Tag: mediu

  • Vreti sa scapati de buruieni? Apelati cu incredere la capre

    Tot mai des in ultimul timp, caprele sunt puse la treaba, de
    care se achita cu multa pofta. Unul dintre angajatori este
    rezervatia Palos Verdes Nature Reserve din Statele Unite ale
    Americii, care a apelat la capre pentru a curata o zona unde
    doreste sa refaca flora si fauna naturala distruse intr-un incendiu
    dupa care locul a fost invadat de buruieni. Odata pascute
    buruienile, semintele celorlalte plante pot incolti nestingherite,
    repopuland portiunea afectata.

    Din ce in ce mai multe organizatii implicate in administrarea de
    zone protejate apeleaza la capre, altadata tinute departe de
    asemenea locuri din cauza renumelui de animale care mananca tot ce
    le intra in raza vizuala. In ziua de azi insa, tocmai aceasta
    caracteristica a lor le face sa fie cautate, considerandu-se ca pot
    fi folosite cu succes daca sunt supravegheate atent, ceea ce a dus
    la aparitia unor intreprinzatori specializati in inchirierea de
    capre pentru cei interesati.

    Pe langa avantajul costurilor scazute, caprele reprezinta o
    solutie buna si din punct de vedere ecologic, dat fiind ca nu
    polueaza mediul, asa cum o fac echipamentele de tuns iarba, de
    pilda. In plus, caprele nu sunt deranjate sa lucreze in locuri ce
    ar putea ridica probleme pentru siguranta unui om, cum ar fi
    rapele, fiind astfel preferate si de companii de constructii care
    au nevoie de curatarea unui teren de toata vegetatia inainte sa se
    apuce de lucrare. Animalele pot fi folosite si la tuns peluza,
    solutie la care au apelat inclusiv firme ca Yahoo! sau Google. Un
    avantaj in astfel de cazuri tine si de imaginea buna in ochii
    publicului, de companie preocupata de soarta mediului
    inconjurator.

  • Hai la schi pe acoperis

    Proiectul, in valoare de 420 de milioane de euro, ar trebui
    finalizat In 2016 si va include si un lift care va duce oamenii in
    apropiere de varfului cosului centralei de unde porneste partia. In
    acel loc va fi construit si un disc urias, care va gazdui un bar cu
    priveliste panoramica, complexul fiind completat de un parc unde se
    vor putea face escalada sau carting.

    Ca element spectaculos, cosul centralei va scoate un rotocol de
    fum de fiecare data cand se produce o tona de dioxid de carbon,
    vizibil si noaptea gratie proiectoarelor laser.

  • Luxul viitorului: vila cu amprenta de carbon cat mai aproape de zero

    In ciuda scepticilor care nu cred ca ideea construirii de case
    luxoase cu amprenta de dioxid de carbon zero este viabila
    comercial, dezvoltatorii au in lucru astfel de proiecte in diverse
    locuri din Europa si nu numai, sustinand ca au cerere mare pentru
    ele, scrie Wall Street Journal.

    In zona Muntilor Atlas din Maroc, spre exemplu, se afla in
    constructie un proiect rezidential de lux cu amprenta zero de
    dioxid de carbon, denumit L’Amandier, inceput anul trecut si cu
    finalizarea programata pentru acest an. Complexul nepoluant va fi
    alimentat cu apa din puturi, iar gradinile vor fi udate cu apa de
    ploaie colectata special in acest sens.

    Un proiect de 160 de vile a fost lansat in Marea Britanie, in
    zona deluroasa Cotswolds din centrul tarii, supranumita “inima
    Angliei”. Acestea vor fi construite din lemn si vor costa intre
    800.000 si 1,5 milioane de lire sterline. Cumparatorilor le sunt
    oferite pachete eco in care intra panouri solare, instalatii de
    colectare a apei de ploaie si turbine eoliene pentru fiecare casa,
    pachete ce costa pana la 45.000 de lire.

    Comunitati cu amprenta zero de dioxid de carbon exista de mai
    multi ani, membrii acestora locuind in asa-numite case pasive.
    Problema este ca asemenea case sunt deficitare la capitolul aspect
    si ca atare cumparatorii de locuinte scumpe nu sunt atrasi de ele,
    nevrand sa renunte la confort si la arhitectura caselor
    traditionale.

    Dezvoltatorii sunt insa optimisti si se asteapta la o crestere a
    interesului clientilor pentru casele nepoluante de lux, mizand mai
    ales pe premisa ca o astfel de locuinta va putea fi revanduta la un
    pret mai mare decat una obisnuita.

  • Taxa auto creste in medie cu 45-50% de la 1 ianuarie

    Incepand de la 1 ianuarie 2011, se fabrica numai masini
    Euro 5 si Euro 6, asa incat de la aceeasi data se vor taxa si
    masinile Euro 5 “cu o taxa mica”, a spus ministrul mediului, Laszlo
    Borbely. La cele cu o capacitate de 1.200 cm cubi, taxa este de
    circa 60 de euro, in timp ce la cele care sunt mai mari poate sa
    ajunga la circa 1.200 de euro. “Nu taxam masinile Euro 6 si nici
    masinile electrice”, a precizat insa Borbely.

    Pentru o masina E5 veche de 2 ani cu o
    capacitate de 1.100 cmc, de pilda, se vor plati 40 de euro, insa
    taxa creste la 286 de euro daca masina este E4, veche de 5 ani.
    Pentru o masina de 3.200 cmc, taxa ajunge la 1.152 de euro daca
    este noua, dar creste la 7.007 euro daca este veche de 10 ani.
    Maximul este perceput pentru masinile de 3.200 cmc vechi de 20 de
    ani – 30.432 euro.

    In ceea ce-i priveste pe cei care au masinile
    aduse sau formalitatile facute pana la 31 decembrie, acestia pot sa
    se prezinte pana la 31 ianuarie la autoritatile fiscale cu cererea
    si cu documentul care atesta ca deja au platit o parte din valoarea
    masinii, urmand ca pana la 30 de zile sa aiba posibilitatea sa-si
    faca tot dosarul, “la RAR si unde mai trebuie sa mearga”, a
    precizat ministrul. “In total ar fi 60 de zile pana cand pot sa
    rezolve aceasta problema, pentru ca nu putem fi absurzi: cei care
    aduc masini acum, in ultimele zile ale anului, nu vor avea timp sa
    faca aceste formalitati.”

    Conform lui Laszlo Borbely, majorarea taxei
    “este o masura pentru a proteja tara, pentru a nu intra masini
    second-hand, mai ales cele polueaza foarte mult”. Guvernul a dorit
    insa si sa limiteze neplata taxei existente, limitand posibilitatea
    ca o masina proaspat inregistrata sa fie scoasa din tara si pentru
    ea sa se plateasca doar o taxa reziduala, care le era ulterior
    rambursata. “O inregistrau in alta tara si o aduceau inapoi ca sa
    scape de taxa de prima inmatriculare. Acest lucru este evitat prin
    noua prevedere din ordonanta.”

    In 2010 au fost importate circa 120.000 masini
    second-hand, conform datelor oficiale citate de Laszlo Borbely. Din
    aceste 120.000, peste 50% sunt masini importate, care au vechime de
    peste 10 ani. Anul acesta, din Fondul de Mediu, statul a dat 722
    milioane de lei pentru casarea masinilor mai vechi de 10 ani. Prin
    programul Rabla, “am dat posibilitatea cetatenilor sa adune trei
    vouchere de a cate 3.800 de lei – inseamna circa 3.000 de euro.
    Apoi, sa mai puna 5.000-6.000 de euro si sa-si cumpere masina noua,
    care nu polueaza”, a spus ministrul.

    Guvernul va continua programul Rabla dupa 1
    februarie, a anuntat Borbely. “Va fi la fel: 3 vouchere a cate
    3.800 de lei. Pentru programul actual, 31 ianuarie este data limita
    pana cand posesorii pot sa-si valorifice voucherele. Din toate
    informatiile de pana in prezent, aceste vouchere vor fi
    valorificate pana la urma, ceea ce inseamna 190.000 de masini
    casate.”

  • Noile surse de bani la buget: amenzile de mediu pentru operatorii aerieni si taxa pe ambalaje

    Guvernul a adoptat o ordonanta de urgenta care modifica si
    completeaza OUG 196/2005 privind Fondul pentru mediu, care
    introduce aceasta penalizare.

    De asemenea, companiile si institutiile care introduc pe piata
    ambalaje de desfacere si bunuri ambalate vor plati o contributie de
    2 lei/kg pentru diferenta dintre cantitatile de deseuri de ambalaje
    corespunzatoare obiectivelor de valorificare sau incinerare si
    cantitatile de deseuri de ambalaje efectiv valorificate sau
    incinerate.

    Ambele reglementari vor aduce o noua sursa la venitul Fondului de
    Mediu, a declarat ministrul Mediului si Padurilor, Laszlo Borbely.
    “Totodata, prin aceasta ordonanta finantam programul de dezvoltare
    a retelei nationale de monitorizare a calitatii aerului. Sunt peste
    140 de asemenea monitoare in toata tara si avem posibilitatea sa
    finantam functionarea acestor monitoare prin Fondul de Mediu”, a
    spus Borbely.

    In luna ianuarie sau februarie va incepe si un program pentru piste
    de biciclisti, finantat pentru prima oara din Fondul de
    Mediu.

    Cat priveste impaduririle, ministrul spune ca anul acesta au fost
    alocati de 6 ori mai multi bani de la buget decat in anul 2009
    pentru impaduriri. “In total, circa 150 de milioane de lei au fost
    angajati sau cheltuiti pentru impadurire, care este foarte
    importanta, stiti foarte bine”, a adaugat ministrul, la briefingul
    de presa de dupa sedinta Guvernului.

    Laszlo Borbely a mai precizat ca noul cuantum al taxei auto, care
    va fi mai mare pentru masinile mai vechi de 8-9 ani, va fi stabilit
    in sedinta de saptamana viitoare a Guvernului.

  • Fantoma lui Kyoto

    Bombardarea Coreei si alte ciocniri de natura razboinica din
    ultima vreme sperie simultan toata planeta. Dar cred ca marile
    ciocniri vor veni din alta parte. In urma cu cativa ani, am vizitat
    o biserica sculptata intr-un ghetar din Alpi. Era frumos. Stateam
    insa acolo si imi dadeam seama ca e ultima oara cand voi vedea acea
    biserica: initial, cu 20 de ani in urma, fusese sapata la peste 12
    metri adancime intr-un ghetar, iar cand am vizitat-o eu am urcat
    cateva trepte pana la intrare, iar acoperisul era acoperit cu o
    pancarta care sa inlature razele soarelui. Stiu, exemple de acest
    gen vedem in fiecare zi pe National Geographic. Stim prea bine ca
    se topesc ghetarii. Toata ziua auzim la stiri despre incalzirea
    globala. Toata lumea vorbeste despre masuri, despre Kyoto si
    certificate de carbon, despre reciclare selectiva si scaderea
    amprentei de carbon a fiecaruia dintre noi.

    Mi-am calculat si eu recent amprenta de carbon si am aflat ca
    produc anual 10.235 de tone de CO2; se pare ca sunt destul de mult
    peste medie, adica un mare poluator persoana fizica, desi as fi
    spus ca am un comportament cat de cat eco: am numai becuri
    ecologice, colectez gunoiul selectiv, merg putin cu masina si nu
    mananc carne (fermele de vite fiind unul dintre marii poluatori ai
    lumii). Faptul ca merg insa de cateva ori pe an cu avionul ma face
    sa par pe site-urile unde se calculeaza amprentele de carbon un fel
    de dusman al mediului.

    Tocmai de asta am stat si m-am intrebat zilele trecute de ce
    intalnirea anului in ce priveste mediul are loc la capatul
    pamantului, la Cancun. E drept, la Cancun e frumos acum si e cald,
    in timp ce acasa la cei mai ferventi aparatori ai mediului,
    vest-europenii, temperatura e sub zero si cam ninge. Sau, cum imi
    spunea pe sms un participant la summit, “e foarte cald si e un pic
    straniu sa asculti colinde cand stai la plaja”. Asa ca imi pun si
    eu intrebarea: despre ce vorbim aici? Chiar ii mai pasa cuiva de
    incalzirea globala? Voua va pasa? Si daca va pasa, puteti fi de
    ajutor? Una din legile lui Murphy spunea ca, daca pui o lingura de
    apa de canal intr-un butoi cu vin, obtii un butoi cu apa de canal.
    Nu vreau sa dezamagesc pe nimeni, dar toata discutia actuala despre
    mediu mi se pare un fel de apa de canal.

    Mi se pare trist ca am ajuns sa spun asta si sa cred ca e vorba
    de un proces ireversibil. Atat timp cat dreptul companiilor de a
    produce bunuri si de a polua poate fi cumparat, nu putem sa
    discutam despre beneficiile Pamantului din asta. E vorba doar de
    beneficiile celor direct interesati. A, daca eu ca tara am voie sa
    poluez X miliarde de tone de CO2 si atunci cand le-am emis imi este
    sistata automat productia, ar fi ceva. Dar cine are puterea sa faca
    asta? Si cu ce se mai hranesc oamenii? Toate aceste protocoale –
    chiar daca initial au avut si un scop nobil – sunt deocamdata doar
    reprezentarea unor interese.

    Eu cred ca de aici va veni urmatorul mare conflict. Cel dintre
    pietele pro-Kyoto si tarile care nu vor sa auda de astfel de
    protocoale. Ultimele sunt sincere: nu vor sa isi bata capul si au
    acceptat pur si simplu ca viata Pamantului nu este infinita. Sau nu
    vor sa faca parte dintr-o alianta globala din care sa castige doar
    cativa oameni. Sau nu vor sa spuna cat polueaza. Sau pur si simplu
    nu vor. Stim, e vorba de Statele Unite si de China, cei mai mari
    poluatori neinteresati sa intre in sistem. Dupa ei incep sa se ia
    si altii, precum Canada, care a declarat la Cancun ca nu mai vrea
    sa auda de vreun protocol post-Kyoto dupa 2012 si care se confrunta
    in aceasta iarna cu o crestere a temperaturii cum nu a mai avut
    vreodata. Si ar mai fi si alte voci. Fara acestea insa, orice
    alianta tip Kyoto are efecte la jumatate si nu se poate spune
    nicidecum ca este un proces global. Nimic nu este global fara China
    si SUA.

    Tarile pro-Kyoto sunt conduse in acest demers de doi factori;
    unele tari chiar sunt preocupate de incalzirea globala si de
    efectele acesteia asupra urmatorilor ani (nu foarte indepartati),
    dar altele – cele mai multe si mai guralive – nu vor sa fie private
    de acest instrument financiar absolut adorabil numit aer. Cotele de
    carbon sunt o valoare al carei pret creste, scade, creste si iar
    scade si este viu datorita (sau mai bine zis din cauza)
    institutiilor financiare si a strategiei lor pe termen scurt sau
    mediu. Vorbim de o piata de zeci si potentiale sute de miliarde de
    euro si de profituri semnificative pe burse si in conturile marilor
    companii financiare. In conditiile in care principalele bunuri
    produse in Europa sunt produsele de lux, vorbele si banii,
    certificatele de carbon sunt aur curat. Cam despre asta e
    vorba.

    Nu spun ca initiative precum Kyoto, Copenhaga sau Cancun ar fi
    inutile. Nicidecum! Imi pare insa incredibil de rau de ochii tristi
    ai acelor cercetatori care cauta de ani intregi dovezi pentru a ne
    arata ca viata pamantului se scurteaza. Imi pare rau ca au muncit
    degeaba, ca au dat subiecte televiziunilor si ziarelor ca sa
    infricoseze populatia si ca vor suferi alaturi de ceilalti cand
    ghetarii se vor topi si Pamantul se va transforma semnificativ. La
    fel ca si in industria medicamentelor sau alti giganti industriali,
    interesul pe termen scurt, evolutia de pe bursa si dividendele de
    la sfarsitul anului sunt mult mai importante. Asta e treaba
    altcuiva.

  • 3 milioane de ha de teren agricol sunt degradate

    Cele doua zile de plantari – parte din etapa de toamna a
    programului “412×4 Ciresi” s-au finalizat prin sadirea a 885 de
    copaci, care se adauga celor 200 de ciresi plantati in luna aprilie
    in Parcul Palatului Copiilor din Bucuresti.

    ING Asigurari de Viata a “adoptat” alti 600 de arbori in cadrul
    programului “Adopta un copac!”, dezvoltat de Asociatia
    ViitorPlus.

    Compania si-a propus sa planteze peste 1.600 de copaci pana la
    finele anului, declara Cornelia Aurelia Coman, director general ING
    Asigurari de Viata.

    In cadrul parteneriatului “ING planteaza pentru Bucuresti”,
    incheiat intre ING Asigurari de Viata si Universitatea din
    Bucuresti, gradina Palatului Facultatii de Drept si spatiul verde
    al caminelor din Grozavesti au fost plantati 485 de ciresi. In
    plus, firma s-a alaturat proiectului sustinut de ViitorPlus pentru
    impadurirea terenurilor agricole degradate, adoptand 1000 de
    copaci, dintre care 400 au fost deja plantati cu participarea
    voluntarilor ING, in comuna Valcele, judetul Calarasi, restul de
    600 de arbori “adoptati” urmand sa fie saditi pe un alt teren
    identificat de ViitorPlus.

    “Implicarea companiilor private in efortul pe care il desfasuram
    pentru refacerea acestor zone este cu atat mai salutar si
    dezirabil, cu cat in Romania exista aproximativ 3 milioane de
    hectare de teren agricol degradat ce ar trebui impadurite, iar
    fondurile europene alocate ajung pana in 2013, pentru mai putin de
    2% din aceasta suprafata”, spune Teodora Palarie, Vicepresedinte
    ViitorPlus.

    Proiectul “Adoptă un copac!” dezvoltat de ViitorPlus este un
    proiect de impadurire si presupune atat plantarea arborilor, cat si
    ingrijirea acestora timp de 5 ani, pana la maturitate.

    Alaturi de programul de plantari, ca parte a strategiei de
    responsabilitate sociala vizand protejarea si imbunatatirea
    calitatii mediului, ING Asigurari de Viata s-a implicat in 2010 si
    in proiecte precum “Biciclete cu Cravate”, “Let’s DO It Romania!”
    si programe destinate educatiei “green” pentru tineri si angajatii
    companiei.

  • Ultima varianta a taxei auto 2011. Ministrul Mediului: “Avem nevoie de bani”

    Guvernul va da o lovitura dura comertului cu masini second-hand,
    punandu-i, in acelasi timp, la cheltuiala suplimentara si pe cei
    care vor opta pentru masini noi, daca va aproba proiectul privind
    taxa pentru poluarea auto in anul 2011, propus de Ministerul
    Mediului. Ministrul Laszlo Borbely a anuntat, ieri, ca, in urma
    unor consultari “la mai multe niveluri”, propune introducerea taxei
    de inmatriculare auto si pentru masinile Euro 5, precum si noi
    niveluri de tarifare, semnificativ majorate, pentru autovehiculele
    nonEuro – Euro 4.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • De ce trebuie sa descopere producatorii ambalajele verzi

    “De fiecare data cand merg la cumparaturi si vad pe rafturile
    din supermarket 1.500-2.000 de produse, ma intreb de ce nu vede
    nimeni, dincolo de bunuri, si acelasi numar de deseuri de
    ambalaje.” Profesorul Michael Braungart anticipa la inceput de
    octombrie la Bruxelles spusele specialistilor de mediu din Comisia
    Europeana si liniile de responsabilitate pe care le traseaza pentru
    anii ce urmeaza. Practic, dincolo de obiectivele de reciclare pe
    care fiecare stat membru trebuie sa le indeplineasca pana la
    termenul agreat, preventia aparitiei gunoiului, sarcina care cade
    exclusiv in sarcina producatorilor, a ajuns in centrul
    atentiei.

    “Producatorul are anumite responsabilitati, iar o parte dintre
    ele trebuie sa si le asume singur. Noua directiva-cadru stipuleaza
    ca pana in 2013 fiecare stat membru trebuie sa aiba o strategie
    privind preventia”, spune Ionut Georgescu, directorul Directiei
    Deseuri din Ministerul Mediului si Padurilor. De fapt, lucrurile
    nici nu pot sta altfel, dat fiind ca la consumator e imposibil sa
    vorbim de preventia aparitiei gunoiului, ci mai degraba de
    colectare selectiva si eficienta.Tendintele in materie, la nivel
    european si mondial, sunt clare in privinta a ceea ce se numeste
    “economia verde”. Producatorii devin constienti de faptul ca
    responsabilitatea pe care o au se transpune atat in indeplinirea
    obligatiilor si a tintelor de reciclare a ambalajelor puse pe
    piata, pe principiul “poluatorul plateste”, cat si in dezvoltarea
    unor tehnologii care sa le permita eficientizarea productiei de
    ambalaje din punct de vedere ecologic.

    Unii dintre producatori au preocupari in acest domeniu, nu ca
    scop in sine si in mod constient, ci pur si simplu ca o reactie de
    adaptare la piata. De fapt, se cauta solutii eficiente de ambalare
    de catre producatori ca raspuns la necesitatea de a diminua
    costurile de productie, manipulare si transport. Nu trebuie sa
    uitam nicio clipa faptul ca de regula ceea ce a miscat cu adevarat
    lucrurile a fost forta pietei sau anumite actiuni proactive la
    nivel european, cu repercusiuni si pe piata romaneasca. In cazul
    detergentilor concentrati, de exemplu, a scazut cantitatea de
    ambalaj, raportat la unitatea de produs – deci cu toate ca scopul
    principal nu a fost neaparat legat de protectia mediului, ci
    aspecte legate de eficientizarea costurilor, s-a inregistrat si un
    impact pozitiv asupra naturii.

    “In acest moment, nu cred ca reciclabilitatea conteaza pe piata
    romaneasca pentru un producator de ambalaj pentru simplul motiv ca
    nu exista niciun instrument legal, economic sau de alta natura care
    sa-l determine sa faca acest lucru”, incepe o discutie cu BUSINESS
    Magazin Sorin Popescu, directorul general al Eco-Rom Ambalaje. In
    acest caz, putem sa ne amintim reactia pietei la eco-taxa pentru
    sacose, cand solutia a fost de a gasi cai prin care sa se
    demonstreze ca materialul utilizat este biodegradabil, evident
    numai ca reactie la o cerinta legala.

    Popescu sustine ca ar conta mai mult in acest moment
    diferentierea produselor si costul ambalajului: “Pentru cost, in
    masura in care raportul ambalaje din materie prima virgina versus
    cele din materie prima secundara, adica din deseuri, inclina spre
    cele din urma, atunci acestea devin mai competitive”.Iar primii
    pasi par sa vina de la multinationale, producatori cu activitate si
    in tari in care managementul deseurilor e o reala preocupare pentru
    cetateni.

    “Majoritatea marilor producatori europeni prezenti in Romania
    stiu de multa vreme ca ambalajele sunt surse importante de avantaj
    concurential pentru produsele lor”, remarca Stefan Liute,
    directorul de strategie al Grapefruit, agentie specializata in
    strategii de branding, adaugand ca, la noi, doar o parte dintre
    producatori au invatat acest lucru, dar e “imbucurator” ca numarul
    celor care investesc in ambalaje bune din toate punctele de vedere
    creste. Lucrurile se misca insa lent, iar cert e ca raportul dintre
    imaginea produsului, ca aspect vizual, si apropierea sa de natura
    nu se va echilibra decat atunci cand caracterul ecologic sau
    reciclabil va fi combinat cu eficienta economica. Altfel spus, cand
    ambalajele ecologice vor fi si cele mai atractive din punctul de
    vedere al costurilor pentru producatori, atunci ele vor avea o
    pondere semnificativa din piata. Intre timp, caracterul ecologic
    este cu adevarat important pentru un numar mic de branduri, in
    general de nisa.

  • Cosmarul noroiului rosu din Ungaria nu s-a terminat

    Legislatia ungara autorizeaza Guvernul sa declare stare de
    urgenta pentru maximum 14 zile, iar prelungirea acestui termen este
    de competenta Parlamentului, care si-a dat deja acordul.

    Argumentand in favoarea prelungirii starii de urgenta, comisarul
    guvernamental Gyorgy Bakondi, directorul Autoritatii Nationale
    pentru Managementul Dezastrelor, a declarat ca problemele care
    trebuie solutionate in zona afectata de poluare necesita prezenta
    prelungita a echipamentelor speciale apartinand fortelor armate.

    La 4 octombrie, sute de metri cubi de noroi rosu toxic s-au
    deversat dintr-un rezervor fisurat al uzinei din Ajka, exploatata
    de grupul ungar MAL, poluand o suprafata de 40 de kilometri patrati
    si distrugand ecosistemul raurilor Torna si Marcal. Acesta a ajuns
    sub o forma diluata in Raba, afluentul direct al Dunarii, apoi
    chiar in fluviu.