BusinessMagazin

Tag: sanatate

  • Filmele 3D pot provoca dureri de cap. Sfaturi pentru cei cu ochelari

    Cinefilii sau suporterii competitiilor sportive, care asteapta o
    experienta de neuitat din partea tehnologiei 3D, ar trebui sa isi
    faca mai intai un control oftalmologic, deoarece risca sa isi
    provoace o durere de cap cu adevarat “tridimensionala”, sunt de
    parere oamenii de stiinta de la Centrul Medical din cadrul
    Universitatii Rochester din New York. Filmele precum “Avatar” sunt
    daunatoare persoanelor care au deja probleme cu vederea, deoarece o
    sesiune 3D prelungita s-ar putea sfarsi cu dureri insuportabile de
    cap.

    Mai multe informatii pe
    www.gandul.info

  • BIO: Cseke Attila, propus la Sanatate, a fost secretar de stat in SGG

    Cseke Attila s-a nascut in 1973, in orasul Marghita.

    El a absolvit, in anul 2000, Facultatea de Drept a Universitatii
    din Oradea si cursuri postuniversitare de drept public. Cseke a
    administrat o societate comerciala din Marghita, dupa care, intre
    anii 2000-2001, a facut stagiatura la biroul unui notar public din
    acelasi oras, ulterior fiind, consecutiv, functionar la Consiliul
    Judetean Bihor, consilier juridic al Episcopiei Romano-Catolice din
    Oradea ( 2001-2004 ) si consilier al presedintelui CJ Bihor
    (2002-2004).

    Din 2007, este vicepresedinte al UDMR la nivel national, fiind
    responsabil pe probleme de administratie publica locala.

    Cea mai inalta functie administrativa detinuta, pana in prezent,
    de Cseke Attila a fost cea de secretar de stat in Secretariatul
    General al Guvernului, in perioada 2007-2008.

    El a fost ales senator in 2008, in Colegiul 1 Bihor.

    Alte stiri pe www.mediafax.ro

  • 2010 suna catastrofal pentru industria farma

    Partea dramatica a problemei este ca hotararile de reducere a
    cheltuielilor pentru sanatate nu au fost predictibile, sustine
    Petru Craciun, directorul general al Cegedim Romania, companie
    specializata in analiza pietei farmaceutice, care caracterizeaza
    2009 drept un an greu pentru companiile din sector. Craciun
    considera ca masurile de austeritate trebuiau adoptate inainte sa
    se termine fondurile, sustinerea deficitului temporar se putea face
    din imprumuturi, iar rationalizarea putea veni din mers, ca in
    statele civilizate. “Aceasta pasare a deficitului de la sistemul
    public pe spatele unor entitati mici private nu este o chestiune
    corecta”, crede directorul Cegedim.

    Distribuitorii au dus-o mai bine in primul semestru datorita
    reglementarilor de preturi de la inceputul anului, iar Craciun
    estimeaza ca ritmul ar fi fost acelasi si in a doua parte a anului,
    daca nu ar fi intervenit extinderea termenelor de plata de la 90 de
    zile la 180 de zile pentru medicamentele gratuite si compensate.
    Totusi, “s-a asteptat prea mult de la masurile din prima parte a
    anului, crezandu-se ca vor rezolva toate problemele, desi pe
    alocuri s-a intamplat opusul”.



    Momentul pe care il traverseaza piata este chiar mai dificil
    decat cel din anul 1996. Daca atunci devalorizarea severa a dus la
    disparitia catorva companii, Petru Craciun crede ca situatia de
    acum este mai grava, pentru ca o activitate care merge in pierdere
    nu poate rezista decat temporar. “Tot ce avem nevoie de la noul
    guvern este predictibilitate si transparenta”, sustine seful
    Cegedim, care adauga ca farmaciile, companiile si populatia sunt
    “entitati rationale” care daca sunt tratate corect pot face niste
    sacrificii, insa constatarea ca nu mai sunt fonduri a venit mult
    prea tarziu. “Masurile trebuiau sa fie predictibile, nu era indicat
    sa descoperim abia in octombrie 2009 ca nu avem bani”.

  • Dentistilor le merge bine si pe timp de criza

    De la fereastra cabinetului sau din Iasi, medicul stomatolog
    Sebastian Lupu priveste avioanele care aterizeaza pe aeroportul din
    oras. “Se pare ca nici anul asta nu o sa avem probleme cu
    pacientii”, isi spune el. Dentistul a pornit in 2004 o afacere
    considerata de multi lipsita de sanse: Dental Travel isi propunea
    sa le ofere strainilor servicii de calitate la un pret semnificativ
    mai mic fata de tara lor. A gasit ideea pe internet si, dupa
    discutii cu alti medici din strainatate, si-a deschis un cabinet in
    Iasi si a investit intr-un site de promovare a afacerii.


    Procesul de organizare a “sejurului” nu e tocmai complicat:
    “Odata ajunsi in tara, pacientii sunt preluati de partenerii mei
    din aeroport si de acolo sunt transportati la hotelul pe care ei si
    l-au ales vizionand site-urile iesene”. De regula, pacientul are
    intre 40 si 50 de ani, are familie, responsabilitati, dar nu isi
    permite tratament stomatologic in tara lui de resedinta decat daca
    apeleaza la credite bancare. Medicul povesteste ca italienii, caci
    ei vin cel mai des, au multe prejudecati legate de Romania
    (“promovarea de care avem parte in presa de acolo este negativa”),
    astfel incat cei care sosesc sunt de regula dintre cei care
    anterior au avut totusi contact cu romani si stiu ca nu-i paste
    aici niciun pericol. Mesajul transmis de familiile celor ce vin
    aici pentru tratament nu e prea linistitor – “Daca te mai intorci
    viu, mergem si noi in Romania”, insa la sfarsitul vizitei in Iasi,
    pacientii lui Lupu “inteleg ca aici nu se da in cap pe strada si nu
    iti smulge nimeni geanta cand te plimbi”.

    Asa se face ca unii pacienti revin chiar si pentru a sasea oara.
    Atrasi de Romania, dar poate mai mult decat orice atrasi de pret.
    “Daca un dinte de portelan costa 650 de euro in Italia, aici le
    oferim preturi de patru-cinci ori mai mici. Iar clientii fideli au
    si discount”, explica medicul. Sejurul dureaza, in medie, o
    saptamana, timp in care turistii viziteaza Iasiul si o serie de
    obiective turistice, preferate fiind manastirile din Moldova care,
    potrivit dentistului, “ii fascineaza pe toti”. Sebastian Lupu
    remarca pasiunea acestora pentru mersul pe bicicleta sau pe jos,
    dar si faptul ca prefera sa fie lasati sa se descurce singuri: “Ii
    lasi intr-un loc si te trezesti ca ajung la douazeci de kilometri
    distanta”. Zona comerciala si numarul mare de hoteluri situate in
    apropierea cabinetului sunt un plus pentru afacere.

  • Producatorii de medicamente: Sanatatea are nevoie de bani. De unde?

    Daca anul trecut alocatia bugetara pentru sanatate a fost de
    4,2% din PIB, in 2009 s-a produs un regres si a fost alocat un
    procent de 3,2% din PIB pentru sanatate. “Drept consecinta,
    trimestrul IV al acestui an a ramas neacoperit si stim foarte bine
    dificultatile cu care ne confruntam. In conditiile in care 3,2% au
    lasat T4 descoperit, colapsul de anul viitor va incepe inca din
    luna iunie”, a explicat Zaharescu, care subliniaza importanta
    acestei probleme si considera ca “trebuie sa negocieze cu
    autoritatile pentru a gasi cele mai bune solutii”.

    Producatorii de medicamente vin cu unele idei. Promovarea pe
    scara larga a unei bune utilizari a medicamentelor si adoptarea
    unui buget care sa permita o crestere realista a consumului de
    medicamente se traduc in economii substantiale la cheltuielile
    generate pentru ingrijirile de sanatate. Producatorii mai cer o
    interactiune activa a autoritatilor cu industria si alocarea unui
    buget mai mare pentru medicamente, dar si luarea in considerare a
    impactului unui medicament nu numai din punctul de vedere al
    bugetului, ci si al valorii tratamentului.

    “Acesti 22% din totalul cheltuielilor de sanatate, alocati
    pentru medicamente, sunt foarte bine controlati si pot avea un
    impact imediat asupra imbunatatirii starii de sanatate a
    populatiei. Cheltuielile cu medicamentele trebuie privite ca o
    investitie si nu ca o cheltuiala imediata”, sustine directorul
    ARPIM, Dan Zaharescu. Pentru anul 2008, circa 830 de milioane de
    euro au fost cheltuite pentru medicamente compensate (14,6% din
    totalul bugetului de sanatate), 490 de milioane au mers in
    programele nationale (8,6%), iar cheltuielile cu spitalele au
    reprezentat 31,6%, in timp ce 2,5 miliarde au mers pe salarii si
    alte cheltuieli.

    Romania se afla in coada clasamentului European in ceea ce
    priveste cheltuielile pentru consumul de medicamente (circa 75 de
    euro/cap de locuitor), in timp ce media europeana se afla in jurul
    sumei de 250 de euro/cap de locuitor, iar cifrele cele mai
    ridicatede pe continent, ajung la 400. “Imaginea creata, cum ca in
    Romania s-ar consuma foarte multe medicamente, este departe de a fi
    reala”, a mai declarat Zaharescu, in cadrul Conferintei Pharma
    Forum.

    In totalul cheltuielilor cu sanatatea, banii care merg pentru
    medicamente reprezinta 22,3%. Un studiu al OMS arata ca, prin
    cresterea cu 10% a consumului de medicamente, se mareste cu 6%
    speranta de viata.

  • Romania, codasa UE la cheltuielile pentru sanatate

    Lideri la cheltuielile pentru sanatate sunt Norvegia, Irlanda si
    Franta cu sume care se apropie sau depasesc 6000 de dolari pentru
    fiecare locuitor.

    Tara noastra este la coada clasamentului si in ceea ce priveste
    cheltuielile pe medicamente. Dimpotriva, cu cheltuieli publice si
    private pentru medicamente de 104 de dolari per capita, Romania
    este pe penultimul loc in UE si pe unul din ultimele locuri in
    Europa, depasind doar Bulgaria, Belarus, Rusia si Ucraina. La
    capatul opus al clasamentului se afla Elvetia, Franta si Belgia,
    unde cheltuielile ajung la valori de opt ori mai mari.

    Romania nu cheltuie anormal de mult pe medicamente din totalul
    cheltuielilor pe sanatate. Cu 22,3% cheltuieli cu medicamente din
    total cheltuieli pe sanatate este doar putin peste media Europei
    Centrale si de Est, medie care este insa mult coborata din cauza
    Rusiei, si cu mult in urma unor tari ca Cehia, Ungaria sau
    Slovacia, care cheltuie pe medicamente 30% sau chiar mai mult.

    In ultimii ani, balanta comerciala este dezechilibrata pe
    medicamente, insa, potrivit studiului Cegedim, acest lucru nu este
    specific Romaniei, ci este similar tendintei din Europa de Est,
    unde valoarea importurilor este chiar si de cinci ori mai mare fata
    de cea a exporturilor. Raportul mentioneaza si bugetul
    subdimensionat atat pentru sanatate (15,32 mld. lei, fata de 16,64
    mld. lei in 2008, o scadere de 7,9% in lei), cat si pentru
    medicamente, care a necesitat angajarea de credite suplimentare la
    inceputul lunii octombrie. Cegedim este de parere ca, prin alocarea
    a 3-4% din PIB, problemele din sanatate se vor transforma in
    probleme sociale majore. In privinta preturilor, peste 40% din
    medicamentele pe baza de prescriptie au fost inregistrate direct la
    pretul cel mai mic din Europa, iar aproape 50% au fost doar putin
    peste pretul minim european, in multe cazuri rezultatul unor
    contracte cost-volum. Din cauza faptului ca circa 80% din
    medicamente sunt de import, in perioadele de devalorizare pretul
    creste in moneda locala, in timp ce in moneda forte este
    constant.

    Potrivit Cegedim, prelungirea termenelor de plata prevazuta in
    ordonanta adoptata de curand de catre guvernul Boc creste costurile
    de operare ale distribuitorilor si farmaciilor cu peste 5%, in
    conditii de marje fixate prin lege, in care jucatorii de talie mica
    si mijlocie sunt expusi falimentului. Studiul arata ca peste 25%
    din farmacii risca sa se inchida in aceasta situatie.

  • De ce boli sufera romanii

    Bolile cardiovasculare sunt cele mai raspandite in Europa de
    Est, iar tratamentul impotriva colesterolului cred ca va deveni cel
    mai bine vandut dintre toate medicamentele aici”, este de parere
    Dennis Gillings, fondator si CEO al Quintiles, companie
    specializata in cercetare clinica, care a condus in Romania studii
    in care au fost implicati peste 10.000 de pacienti in ultimul
    deceniu. Pentru Quintiles, o companie cu venituri de peste 2
    miliarde de euro, cercetarea pentru tratamente impotriva
    afectiunilor cardiovasculare a antrenat in ultimii opt ani peste
    700.000 de pacienti la nivel international.

    Spre deosebire de alte arii terapeutice, studiile clinice pentru
    cardiovasculare implica foarte multi pacienti, chiar de peste
    10.000, de aceea costurile pot depasi 70 de milioane de euro. “Este
    nevoie de supraveghere indelungata a unui numar insemnat de
    pacienti, astfel incat sa fie studiate suficiente crize cardiace
    pentru a observa diferentele”, explica Gillings. El afirma ca spre
    deosebire de alte industrii, criza financiara nu a afectat decat
    foarte putin volumul de investitii in studii clinice. “Industria
    biotehnologica a fost afectata, intrucat sursa lor de finantare a
    studiilor este bursa, care a scazut mult, ceea ce le ingreuneaza
    posibilitatea strangerii de capital.



    Pe de alta parte, producatorii farmaceutici mari au continuat
    studiile in pofida crizei, fiindca sunt multe patente care urmeaza
    sa expire, iar presiunea aducerii de noi medicamente pe piata a
    crescut.” Iar tendinta se respecta si in Romania, unde grupul
    britanic GlaxoSmithKline, de exemplu, a alocat anul acesta 3 mil.
    euro pentru cercetarea clinica in Romania. “Lucrurile se indreapta
    intr-o directie buna, medicii isi respecta deadline-urile si au
    inceput sa invete ce inseamna managementul unui studiu, iar in
    functie de capacitatea cadrelor medicale de a respecta standardele
    unei cercetari ne vom orienta investitiile si in viitor in
    Romania”, a declarat Patrick Desbiens, directorul general al GSK la
    nivel local. In prezent, producatorul are 27 de studii clinice in
    derulare pe piata romaneasca, in diverse arii terapeutice:
    respirator, oncologie, boli infectioase, vaccinologie, boli
    metabolice.

    In zona oncologiei, de exemplu, care este o arie noua de cercetare
    pentru companie, GSK va lansa patru produse in urmatoarele 24 de
    luni. Majoritatea studiilor companiei sunt conduse prin intermediul
    echipei locale, intrucat se urmareste pastrarea contactului direct
    cu medicii investigatori. Insa in mod obisnuit, chiar daca
    producatorii detin cea mai mare pondere in ceea ce priveste numarul
    studiilor companiile specializate in coordonarea cercetarilor
    (Clinical Research Organizations) incep sa preia tot mai mult din
    volum. Cheltuielile globale pentru cercetare si dezvoltare de
    medicamente ale companiilor farma se ridica la aproximativ 70 mld.
    euro, din care in jur de doua treimi sunt pentru studii aflate in
    faza clinica si o treime in faza pre-clinica. In general, in cadrul
    unui studiu clinic se cheltuiesc intre 2.000 si 5.500 de euro pe
    pacient, iar un studiu implica intre 100 si 20.000 de pacienti,
    potrivit lui Gillings.

  • Legea salarizarii unice – discrepante uluitoare

    Legea salarizarii unice in sectorul bugetar, pe care Guvernul se pregateste sa o avizeze astazi, urmand a si-o asuma in Parlament cat de curand, perpetueaza si chiar introduce discrepante uluitoare. Gandul a intrat in posesia ultimei forme a proiectului legii, avizat de Ministerul Finantelor Publice.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info.
     

  • 170 mil. euro, evaluarea sanatatii populatiei

    „S-a cheltuit o suma considerabila pentru a nu se afla nimic (…). Cu fondurile cheltuite doar intr-un an s-ar fi putut realiza un program national de screening si preventie pentru cancerul de col uterin pe o perioada de patru ani", a spus Ion Bazac, ministrul sanatatii cu ocazia prezentarii rezultatelor programului. Referitor la informatiile prezentate, Bazac a spus ca acestea contrazic datele provenite din evaluarile anterioare, precum si tendintele masurate la nivel international.

    Scopul acestui program a fost potrivit ministrului sanatatii de la acea vreme, Eugen Nicolaescu, sa duca oamenii la medic pentru a descoperi din timp eventualele afectiuni.

    „Din punctul meu de vedere programul nu s-a dorit a fi unul statistic, ci unul care sa-i duca pe oameni la medic. A fost un program de preventie. Peste 60-65% din populatie s-a prezentat la medic. Pentru ca un program de masa sa fie considerat un succes este necesar ca 40-60% din oameni sa se prezinte", a spus Nicolaescu. El este de parere ca unul dintre cele mai importante efecte il reprezinta faptul ca medicii de familie au in bazele de date afectiunile sau riscurile de imbolnavire ale populatiei.

    Aflati mai multe despre cheltuielile ministerului sanatatii pe www.zf.ro.

     

     

  • Romanii sunt pesimisti in 2009

    Romanii se tem anul acesta de pierderea locului de munca si de datoriile neplatite, si nu se mai preocupa de cresterea nivelului de trai, asa cum faceau anul trecut, potrivit unui studiu al firmei de cercetare GfK.
    In 2008, principalele preocupari ale noastre erau legate de imbunatatirea nivelului de trai si de aducerea unui plus de confort in viata de zi cu zi.

    “Anul acesta, intr-un context dominat de incertitudine si nesiguranta privind viitorul apropiat, riscul de a-si pierde locul de munca a devenit cea mai puternica temere a romanilor”, se arata in comunicatul GfK Romania.
    Printre ingrijorarile noastre se mai numara, in ordine, si plata datoriilor sau scaderea calitatii vietii, asta spre deosebire de anul trecut, caracterizat de efervescenta in consum, si o perioada in care romanii se concentrau pe initiative personale.

    In 2009, starea de spirit s-a schimbat serios si este caracterizata de incertitudine, teama si vulnerabilitate. Din acelasi studiu reiese ca cel putin o parte dintre romanii, mai ales aceia cu venituri mici si mijlocii, sunt preocupati de riscul unor posibile imbolnaviri.

    Informatiile provin din studiul sindicalizat “Ce s-a schimbat in atitudinile si comportamentul de cumparare al romanilor”, lansat in iunie 2009. Studiul integreaza informatii din trei surse, respectiv un esantion de consumatori, cercetare calitativa si cercetare cantitativa.