Planul bizar al unei echipe de cercetători de înfiinţare a primei ,,naţiuni în spaţiu” a creat noi controverse printre adepţii teoriilor conspiraţioniste care consideră că în spate sunt Illuminati.
O echipă condusă de Dr. Igor Ashubeyli, fondatorul Centrului pentru Cercetare Aerospaţială Internaţională şi-a prezentat planul de creare a unei noi naţiuni în spaţiu, intitulat proiectul Asgardia.
Potrivit documentului intrat în posesia MEDIAFAX, abuzul în serviciu este fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanţe a Guvernului sau a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice. Pedeaspa pentru infracţiune este cuprinsă între 2 şi 7 ani de închisoare şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Conform proiectul elaborat de Ministerul Mediului privind înlocuirea timbrului de mediu, obţinut în exclusivitate de MEDIAFAX, autorităţile propun introducerea a şase abţibilduri colorate, care să facă distincţia între autoturisme în funcţie de nivelul de poluare al acestora. Acest proiect propune ca pentru autovehiculele electrice şi cele cu motoare hybrid (electric + alt carburant) să fie alocat un abţibild de culoare verde, numerotat cu cifra “0”, aceste vehicule fiind considerate cel mai puţin poluante.
IATĂ AICI TABELUL CU GRADELE DE POLUARE ALE MAŞINII TALE ŞI STICKER-ELE PE CARE LE VEI PURTA
În forma adoptată de Comisia juridică, articolul 301 din Codul Penal face trimitere la “Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane” şi prevede la alineatul 1 că “fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv pricinuind prin asta un prejudiciu de interes public, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică pe o perioadă de 3 ani”, potrivit amendamentului depus de deputatul UDMR Marton Arpad şi aprobat de Comisia juridică.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În timp ce povesteşte, Wargha Enayati trasează metodic pe hârtie câte un chenar pentru fiecare dintre proiectele în care este implicat în prezent: compania de media MedicHub, Fundaţia Policlinici Sociale Regina Maria şi, de puţin timp, compania de servicii medicale de second opinion Intermedicas.
Doreşte să sublinieze astfel că fiecare dintre acestea sunt verigi din lanţul principalului proiect pe care îl va construi: un centru dedicat vârstnicilor „cum nu mai există în România”. Centrul se va întinde pe o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi şi va fi obiectul unei investiţii de 40 de milioane de euro relizată în următorii doi ani. „Prin acesta vreau să pun iarăşi o amprentă în societate şi să lucrez la demnitatea vârstnicului”, spune Enayati, care completează că acesta a fost scopul său încă din 1995, când a pus bazele primei clinici private din România.
Uitându-se în urmă, mărturiseşte că nu ar schimba nimic: „Eu sunt născut şi crescut în Germania, mi-am început şi studiile acolo; dacă mă uit la colegii mei de acolo şi la evoluţia lor ulterioară, realizez că n-aş fi schimbat nimic. Tot acelaşi lucru aş alege să fac, şi tot aici, în România; pur şi simplu pe seama impactului social pe care l-am avut aici. În Germania probabil că aş fi lucrat într-un spital, aş fi devenit conferenţiar şi gata. Aici, toată piaţa s-a schimbat, nu doar Regina Maria; au venit şi concurenţii care au adăugat valoare în toată această poveste”.
Regina Maria a evoluat de la un cabinet de cardiologie şi interne în Piaţa Unirii, pe care îl descrie „deja un lucru sofisticat pentru vremea aceea, medicii nu veneau să dea consultaţii la privat. Ca să schimb această mentalitate a fost nevoie de trei-patru ani şi după ce a început să crească numărul medicilor care veneau pentru consultaţii la privat, şi alte clinici au început să facă acelaşi lucru”; afacerea a ajuns la afaceri de circa 100 de milioane de euro în prezent. „Ideea în acest proiect a fost că am vrut să pun o amprentă nouă în domeniul medical, să dau avânt serviciilor medicale private, un lucru care a fost încet şi foarte dureros”.
Medicul a dezvoltat segmentele imagistică, chirurgie – toate noi pentru domeniul privat la momentele respective; spune că „mi-au trebuit câţiva ani până când medicii au prins gustul să opereze în privat. Am fost primul care am adus un network de clinici în ţară pentru abonaţii noştri. Toate acestea au dus şi la creşterea încrederii populaţiei faţă de servicii medicale, piaţă care a crescut an de an şi anul acesta sigur s-a ajuns la cel mai mare ridicat nivel de încredere în servicii medicale”.
Enayati îşi asumă rolul de pionierat avut într-o piaţă ajunsă la circa 1,5 miliarde de euro în două decenii: „inventarea” abonamentului medical, lansarea lanţului de clinici private care nu mai existau la momentul respectiv, prima bancă de celule stem din România, dar şi realizarea primelor tranzacţii a reţelei de clinici cu implicarea de fonduri private de investiţii. „Se fac anul acesta 10 ani de la prima tranzacţie în domeniul privat medical de vânzare la un fond de investiţii din străinătate”, descrie Enayati unul dintre punctele cheie din traseul său şi al companiei Regina Maria; a vândut 49% din ceea ce se numea atunci Centrul Medical Unirea către fondul de investiţii 3i. Regrete? „Atunci acesta a fost deja semnalul drumului ce urma, în momentul în care am intrat în această horă, am luat şi avantajele şi dezavantajele în calcul”, rememorează Enayati.
Pe de o parte, spune că a avut avantajul unor parteneri competenţi, care să-l ajute să dezvolte afacerea; dezavantajul asumat de la început a fost că „la un moment dat mă voi despărţi de această afacere şi trebuia să crească astfel încât să devină independentă”, descrie el modul în care priveşte tranzacţiile ce au urmat. Cea mai recentă, din 2015, către fondul de investiţii Mid Europa Partners, a fost şi cea mai răsunătoare: medicul şi-a vândut participaţia de 20% pe care o mai avea în companie, iar valoarea estimată a tranzacţiei totale a fost de peste 100 de milioane de euro (potrivit surselor din piaţă).
În prezent, medicul antreprenor se concentrează pe dezvoltarea unui nou concept. „Ideea de bază este aceeaşi, vreau să mişc ceva în mentalitatea medicilor şi a pacientului.” În ceea ce priveşte mentalitatea medicilor, a început acest demers prin achiziţia din 2016 a companiei de media Medic Hub (anterior Versa Media). Aceasta se concentrează pe organizarea de evenimente şi conferinţe medicale; produce totodată 10 reviste medicale de specialitate. Anul trecut, afacerile acesteia au ajuns la 1,5 milioane de euro, iar pentru anul în curs, medicul previzionează venituri de 2 milioane de euro. „Aceasta creşte foarte frumos şi reprezintă o resursă de medici care pot folosi pentru alte proiecte ale mele.”
Se ocupă în continuare şi de Fundaţia Policlinici Sociale Regina Maria, înfiinţată în 2011; în prezent aceasta este formată din două policlinici în Bucureşti destinate persoanelor cu venituri mici, una dintre acestea are servicii gratuite, alta cu preţuri mici, potrivit medicului.
Cel mai recent proiect în care Enayati şi-a anunţat implicarea este însă clinica de servicii de second opinion Intermedicas, în care spune că şi-a regăsit spiritul de la început. „Echipa pe care am găsit-o acolo este orientată spre valorile pe care le-am avut şi pe a aduce concepte noi, de servicii medicale de nişă, legate de ce mă pricep cel mai bine: servicii şi abonamente medicale.” De altfel, trei dintre iniţiatorii proiectului au făcut parte din echipa de început a Regina Maria. Intermedicas a fost înfiinţată în urmă cu cinci ani de medicul neurolog Dan Mitrea, care este în continuare unul dintre acţionarii companiei. El şi-a propus atunci să concentreze activitatea firmei pe nişa serviciilor medicale în străinătate, pentru pacienţii care nu găseau rezolvări pentru problemele lor în România. Ana-Maria Marian s-a alăturat firmei în toamna anului 2013, după ce anterior lucrase mai bine de un deceniu la Regina Maria, cea mai recentă funcţie deţinută fiind de corporate business director al companiei.
În acelaşi timp, în acţionariatul Intermedicas au intrat şi Sergiu Neguţ, fost deputy CEO la Regina Maria, şi Ioana Ilisei, fost director financiar în cadrul operatorului privat”. În februarie, şi Enayati şi-a anunţat intrarea în acţionariatul Intermedicas prin achiziţionarea pachetului majoritar de 51%. Valoarea întregului pachet, care are la bază infuzia de capital, tranzacţia în sine şi o sumă prevăzută pentru dezvoltarea companiei, se ridică la valoarea de 400.000 euro. Acţiunile Intermedicas se împart acum între Wargha Enayati, Ana-Maria Marian (21%), Sergiu Neguţ (15%) şi Dan Mitrea (13%). „Diferenţierea pentru abonamentele medicale a devenit din ce în ce mai dificilă, nevoile pacienţilor sunt altele acum. Dacă acum 10-20 de ani erai fericit că medicul are timp să stea de vorbă cu tine, te consultă şi îţi mai şi zâmbeşte, astăzi nevoile au devenit altele. De exemplu, pacientul are nevoie de un sistem integrat de servicii medicale, unde medicul nu iese cu ochelari de cal şi ştie să integreze informaţii diferite, mai ales în cazuri mai complexe, unde atât medicul, cât şi pacientul, agreează consultarea cu alţi medici”, descrie Enyati modul în care Intermedicas deserveşte nevoile pacienţilor.
„Prin modificările aduse Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011, se scot de sub incidenţa acestui act normativ instituţiile de credit, acestea urmând să fie supuse în continuare legislaţiei specifice care reglementează activitatea bancară”, se arată în Nota de Fundamentare a proiectului citat.
Ca efect al încetării de drept a contractelor de prestări servicii încheiate cu experţii independenţi specializaţi în recrutarea resurselor umane, „contractanţii vor achita, cu respectarea prevederilor legale referitoare la angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor, sumele aferente termenelor scadente la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă din graficele de implementare a contractelor”, se mai arată în document.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Prima senzaţie pe care o ai când treci de poarta complexului este una de simetrie: blocurile de câteva etaje arată la fel, drumurile dintre ele sunt toate drepte, iar culorile nu ies prea mult în evidenţă. Fiecare bloc are numele unui oraş din Germania, iar străzile poartă numele unor râuri din aceeaşi ţară; sigur, e doar pentru plăcerea locatarilor, îmi explică şeful dezvoltatorului. Nu au vrut să îl încurce pe poştaş. Mai exact, spune Bogdan Cernescu, proiectul este o replică a unui proiect dintr-o suburbie a Stuttgartului.
„Am decis să-l amplasăm într‑un loc unde existau cât mai puţine restrângeri de natură urbanistică sau geografică. Era clar, Chitila era o destinaţie foarte bună, se ştia încă de atunci că accesul va fi îmbunătăţit în mod dramatic. Terenul avea o formă rectangulară, accesul la utilităţi era foarte facil pentru că aici existase o fabrică, Romceram. Era un teren bun, necontaminat. A contat şi colaborarea cu autorităţile locale, pentru că oraşele-satelit vor să atragă investitori.” Aşa a început povestea Rezidenz – cartierul german, în urmă cu mai bine de 10 ani.
L-am întrebat pe directorul Ţiriac Imobiliare dacă intrarea într-o zonă fără alte investiţii rezidenţiale majore, aşa cum este Chitila, nu a fost un pariu. Răspunsul a venit prompt: „Nu, pentru că trebuie să pornim de la piaţă: nevoia de spaţii de locuit în România este mare, în ciuda scăderii populaţiei. Ai un fond imobiliar care îmbătrâneşte şi care nu a fost întreţinut aşa cum trebuie, iar în oraşele mari, care atrag un flux masiv de tineri datorită universităţilor, întotdeauna va fi cerere; dacă nu în creştere, măcar constantă. În momentul în care grupul s-a apucat de proiect, trendul tinerilor profesionişti de a se muta în afara oraşului era ascendent. Am vrut de la bun început să construim o zonă care să fie la nişte standarde nemţeşti şi care să ofere un standard de locuit pe care să îl caute familiile cu copii.”
Ce înseamnă, concret, standarde nemţeşti? În primul rând, suprafeţele sunt mai mari; au fost spaţii chiar şi cu 30% mai mari decât ce se construieşte în piaţă. „Probabil că aşa era piaţa atunci, în 2005-2006; dacă ne-am apuca acum să-l facem de la zero, probabil că am face suprafeţele ceva mai mici – dar nu într-atât de mici încât să devină nelocuibile, undeva la standardul de confort 1 sporit de dinainte de 1989, la care să mai adaugi 10%”, spune Bogdan Cernescu. „Proiectul a fost făcut de un constructor german, încă prezent pe piaţă, şi tot cu el finalizăm cele 12 blocuri noi. El s-a ocupat în prima fază inclusiv de proiectare şi componenta tehnică. De exemplu: acestea sunt proiecte care se bazează pe planşee şi diafragme de beton; dacă nu te uiţi, nu vezi stâlpi sau grinzi. S-a construit şi la noi la modul ăsta, acum se preferă însă sistemul cu stâlpi şi cadre cu umplutură de BCA sau cărămidă. Aici, gândirea a fost să oferim cât mai mult spaţiu.” Şeful Ţiriac Imobiliare subliniază că şi partea de instalaţii a fost bine aleasă: sistemul de aer condiţionat a fost gândit încă de la bun început să fie integrat, să nu fie nimic vizibil, aparatele fiind amplasate pe casă. „Alt detaliu simpatic: au fost gândite cu boxe. Sistemul de iluminat al boxei duce la contorul apartamentului, pentru că am zis din start să-i dăm omului şi un spaţiu de depozitare. Am vrut să creăm o experienţă a locuirii, nu neapărat să vindem nişte metri pătraţi.”
E bine şi că autorităţile au devenit mai stricte, crede dezvoltatorul. Dacă există legi şi reguli, e bine să fie respectate de toată lumea, pentru că altfel induci confuzii în procesul concurenţial. „Eu nu vreau să concurez cu cineva care nu construieşte în linie cu normativele în vigoare, nu e bine; la sfârşitul zilei, orice poveste cu caracter negativ ne afectează pe toţi. Clientul nu stă să facă diferenţa, pe termen scurt, între unii şi alţii. Lucrurile trebuie să crească egal pentru toată lumea.”
Tot în prima fază s-a construit zona comercială din faţă, care s-a populat relativ rapid cu farmacii, bănci, restaurante şi aşa mai departe. Spaţiile s-au şi vândut între timp, fie la operatori, fie la investitori. „A existat şi o piaţă pe care noi am dezafectat-o la un moment dat, şi ulterior a fost preluată de Lidl. În acest context s-a creat cartierul: spaţii mai largi decât ce ofereau proiectele din oraş sau apartamentele de la parter cu grădină.“
Nu a fost neapărat un pariu, concluzionează el, ci a fost o strategie determinată şi foarte bine gândită.
Proiectul, care va fi condus de Michael Mayer, va reuni studiourile Fox şi va conţine muzica lui Pharrell Williams, care a produs hit-ul ‘Hidden Figures.’
Intitulat ‘Atlantis’, proiectul, este potrivit Hollywood Repoter o poveste în stilul ‘Romeo şi Julieta’, fiind bazat pe copilăria din Virginia Beach a creatorului melodiei ‘Happy’, şi va conţine melodii ale artistului.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Puterea estimată din surse ruseşti e de 800 de cai dintr-un motor V12. Primele unităţi care se vor livra la anul ajung la oficialii din Guvernul Rusiei, inclusiv la preşedintele Putin. Conform RIA Novosti şi The MoscowTimes, limuzina o să aibă 3 declinări: sedan, SUV şi van.