasic card de debit, o linie de credit optionala, o solutie de internet banking si o asigurare de viata, acest pachet include insa si un minicard de credit, mai mic cu cativa centimetri decat unul obisnuit. Minicardul ar trebui sa fie mai ales pe placul femeilor, aprecia Mariceau Anjos, deputy manager al departamentului de carduri, pentru ca lor le e adresat. Folosirea oricarui card din acest pachet aduce posesorului si un castig imediat: de cate ori le foloseste pentru cumparaturi, acesta primeste inapoi pana la 5% din valoarea achizitiei.
Contrar aparentei, lansarea unui asemenea card pentru femei nu este un moft – in primul rand pentru ca “80% din cheltuielile unei familii sunt administrate de femei”, dupa cum spune Jorn Lambert, group head consumer & commercial products al MasterCard Europe, “si este cat se poate de logic sa ai in vedere o astfel de segmentare a clientelei”. Pe pietele mature, asa cum este si cea a Portugaliei, care are dupa spusele lui Lambert una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri de carduri si un grad mare de concurenta, crearea de produse pentru fiecare categorie de clienti este un efort care dureaza de ceva vreme. In Romania, putine sunt inca bancile care au gandit carduri speciale pentru o categorie sau alta de clienti; pana una-alta, la noi batalia se da inca prin arme destul de simple, in special pentru promovarea cardurilor de credit, dar si pentru a-i deturna pe consumatori de la bancomate spre platile cu cardul la comercianti. In toata tara sunt active in jur de 11 milioane de carduri, potrivit estimarilor facute de bancheri, mai putin decat are in portofoliu o singura banca turceasca (Garanti Bank, cu un total de peste 11,5 milioane) si de aproape cinci ori mai putine decat in Franta, unde sunt active circa 53 de milioane de carduri bancare.
Bancherii portughezi nu sunt insa primii care au gandit un card pentru femei. Sub licenta MasterCard au mai fost emise carduri speciale pentru femei si in Singapore, dar si pe continentul european, in Franta – piete unde concurenta indeamna la solutii inedite. In Franta, unde sunt circa 16 milioane de femei cu varsta intre 20 si 40 de ani, acest tip de card a fost lansat de BRED Banque Populaire la finele anului trecut. Un (alt) moft? “Anticipam ca se vor emite circa 20.000 de carduri standard si 5.000 in varianta Gold in 2008”, spune Jorn Lambert intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin in cadrul unei conferinte organizate de MasterCard in Portugalia pe tema noilor oportunitati de business de pe piata cardurilor. “Aceasta cifra a fost insa depasita insa din luna februarie, adica la mai putin de trei luni de la lansare.”
In 20 de saptamani de la lansare, banca a emis 22.400 de carduri standard si, in doar cinci saptamani de vanzare, mai bine de 1.500 de carduri Gold, adauga Frederic Maserati, daily banking manager al BRED. Cardul de afinitate, asa cum se numeste produsul, le-a atras pe frantuzoaice printr-o combinatie de caracteristici gandite special pentru femei: o solutie de a scapa de maruntisul din poseta atunci cand merg la cumparaturi, dublata insa de posibilitatea de a obtine reduceri atunci cand platesc cu cardul, la anumite magazine. Cardul de afinitate este un produs pentru categorii de clienti bine delimitate, cum ar fi de exemplu asociatiile profesionale, cluburile sportive sau organizatiile non-profit. In Romania sunt inca putine programe de acest fel; spre exemplu, MKB Romexterra Bank a lansat carduri de afinitate in colaborare cu Federatia Sindicatelor Libere si Independente din Petrom, cu Sindicatul National al Functionarilor Publici si Colegiul National al Asistentilor Sociali din Romania, iar Emporiki Bank a emis un astfel de card cu clubul sportiv Dinamo. Banca Carpatica are un card pentru membrii Automobil Clubul Roman (ACR), iar OTP Bank a emis unul pentru suporterii echipei de hochei din Miercurea-Ciuc. Totusi, numarul cardurilor de afinitate pe piata romaneasca este inca foarte mic, nedepasind in total cateva sute de mii, prin comparatie cu cele peste 33 de milioane de carduri co-branded si de afinitate emise in Europa in 2007 doar sub sigla MasterCard.
Explicatia acestei diferente uriase nici nu e, de altfel, greu de gasit; nevoia de diferentiere ca demers de marketing, prin produse speciale (fie ca sunt carduri cu design special sau cu tehnologii de ultima ora, cum sunt cardurile contactless). Chiar si asa, potentialul pe piata europeana a cardurilor este inca enorm, puncta in aceeasi conferinta de la Lisabona Javier Perez, presedintele MasterCard Europa. Un european obisnuit are in portofel mai putin de doua carduri (doar in Marea Britanie numarul e in jur de cinci), in timp ce un american mediu are peste opt carduri. In Franta, adauga reprezentantul BRED, Frederic Maserati, numarul este si mai mic: 72% dintre francezii cu varsta de peste 26 de ani detin un singur card bancar.
In aceste conditii, numarul cardurilor nou emise a crescut la nivel european cu circa 20% in primul trimestru din 2008 comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, spune Jorn Lambert de la MasterCard Europe (referindu-se doar la cifrele care privesc compania sa, alaturi de care o cota importanta o are insa si furnizorul concurent de carduri, Visa). In acelasi interval, cheltuielile realizate cu cardurile la punctele de vanzare au crescut cu aproximativ 18%, ritm despre care Lambert spune ca este cel mai ridicat din ultimii cinci ani.
In materie de utilizare a cardurilor la comercianti, potentialul de crestere este de asemenea enorm, declara pentru BUSINESS Magazin Colin Wright, group head, merchants and acceptance la MasterCard Europe. La nivel paneuropean, potentialul este de 5,7 mii mld. euro, constand in totalul activitatii de retail care se realizeaza prin diferite mijloace de plata – numerar, cec, carduri etc., estimeaza Wright. “Din acest potential, noi, Mastercard, avem doar 9%.” Pentru Mastercard, piata celor 51 de tari europene este organizata in trei zone, respectiv zona unica de plati euro, pietele dezvoltate (Marea Britanie, Irlanda si tarile nordice) si pietele aflate in dezvoltare. Dupa Wright, “lucrurile devin cu adevarat interesante in pietele emergente”, asa cum este si cea romaneasca. In regiune, penetrarea cardurilor e de circa 5%, dar ritmul de crestere a businessului e de 35-40%.
In zona tarilor dezvoltate, acceptarea de carduri de credit si debit la comercianti este de circa 16%, urmarea fireasca fiind introducerea unor forme mai sofisticate de plata, precum PayPass. In fine, in zona unica de plati euro, o regiune ce reprezinta circa 60% din intreg businessul, procentul mediu scade la 9%, insa gradul de dezvoltare este foarte diferit de la tara la tara. “Acestea sunt pietele in care se creeaza tendintele, modelele pe care mai apoi le urmeaza si celelalte”, spune directorul de la MasterCard, adaugand despre ceea ce ar putea fi numit, din unghiul lui, un avantaj al tarilor emergente: “In aceste regiuni se pot sari multe etape; nu mai este nevoie sa incepi cu tehnologii de baza, nu mai este nevoie sa faci incercari; dimpotriva, aici putem deja sa facem lucruri pe care nici macar nu le-am incercat in tarile dezvoltate”.
Compania a inregistrat, in primele sase luni ale anului, un profit operational de 2,3 milioane de dolari. Investitiile totale s-au cifrat la aproximativ 3 milioane de dolari, acestea fiind directionate catre deschiderea laboratorului si centrului medicale MedLab din Cluj-Napoca, finalizarea fazelor de proiectare si autorizare ale spitalelor din Iasi si Brasov, precum si incheierea etapei de constructie a hyperclinicii din Timisoara si dotarea cu aparatura medicala a clinicilor din zonele Unirii si Grivita din Capitala.
“Principalii factori care au determinat rezultatele din primul semestru sunt extinderea in Bucuresti cu o noua hyperclinica, cresterea adresabilitatii spitalului Life Memorial si deschiderea centrului medical si laboratorului MedLab din Cluj-Napoca. Vom continua extinderea pe plan national, deoarece ne dorim ca si in principalele orase ale tarii sa oferim serviciile noastre”, a declarat Mihail Marcu, presedintele companiei.
Anul trecut, compania a inregistrat o cifra de afaceri de 12,7 milioane de euro, iar pentru anul acesta reprezentantii companiei se asteapta la o crestere a veniturilor, pana la 21 de milioane de euro.
MedLife detine peste o treime din cota de piata in Bucuresti pe segmentul serviciilor oferite clientilor corporati. La nivel national, operatorul are o cota de piata de 5% din totalul pietei de profil, potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii acestuia. Pe piata serviciilor medicale private, evaluata la 250-300 de milioane de euro, principalii competitori ai MedLife sunt Medicover, Romar, Medcenter si Centrul Medical Unirea.