BusinessMagazin

Tag: buget

  • Miniştrii pentru IMM şi Buget, la conferinţa ZF pe tema contribuţiei IMM la relansarea economică

     Anul 2013 a adus o creştere economică de 3,5%, care a fost generată în principal de marile companii, cele care ajung la rulaje de sute de milioane sau de ordinul miliardelor de euro. Însă, într-o economie sănătoasă, IMM-urile, acele firme care dau măsura antreprenoriatului, ar trebui sa aibă o contribuţie la fel de importantă la evoluţia PIB-ului. În România există peste 440.000 de IMM-uri, adică fime care au o cifră de afaceri mai mică de 50 de milioane de euro şi sub 250 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, deschide conferinţa ZF pe tema fiscalizării economiei

    Tot în deschidere va lua cuvântul preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, invitat special al conferinţei fiind Todd J. Zywicki – Editor, Supreme Court Economic Review, George Mason University School of Law. Ceilalţi speakeri sunt Cosmin Vladimirescu – Country Manager MasterCard Romania, Florin Dănescu – preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB şi Daniel Anghel – Membru în Board-ul FIC.

    Conform statisticilor europene (Eurostat), Romania se clasează pe ultimele locuri din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gradul de colectare a veniturilor bugetare raportat la PIB, cu consecinţe asupra creşterii procentului economiei subterane, care, potrivit calculelor Comisiei Europene, se ridică la 29,1%, fiind unul dintre cele mai ridicate din UE.

    Astfel, un studiu publicat anul trecut arată că România se află pe locul doi în ceea ce priveşte nivelul economiei subterane ca valoare absolută în Europa de Est, cu aproape 40 mld. euro în 2013. În acelaşi timp, gradul de utilizare a plăţilor electronice din totalul plăţilor efectuate în Romania este de doar 6%, cel mai scazut în UE, după Bulgaria.

    Potrivit unui comunicat al Ziarului Financiar, se poate observa corelaţia între gradul de dezvoltare a plăţilor electronice într-o ţară, nivelul economiei gri şi gradul de colectare. O propunere legislativă guvernamentală recentă prevede limitarea plăţilor cash şi a comisionului interbancar şi este vazută ca o soluţie la dezvoltarea plăţilor electronice.

    În acest context, Ziarul Financiar aduce la aceeaşi masă factori de decizie, specialişti şi reprezentanţi ai marilor companii ce activează în domeniul financiar, la o dezbatere asupra dezvoltării plăţilor electronice ca soluţie la fiscalizarea economiei cu efecte vizibile în îmbunătăţirea gradului de colectare, trecând în revistă şi experienţa din alte ţări.

  • Ponta, inspirat de culorile unui centru IT: Ar trebui să fie roşu la Guvern. Galbenul e de relaxare!

     După ce a tăiat panglica de inaugurare a centrului tehnologic, alături de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, despre care a apreciat că “e cel mai bun când vine vorba de tăiat”, premierul Ponta a fost invitat să viziteze spaţiile de lucru ale centrului.

    Premierului i s-a explicat că birourile au un design specific pentru modul în care lucrează specialiştii IT, iar podeaua spaţiilor de lucru desemnează prin culori scopul acestora.

    “Dacă vă uitaţi la podea, culorile desemnează zonele de lucru. Albastru este zona de lucru în colaborare. Roşu este pentru relaxare şi pentru cafea. Când cineva întreabă de cafea, i se spune: vezi unde e roşu”, i-au eplicat reprezentanţii centrului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aşadar, statul o să aibă destui bani

    “În condiţiile în care perspectivele favorabile de creştere economică ar trebui să atragă în continuare investiţii străine, deficitul de cont curent în acest an va fi din nou finanţat integral din fluxul investiţiilor străine directe. Anul trecut, acestea au reprezentat aproape 2% din PIB, iar 2013 a fost al doilea an de creştere a investiţiilor străine directe”, arată analitşii ING.

    În aceste condiţii, preşedintele şi premierul s-au pus de acord, fie şi pentru un moment, întrerupându-şi eterna ciondăneală electorală. Preşedintele Traian Băsescu le-a spus investitorilor americani de la TRW Automotive, cu ocazia inaugurării fabricii de la Roman, că pot avea încredere în economia României, fiindcă aceasta “devine din ce în ce mai competitivă” şi că din totalul ajutoarelor de stat de 770 mil. euro alocate în perioada 2008-2013 s-au consumat numai 320 mil. euro, ceea ce înseamnă că sunt în continuare resurse pentru investitorii străini şi români interesaţi să ceară astfel de ajutoare.

    Premierul Victor Ponta a confirmat, estimând că economia a crescut în T1 cu 3,2% (cel mai probabil a vrut să se refere la creşterea în ritm anual, ceea ce ar însemna însă un ritm mai mic decât cel de 5,2% din T4 2013) şi dând ca posibilă, în consecinţă, o reducere a CAS cu 5% din a doua jumătate a anului, pe baza încasărilor suplimentare la buget din impozitarea construcţiilor speciale, din creşterea colectării şi din reducerea unor cheltuieli, chestiuni pe care Guvernul urmează să le discute cu misiunea FMI care vine în ţară la începutul lunii iunie.

    Conform MFP, în luna martie excedentul bugetului consolidat a fost de 2 mld. euro. În acelaşi timp, execuţia bugetară din primul trimestru s-a încheiat cu un deficit de 900 mil. lei, reprezentând 0,14% din PIB, faţă de 0,67% din PIB în aceeaşi perioadă perioada din 2013.

    Pe de altă parte, MFP continuă programul de îndatorare publică, beneficiind de costurile relativ confortabile la care se poate împrumuta. În luna aprilie, MFP a împrumutat şi 1,25 mld. euro de pe pieţele externe, printr-o emisiune de obligaţiuni pe 10 ani cu cel mai mic cost reuşit până acum, respectiv 3,701% pe an, după care MFP a anunţat că a atras cu opt luni în avans tot necesarul de finanţare externă pentru 2014.

    Pentru luna mai, Ministerul Finanţelor a programat zece licitaţii pentru vânzare de obligaţiuni cu scadenţe de până la zece ani în valoare de 2,6 mld. lei şi una pentru certificate de trezorerie în valoare de 800 mil. lei, sumele planificate să fie atrase fiind cu 20% mai mici decât cele atrase în luna aprilie de pe piaţa internă, respectiv 4,3 mld. lei.

  • Victor Ponta: România trebuie să asigure integritatea şi securitatea Republicii Moldova

    Despre speculaţiile din presă că rezerviştii urmează să fie chemaţi la vizite medicale şi că ar urma o mobilizare generală a tinerilor apţi de luptă, Victor Ponta a comentat: “România este, ca toate ţările din regiune şi ţările NATO, este într-o stare de atenţie specială atât în ceea ce priveşte pregătirea pentru securitatea teritorială, dar şi toate celelalte proceduri, însă tocmai pentru că vreau, pe de o parte, să dau asigurări că niciun cetăţean român nu este şi nu va fi niciodată în pericol, pe de altă parte vrem să ştim foarte clar ce putem face pentru românii de pe malul celălalt al Prutului, din Moldova”.

    Speculaţiile au apărut după ce în Monitorul Oficial din 28 aprilie a apărut modelul certificatului medical pe care toţi tinerii sunt obligaţi să-l deţină la recrutare, în perioada stării de război. În caz de mobilizare, potrivit legii, au obligaţia de a se prezenta pentru îndeplinirea serviciului militar toţi bărbaţii apţi, în vârstă de 20-35 de ani. Ulterior, preşedintele Traian Băsescu a precizat în legătură cu acest subiect că “procedura este una standard, aplicată în toate ţările NATO”.

    “Legat de apelul corect şi legitim făcut de administraţia americană, România a răspuns deja pozitiv” cu o majorare a bugetului apărării şi cu suplimentarea comenzilor către uzinele de armament din ţară, a continuat premierul Ponta, întrebat de ziarişti despre solicitarea făcută de şeful Pentagonului către prim-miniştrii UE pentru mărirea bugetelor apărării, în contextul crizei din Ucraina. Ministerul Apărării Naţionale va avea o alocare suplimentară de 700 de milioane de lei în acest an, aproape de ţinta de 2% din PIB alocare pentru cheltuieli militare.

    Aflat în vizită la Târgu-Jiu, Ponta a detaliat că unul din beneficiarii acestui program de suplimentare a comenzilor militare este şi uzina de la Sadu. “Vreau să arătăm foarte clar că România este pregătită să-şi asume toate responsabilităţile care îi revin în calitate de membru NATO şi al UE, să apărăm Moldova, să avem o poziţie foarte clară alături de partenerii noştri europeni şi transatlantici, de solidaritate cu Ucraina”, a insistat şeful Guvernului.

    Referitor la sugestiile site-ului Vocea Rusiei, conform cărora în caz că ar fi atacată, România nu ar rezista mai mult de 30 de minute, premierul a replicat că “România ar rezista mult mai mult decât atât, în primul rând prin capacitatea noastră naţională, dar şi prin faptul că am intra în planul de contingenţă al NATO, ceea ce presupune o interoperabilitate cu toate forţele militare NATO disponibile în zonă”.

    Premierul urmează să facă luni o analiză în acest sens împreună cu ministrul apărării, în pregătirea următoarei şedinţe CSAT. Pe de altă parte însă, Ponta a reamintit că stagiul militar obligatoriu nu mai există din 2003 şi că orice conflict din secolul XXI se desfăşoară cu armate profesioniste. “Avem militari profesionişti extrem de apreciaţi şi care au avut activităţi extraordinar de importante pe teatrele de operaţiuni. Îmbunătăţim partea de tehnologie şi de tehnică militară şi, repet, niciun român nu este în pericol, dar, în acelaşi timp, investiţii suplimentare, pregătire mai bună, strategie – sunt absolut necesare”, a spus premierul.

  • Ropharma estimează pentru acest an o creştere cu 25% a profitului şi cu 5% a vânzărilor

     Acţionarii Ropharma au aprobat în AGA de marţi bugetul de venituri şi cheltuieli al companiei.

    Anul trecut, vânzările companiei au crescut nesemnificativ, la 411,2 milioane lei (93 milioane euro), iar profitul a avansat cu aproape 3%, la 7,2 milioane lei (1,6 milioane euro).

    Ropharma are două unităţi de producţie în Târgu Mureş şi Chişinău, unde fabrică suplimente alimentare şi medicamente. Compania de distribuţie are cinci depozite şi 1.200 de farmacii client. Reţeaua proprie de farmacii cuprinde 127 unităţi. Aria de acoperire este de 25 judeţe şi municipiul Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta anunţă că cifrele preliminare indică pentru trimestrul I o creştere economică de 3,2%

    Anul acesta, primul trimestru deja cifrele preliminare sunt pe o creştere de 3,2%”, a spus Ponta la România TV.

    Economia a crescut anul trecut cu 3,5%, susţinută în principal de industrie şi agricultură, unde volumul de activitate a urcat cu 8,1% şi, respectiv, 23,4%.

    Execuţia bugetară din primul trimestru s-a încheiat cu un deficit de 900 milioane de lei, reprezentând 0,14% din PIB, în scădere de la 0,46% din PIB la finele lunii februarie şi 0,67% din PIB în perioada similară din 2013.

    Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 48,8 miliarde de lei în primul trimestru şi reprezintă 7,4% din PIB. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, veniturile au fost mai mari cu 3,8%, potrivit datelor prezentate vineri de Ministerul Finanţelor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul majorează deficitul prin suplimentarea bugetului Apărării, în contextul crizei din Ucraina

     Acordul din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi al Comisiei Europene (CE) pentru majorarea plafonului de cheltuieli a fost obţinut în urma discuţiilor avute de ministrul Finanţelor şi ministrul Bugetului.

    Fondurile suplimentare vor fi utilizate pentru modernizarea capacităţilor militare, lucrări care vor fi efectuate în principal în fabricile româneşti.

    “Vom suplimenta cu 0,2% din PIB, în jur de 700 milioane, bugetul pe anul acesta al Ministerului Apărării Naţionale, în aşa fel încât investiţiile în modernizarea capacităţilor militare să fie făcute imediat. Armata română va avea echipament tehnologic îmbunătăţit, iar aceste lucrări vor fi făcute în special în fabricile din România”, a spus Ponta.

    El a precizat că această suplimentare de buget nu presupune tăieri de fonduri de la alte capitole bugetare, ci reprezintă acordul partenerilor financiari ca România să îşi crească nivelul de cheltuieli fără a tăia din altă parte, în contextul crizei din Ucraina, decizie care va fi formalizată în luna iulie, prin rectificarea bugetului de stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Top 10 cele mai costisitoare filme produse vreodată – GALERIE FOTO

    De la piraţi navigând apele albastre ale Caraibelor, vrăjitori de la şcoala din Hogwarts şi până la extratereştri uriaşi de pe planeta Pandorra, vă prezentăm cele mai scumpe zece filme realizate vreodată.


    Top 10 cele mai costisitoare filme produse vreodată – GALERIE FOTO

     

  • Statul asumă reducerea consumului după majorarea accizei la benzină, dar crede că va investi mai bine

     “Impactul estimat din creşterea nivelului accizei la carburanţi (benzină, motorină, kerosen) asupra veniturilor bugetare, începând cu 1 aprilie 2014 este de 2.009 milioane lei, din care 1.620 milioane lei se referă la accize şi 389 milioane lei la TVA. Transpunerea majorării accizei s-a efectuat luând în calcul şi scăderea consumului. Veniturile bugetare suplimentare reprezintă practic un transfer de fonduri din mediul privat către bugetul statului, ceea ce va permite finanţarea suplimentară a investiţiilor publice, cu efect de antrenare ridicat în economie, dar şi pe piaţa forţei de muncă”, se arată într-un document al Ministerului Finanţelor.

    Finanţele arată că majorarea costurilor ca urmare a creşterii impozitării nu atrage creşterea direct proporţională a preţurilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro