BusinessMagazin

Tag: servicii

  • Preturile cresc, desi se cumpara din ce in ce mai putin. Campioana scumpirii e benzina

    Desi romanii cheltuiesc din ce în ce mai putini bani, fie pentru ca au salarii mai mici, fie pentru ca incearca sa economisească din putinul pe care il au, preturile continua sa creasca.

     

    In iunie inflatia a crescut cu 0,2% fata de luna precedenta, in principal din cauza scumpirii marfurilor nealimentare si a serviciilor, conform datelor Institutului National de Statistica (INS). Singurele produse care s-au ieftinit au fost cele alimentare.

     

    Rata anuala a inflatiei a scazut de la 5,95% la 5,86%.

     

    Aflati mai multe pe www.gandul.info.
     

  • Romprest Service, in scadere

    Romprest Service, unul din cei mai importanti jucatori de pe piata de servicii integrate, se asteapta la o scadere a cifrei de afaceri, de la 386 milioane RON in 2008, la aproximativ 320 milioane RON in 2009, in contextul aparitiei crizei la nivel mondial.

    Profitul net pentru anul 2008 a fost de 16 milioane RON, iar pentru anul 2009 se doreste un profit de aproximativ 4,1% din cifra de afaceri, adica aproximativ 13 milioane RON.

    Vicepresedintele companiei, Florin Bolchis spune ca pentru anul 2009 Romprest Service se axeaza pe trei activitati de baza salubritate, servicii integrate de tip facility management si spatii verzi. Un alt domeniu de activitate al companiei, divizia de drumuri, a fost externalizata la sfarsitul anului 2008, numindu-se in prezent Tehcon Edilitare.

    Principala activitate de salubrizare a companiei este in Sectorul 1 Bucuresti, unde s-au investit 30 milioane de euro, dintre care 16 milioane pentru utilaje si 2,5 milioane de euro pentru pubele si containere.

    Din cei 6000 de angajati ai firmei, 1600 sunt doar in sectorul 1.
    Principala problema ramane, potrivit lui Florin Bolchis, depozitarea ilegala a deseurilor pe anumite terenuri.
     

  • Premiera in imobiliare: Colliers a scazut in 2008

    Colliers International a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 17,65 milioane de euro (65 milioane de lei), in scadere de la 21,7 mil. euro in 2007. Initial, reprezentantii companiei au declarat la inceputul anului trecut ca tintesc o crestere de pana la aproximativ 29 mil. euro.

     

    "In ciuda unui an foarte greu si a dificultatilor de finantare care au afectat piata imobiliara, ma bucur ca am reusit sa incheiem anul cu rezultate foarte bune si mai mult de jumatate dintre departamente au simtit o crestere. Criza financiara globala a afectat in primul rand pietele de vanzari – rezidential, terenuri si investitii – care in 2008 au avut scaderi substantiale, in timp ce pietele de inchirieri, unde companiile gandesc strategic si pe termen lung au avut in continuare o tendinta ascendenta", a declarat Bogdan Georgescu, managing partner in cadrul Colliers International.

     

    Ponderea cea mai mare din venituri a detinut-o divizia de inchirieri spatii de birouri, care si-a consolidat pozitia de lider de piata si in 2008, atingand o cota de piata de 50% la nivelul capitalei. Cea mai mare crestere a fost inregistrata in divizia de evaluari, care a consemnat venituri cu 50% mai mari decat in 2007, urmata indeaproape de departamentul de inchirieri centre comerciale, care si-a crescut incasarile cu 31% fata de anul precedent.

     

    Cea mai mare crestere a fost inregistrata in divizia de evaluari, care a consemnat venituri cu 50% mai mari decat in 2007, urmata indeaproape de departamentul de inchirieri centre comerciale, care si-a crescut incasarile cu 31% fata de anul precedent. Cresteri semnificative au inregistrat si diviziile de inchirieri spatii industriale, consultanta si cea de inchirieri spatii de birouri.

     

    "Cred ca solutia iesirii din criza nu consta doar in reducerea costurilor, ci mai ales in intelegerea fenomenelor si oportunitatilor reale din economie. De aceea, in 2009 vom continua sa investim in educatie si dezvoltarea profesionala a tuturor oamenilor din cadrul firmei, astfel incat sa reusim sa ne consolidam pozitia de lider al pietei de consultanta imobiliara din Romania", a mai declarat Bogdan Georgescu.

     

    Colliers International este cea mai mare companie de profil de pe plan local, dupa rezultatele financiare din 2007, fiind urmata de CB Richard Ellis Eurisko, care a incheiat acelasi an cu o cifra de afaceri de 14,3 milioane de euro. Podiumul a fost completat de catre Cushman & Wakefield Activ Consulting, care a inregistrat in 2007 o cifra de afaceri de 4,5 milioane de euro.
     

  • Sfaturi la vreme de criza

     

    Doua scenarii se profileaza pentru piata de consultanta in acest an. Unul ar presupune trunchieri de bugete si o franare brusca a afacerilor, mai ales acolo unde ele au incetinit deja serios, cum se intampla in zona imobiliara. Celalalt ar putea conduce la o continuare a cresterii afacerilor gratie nevoii stringente de consultanta, in aceasta perioada, a managerilor din varii sectoare, pusi in fata unor decizii importante.
     
    Cel mai probabil va continua linia de crestere din anii precedenti in ciuda crizei, apreciaza Nicolae Iordache Iordache, managing partner al propriei firme de consultanta, ce-i poarta numele, si fost country manager al Richter Gedeon, subsidiara locala a producatorului ungar de medicamente Gedeon Richter. Iordache admite totusi ca reactia managerilor va fi foarte lenta si pe alocuri paradoxala, pentru ca nu avem in memoria noastra recenta experienta unei astfel de crize: “Ma astept ca destui manageri sa vada consultanta ca pe o cheltuiala de lux si sa o trateze ca atare”.Prin urmare, pariul este daca managerii romani vor mai apela la consultanta si in situatii dificile, asa cum au facut-o cat timp economia “a duduit”. Teoretic, daca in vremuri de crestere a economiei, consultanta “a fost si va fi o arma taioasa”, la vreme de criza ar trebui sa fie “bandajul managerilor”, spune Mihai Ghyka, fost manager general al InBev, cel care a cochetat cu ideea unui start-up in coaching alaturi de fostul sau coleg Liviu Irimia (demisionat din pozitia de director de marketing al InBev dupa trei luni de la plecarea lui Ghyka). “De regula, conducatorii multinationalelor beneficiaza oricum de corporate, in schimb managerii societatilor autohtone se regasesc singuri in mijlocul furtunii, cu decizii greu de luat, deci apelul la consultanti vine intr-un mod firesc, ca o necesitate de validare a propriilor idei”, spune Ghyka, care crede ca serviciile de consultanta, indiferent de aria de expertiza, vor avea cautare si in acest an.
     
    Proiectul de start-up al lui Ghyka si Irimia nu s-a concretizat si se afla momentan in asteptare, iar de curand Liviu Irimia a acceptat fotoliul de director general al producatorului de ape minerale Lipomin. “Faptul ca piata de consultanta ar fi prea aglomerata nu a reprezentat decat un motiv minor pentru amanarea proiectului. Ea nu va creste si nici nu cred ca va scadea in 2009, dar in perioada asta e intelept sa lasam sa mai treaca un timp; nu am renuntat de tot la idee”, spune Irimia.
     
    Un proiect care, in schimb, s-a concretizat a fost lansarea, la finele lui 2008, a NNDKP Consultanta Fiscala, companie afiliata NNDKP, liderul pietei de avocatura (dupa cifra de afaceri). “Eu si Alina (Alina Timofti, fosta colega din Ernst & Young, actualmente partener in noua companie – n.red.) suntem in acest business de peste zece ani si am vazut si vremuri bune, in ultimii ani, si mai putin bune, in 2000-2002. Din pacate, acum sesizam semnale ce ne amintesc de inceputurile anilor 2000”, spune Marius Ionescu, partener al NNDKP Consultanta Fiscala. “Anul 2009 va oferi insa posibilitatea cimentarii relatiei consultant-client. Diferenta o va face consultantul care cunoaste foarte bine businessul clientului si va reusi sa fie langa client, oferindu-i ajutor in vremuri mai putin bune.”
     
    Dupa Alina Timofti, daca e sa vorbim de o schimbare in consultanta in 2009, aceasta il va viza pe consultantul insusi, care nu trebuie sa mai astepte sa fie intrebat, ci va trebui sa vina chiar el cu solutii catre clienti. “Aici va sta succesul unei firme de consultanta, iar aceasta inseamna oameni valorosi, pentru ca vorbim despre un business ce nu poate creste fara atragerea unor resurse umane de calitate.” Urmand logica ei, putem anticipa ca anul acesta va fi unul al investitiilor in specialisti. “In mod normal, acum ar trebui investit foarte mult in resurse umane”, confirma Nicolae Iordache Iordache.
     
    De unde au venit, respectiv vor veni acesti specialisti? In ultimii ani, o serie de middle si top manageri locali au preferat sa-si parasesca pozitiile din marile corporatii, fie pentru fotolii in companii mai mici, mai dinamice, fie de cele mai multe ori pentru a deveni consultanti – financiari, fiscali sau de business. I-au atras deopotriva o mai mare independenta, mai mult dinamism in luarea deciziilor si, fireste, trecerea de la statutul de angajat la cel de antreprenor. Puse cap la cap, argumentele acestea s-au tradus in cifre: sute de firme de consultanta (numita aici generic, in toate ariile sale de expertiza) au invadat piata, dintre care foarte multe au sau au avut pana anul trecut afaceri infloritoare. Asa a procedat si Cosmin Alexandru, fost director al GfK Romania, actualmente managing partner al Brandivia si partener in proiectul educational Erudio, care crede ca managerii intrati in consultanta in 2008 sunt cei pentru care munca intr-o corporatie a generat acumulari profesionale care, la un moment dat, au fost plafonate de posibilitatile de cariera in mediul corporatist.
     
    “Sunt oameni care simt ca au de oferit mai mult”, spune el: “Aceasta tendinta a fost incurajata si de faptul ca in 2007 si prima parte a lui 2008 au venit si s-au dezvoltat in Romania foarte multe companii, in varii domenii, care aveau nevoie de o expertiza pe care nu o puteau acoperi doar cu propriii angajati, data fiind penuria de forta de munca bine calificata si cu experienta relevanta.”
     
    Echipa de taxe de la NNDKP Consultanta Fiscala s-a format tot din oameni plecati de la o multinationala: din zece membri ai echipei, cinci au venit de la Ernst & Young: un executive director, un senior manager, doi manageri si un senior consultant. Activitatea este condusa de un consiliu al celor trei parteneri: Marius Ionescu, Alina Timofti si Ana-Maria Miron, cea care conducea si inainte practica de taxe a NNDKP. De ce ar pleca insa cineva de la o companie de talia Ernst & Young? Un motiv pentru care munca in Big Four nu mai este atat de atractiva este ca in urma reglementarilor din ultimii ani, companiile de audit nu mai pot presta si alte tipuri de servicii pentru clientii lor. Un altul e pur si simplu cel al veniturilor: spre exemplu, echipa transferata de la E&Y, fiind experimentata, superviza venituri cu mult mai mari decat cele luate in discutie acum de noua companie, insa toti membrii ei castiga mai bine aici.

  • YM, Skype, Alonia

    “L-am testat si parerea mea este ca merge bine. Ce ma incanta foarte tare este ca pot suna de pe calculator in retele fixe la tarife bune. Cunoasteti alte aplicatii de genul acesta care sa practice preturi mai mici pentru Romania?”, comenta la inceputul saptamanii trecute marius_i pe paginile unui cunoscut blog romanesc, dupa lansarea serviciului de mesagerie online si telefonie prin internet Alonia. “Mie nu-mi place. Mai au mult de lucrat la el daca vor sa fie macar o alternativa la Yahoo! Messenger”, suna un alt comentariu, scris de aLiN, legat de acelasi subiect.
     
    Desi parerile privind aparitia unui serviciu romanesc de genul Yahoo! Messenger sau Skype raman impartite, cert este ca aproape 20.000 de persoane au incercat Alonia in primele cateva zile de la lansare, pentru a-si putea face o impresie. “Reactia oamenilor a fost ca un tsunami, iar impactul lansarii a fost incredibil, judecand dupa numarul de utilizatori care au descarcat pana acum aplicatia, in conditiile in care asteptarile noastre sunt de 30.000 pentru primul an”, spune Roxana Patrascu, directorul de dezvoltare al Media Sat, compania care a dezvoltat Alonia. Media Sat, detinuta in proportie de 50% de grupul MediaPro (din care face parte si Publimedia, editorul BUSINESS Magazin) si de compania Computerland, este unul din cei mai mari operatori privati pentru servicii de comunicatii prin satelit, furnizand servicii de broadcasting prin satelit, internet, telefonie alternativa, call center si retele de calculatoare.
     
    Dezvoltarea aplicatiei (numele ii vine de la combinatia AloRomania) a inceput acum mai bine de un an, cu o echipa formata din 10 specialisti si o investitie totala de 400.000 de euro, dupa cum spune Liviu Gheorghe, directorul general al Media Sat. Rezultatul este un serviciu care poate fi folosit pentru comunicarea pe internet, utilizatorii putand comunica prin Alonia atat cu cei ce folosesc orice alt sistem de mesagerie instant (Yahoo! Messenger, Google Talk, MSN si AIM), cat si prin sistemul de telefonie prin internet, similar cu cel al popularului serviciu Skype. Concret, utilizatorii pot cumpara credit si pot folosi Alonia pe post de telefon, mai ales ca li se aloca si un numar de telefon in reteaua Media Sat, pentru a putea fi apelati pe computer din retelele de telefonie fixa sau mobila. Apelurile catre alti utilizatori Alonia sunt gratuite, insa exista si posibilitatea apelurilor in retele de telecomunicatii, pentru 1,5 eurocenti pe minut in retelele fixe nationale, intre 5,9 si 7,3 eurocenti pe minut in retelele de telefonie mobila din Romania si 2 eurocenti pe minut in anumite retele fixe internationale, precum cele din Spania, Italia, Franta, SUA sau Canada. Tarifele sunt mai mici decat cele din oferta unora dintre operatorii din Romania.
     
    “Romanii aveau nevoie de un asemenea serviciu, mai ales ca tarifele aferente Skype sau Yahoo! sunt mari”, apreciaza directorul de dezvoltare al Media Sat. Skype, spre exemplu, taxeaza consumatorii romani care vor sa apeleze un numar de telefon mobil din Romania cu 23,6 eurocenti pe minut, in timp ce un apel in retelele fixe este de aproximativ 10 eurocenti pe minut. Prin Yahoo! Messenger, tarifele sunt de 21,3, respectiv 7,8 eurocenti pe minut. Creditul care poate fi achizitionat online, plata facandu-se cu un card bancar, sau prin SMS pentru clientii Orange, este deocamdata singura sursa de venit pentru proprietarii Alonia. “Si in aceasta privinta ne-au fost depasite deja asteptarile. Ne gandeam pentru inceput la venituri de 40.000 de euro in primul an, dar am ajuns in numai trei zile la 1.400 de euro, ceea ce inseamna ca va trebui sa ne revizuim obiectivul”, spune Roxana Patrascu. In ce priveste modelul de business bazat pe publicitate, dezvoltatorii Alonia sustin ca pentru inceput acesta nu face parte din planuri. Primii pasi ar fi ca serviciul de comunicare online sa ajunga la o baza sustenabila de utilizatori, care sa aduca in mod constant venituri din telecomunicatii, poate chiar mai mari decat cele din segmentul telefoniei traditionale, atunci cand va ajunge la maturitate.
     
    “Planurile noastre imediate sunt sa dezvoltam Alonia ca serviciu integrat si sa adaugam functionalitati noi pe baza cerintelor consumatorilor”, precizeaza Liviu Gheorghe. Deocamdata, integrarea pare sa fie cuvantul cel mai important: faptul ca pe langa serviciul de mesagerie online ofera si unul de telefonie prin internet ar trebui sa permita Alonia sa se diferentieze in raport cu alte asemenea servicii, precum LuxMail sau WebContact.

  • Licitatie prin SMS

     

    Oliver Kullus (27 de ani), pro­prie­tarul companiei estone Finiton, a lansat la inceputul lunii octombrie site-ul smslicitatie.ro. Ideea sa se bazeaza pe un model deja popular inclusiv in Romania, cel al licitatiilor online, prin care consumatorii au posibilitatea sa liciteze in timp real pentru diferite echipamente electronice, diferenta fiind ca plasarea unei oferte se face prin intermediul unui mesaj trimis de pe telefonul mobil. In cadrul site-ului se desfasoara simultan intre doua si sapte licitatii, pentru fiecare dintre ele fiind mentionat pretul din magazine al produsului si pretul curent prin licitatie, care creste cu 6 bani la fiecare SMS nou trimis de consumatori, la un tarif de aproape 4,3 lei pe mesaj.
     
    “Unele produse au fost pana acum destul de profitabile, dar multe licitatii merg deocamdata destul de prost si ne aduc pierderi”, spune Alexandru Gnatiuc, reprezentantul site-ului pe piata romaneasca, explicand ca daca in momentul in care un utilizator face o oferta pentru un produs si nimeni nu mai liciteaza peste acea oferta in timpul alocat licitatiei, produsul poate fi vandut la un pret destul de mic. Spre exemplu, una dintre licitatiile incheiate pe 18 noiembrie, avand drept obiect un notebook Dell care costa in magazine 2.400 de lei, s-a incheiat la un pret de 5,1 lei. Pana in acest moment, cel mai scump produs scos la licitatie pe smslicitatie.ro a fost un televizor cu plasma in valoare de 6.000 lei, iar cel mai ieftin a fost un joc pentru calculator care a costat 100 lei, spune Gnatiuc, fara a da detalii despre sumele la care au fost finalizate respectivele licitatii. Acest serviciu, in care s-au investit initial 20.000 de euro, nu aduce profit momentan, potrivit spuselor lui Gnatiuc. “Suntem constienti ca primele trei-patru luni sunt mai dificile, dar speram ca dupa prima jumatate de an de la lansare, numarul utilizatorilor inregistrati sa depaseasca 20.000”, estimeaza Alexandru Gnatiuc. La ora actuala, numarul total de vizitatori este de circa 400 pe zi.  

     

  • Nokia si amprentarea clientilor

     

    Dincolo de usile din sticla ale ale centrului de design al Nokia din cartierul londonez Soho se afla unele dintre cele mai bine pazite secrete ale producatorului de telefoane mobile: modelele ce urmeaza sa fie lansate peste cel putin sase luni.
     
    Nu multi au ocazia sa treaca pragul cladirii, iar cei care totusi o fac sunt supusi unor reguli stricte, fiind obligati sa lase la intrare celularele cu camera foto, stick-urile de memorie si orice alte dispozitive care ar putea fi folosite pentru a fura detalii despre telefoanele aflate in pregatire in laboratoarele Nokia.
     
    Desi eficiente in general, aceste masuri de precautie nu i-au fost deloc de folos companiei la sfarsitul lunii trecute, cand au aparut primele zvonuri cu privire la lansarea si caracteristicile unui telefon mobil Nokia cu ecran tactil, concurent cu popularul iPhone de la Apple.
     
    Planurile companiei de a relua ceea ce in 2003 a fost doar o incercare (atunci a lansat un telefon cu touchscreen la care a renuntat dupa o scurta perioada) erau stiute din declaratiile anterioare ale lui Devinder Kishore, directorul de marketing al diviziei din India a Nokia. Insa detalii precum momentul lansarii noului telefon, caracteristicile lui si tehnologiile cu care va fi dotat au ramas necunoscute. Zvonurile au fost confirmate cateva zile mai tarziu, cand Nokia a prezentat in cadrul unui eveniment media din Londra modelul 5800 Xpress Music, cunoscut anterior in randul amatorilor de speculatii din industrie drept Tube.
     
    Pentru designerii si inginerii companiei, modelul 5800 a insemnat adaptarea pentru touchscreen a telefonului dotat cu sistem de operare Symbian S60, ecran de 3,2 inci, camera foto de 3,2 megapixeli, GPS si conectivitate la internet wireless.
     
    “Nokia a fost sub o presiune foarte mare sa lanseze un mobil bun cu ecran tactil, mai ales ca oamenii au asteptat mai bine de un an o replica a iPhone din partea producatorului finlandez”, observa Carolina Milanes, analist in cadrul companiei de cercetare a pietei Gartner. Pentru Nokia, intrarea pe piata telefoanelor cu touchscreen era intr-adevar de asteptat, avand in vedere ca majoritatea competitorilor sai au deja in portofoliu un astfel de echipament, cum ar fi LG Prada si Viewty, gama Touch a producatorului taiwanez HTC si modelul lansat recent Samsung Omnia, sau pregatesc lansarea pentru urmatoarea perioada – Sony Ericsson Xperia, Motorola Blaze sau un model BlackBerry cu ecran tactil.
     
    “Aceste noi lansari vin insa cu intarziere pe o piata a echipamentelor mobile cu ecran tactil care a prins contur in ultimul an, fiind deja cucerita in mare parte de companiile ce au intuit aceasta tendinta si s-au adaptat rapid cererii”, a spus Tomasz Lesniak, directorul regional pe Europa Centrala si de Est al HTC, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin.
     
    “Sa fii prezent pe piata telefoanelor mobile cu touchscreen nu mai este un simplu moft, ci o necesitate”, adauga managerul responsabil de activitatile HTC in cinci tari din regiune – Polonia, Romania, Ungaria, Cehia si Slovacia. Lesniak se bazeaza in principal pe interesul din ce in ce mai pronuntat al consumatorilor cu venituri medii si peste medie si al clientilor corporatisti pentru asemenea echipamente.
     
    Estimarile companiei de cercetare IMS Research vorbesc de posibilitatea ca pana in 2012, numarul telefoanelor mobile cu ecran tactil vandute la nivel mondial sa ajunga la 230 de milioane, in conditiile in care anul trecut vanzarile nu au depasit 30 de milioane de bucati.
     
    Cum tehnologia in sine deja nu mai reprezinta un element de diferentiere, producatorii sunt obligati sa puna accentul fie pe functionalitati specifice, fie pe pret. Cartea pe care mizeaza Nokia este pretul; in timp ce toate aceste celulare sunt pozitionate in gama high-end, strategia Nokia este mai degraba plasarea telefonului 5800 in gama medie de pret, urmarind astfel sa castige o categorie diferita de consumatori decat cei vanati de competitorii sai. “Perspectiva de cerere din pietele emergente, cum ar fi India, spre exemplu, este interesanta pentru telefoanele touchscreen mai ieftine”, considera Hannu Rauhala, analist in cadrul Pohjola Bank.

     

  • Skype, achizitia ratata a eBay

     

    Cele peste 2,5 de miliarde de dolari (1,75 de miliarde de euro), cat a platit eBay in urma cu trei ani pentru achizitionarea serviciului de telefonie prin internet Skype, nu au fost altceva decat rezultatul supraevaluarii unei companii cu potential din domeniul online. Concluzia apartine conducerii eBay, care considera acum ca pretul platit a fost cu cel putin un miliard de dolari mai mare decat ar fi meritat, avand in vedere ca Skype nu si-a atins scopul initial, de a deveni o metoda ieftina de comunicare intre vanzatorii si cumparatorii de pe site-ul de licitatii online. Explicatia ar fi faptul ca multi dintre comerciantii care scot la licitatie diferite produse pe eBay nu considera necesar sa aloce timp pentru a raspunde intrebarilor potentialilor cumparatori pe parcursul unei conversatii pe Skype. “Suntem constienti ca Skype este o afacere de sine statatoare, care a avut o crestere exploziva atat in termeni financiari, cat si in ce priveste numarul de utilizatori, dar serviciul nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor creionate in 2005”, spune John Donahoe, directorul executiv al eBay. Aceste nemultumiri ale managementului eBay au generat o serie de discutii, in randul mai multor analisti si specialisti din domeniu, cu privire la o posibila vanzare a Skype – tranzactie care ar aduce eBay atat resurse financiare, cat si libertatea sa se concentreze pe extinderea activitatii de baza, care de asemenea traverseaza o perioada mai grea. Speculatiile merg chiar mai departe, aceiasi analisti considerand ca Skype are astfel doua variante viabile: fie face efortul de a reveni la cresterile consistente din anii trecuti, fie devine obiectul unei achizitii ieftine pentru o alta companie.
     
    Realitatea este ca serviciul de telefonie prin internet este supus unei presiuni permanente din partea conducerii eBay, care are asteptari poate chiar nerezonabile cu privire la performantele companiei, care numara peste 330 de milioane de utilizatori si care a mers in profit sase trimestre consecutiv. Este drept, veniturile de aproximativ 100 de milioane de dolari (70,1 milioane de euro) pe trimestru ale companiei au crescut in perioada aprilie-iunie a acestui an cu numai 51%, de doua ori mai putin decat in 2007. Henry Dewing, analist si consultant al companiei de cercetare de piata Forrester Research, considera ca in conditiile actuale incasarile nu sunt suficiente, dar nici nu vor mai creste la fel de spectaculos, mai ales ca Skype detine o cota mica din piata telefoniei prin internet, estimata de analistii companiei de cercetare Infonetics Research sa ajunga la 50 de miliarde de dolari (35,2 miliarde de euro) in 2010.
     
    “Exista diferente mari de perceptie in ce priveste asteptarile eBay si cele ale consumatorilor legate de ceea ce face eBay cu Skype”, afirma Josh Silverman, directorul executiv al Skype. Sarcina actuala a lui Silverman este sa se asigure ca serviciul de telefonie prin internet va continua sa aiba crestere si ca veniturile vor fi cel putin suficiente pentru sustinerea serviciului, independent de businessul cu licitatii online. Situatia Skype este dificila pentru ca trebuie sa faca fata unei piete din ce in ce mai competitive, cu furnizori de servicii in fata carora incepe sa piarda unele din avantajele pretului scazut. “Skype lupta impotriva unor jucatori mult mai stabili pe piata”, este de parere Elroy Jopling, director de cercetare in cadrul Gartner.
     
    Una dintre principalele probleme ale Skype este sa demonstreze ca serviciul sau de telefonie este mai avantajos decat cele oferite de marile companii din telecom. Compania ofera apeluri gratuite nelimitate in reteaua Skype oriunde in lume, veniturile fiind generate din tarifele percepute pentru apelurile catre numere de telefonie fixa sau mobila. Spre exemplu, pentru apeluri catre America de Nord, compania ofera convorbiri nelimitate pentru un abonament lunar de trei dolari, in timp ce pentru alte 36 de tari din lume, tariful este de 10 dolari pe luna. Din pacate insa, majoritatea utilizatorilor Skype efectueaza in cea mai mare parte apeluri online in retea, numai 10% dintre utilizatorii Skype platind pentru a vorbi cu utilizatorii non-Skype, potrivit lui Josh Silverman. O buna vreme, compania a oferit convorbiri la preturi mai mici decat tarifele percepute de marii operatori de telefonie mobila, dar pe masura ce competitia se accentueaza in industria telecom, furnizorii traditionali de servicii de telefonie s-au concentrat tot mai mult pe reducerea preturilor. Verizon Communication sau Time Warner, spre exemplu, ofera pachete de convorbiri nelimitate, pentru o taxa fixa, atunci cand acestea sunt achizitionate impreuna cu alte servicii, cum ar fi internetul de mare viteza. De altfel, segmentul telefoniei prin internet din SUA este dominat de companii precum Comcast, Cablevision sau Time Warner si nu de furnizorii specializati pe acest segment, precum Skype sau Google Talk.
     
    Potrivit lui Josh Silverman, planurile tarifare ale Skype includ si alte facilitati pe care companiile rivale nu le ofera, cum ar fi serviciul de videoconferinte, cel de transfer de fisiere, dar si apelurile nelimitate la nivel global. In ce priveste videoconferintele, spre exemplu, aproximativ 30% dintre clientii companiei utilizeaza acest serviciu, conform calculelor sefului Skype.
     
    Serviciul de telefonie prin internet al eBay ar avea insa mult de castigat daca ar ataca mai agresiv segmentul telefoanelor mobile capabile sa se conecteze la internet, oferind astfel consumatorilor o alternativa mai ieftina de comunicare in raport cu ofertele operatorilor traditionali de servicii de telefonie mobila. Lansata in primavara acestui an, cea mai noua versiune a aplicatiei Skype pentru mobilele dotate cu sistem de operare Windows Mobile de la Microsoft a fost instalata deocamdata numai pe sapte milioane de terminale. “Fara discutie, tot mai multi prefera telefoanele mobile in defavoarea celor fixe, chiar si atunci cand se afla acasa”, spune Jopling, directorul de cercetare al Gartner.
     
    Schimbarea modelului de business este deci necesara pentru Skype, directorul companiei mizand ca va reusi astfel sa incurajeze un numar tot mai mare de clienti sa intre in randul celor care platesc pentru convorbirile prin internet, dar si sa promoveze Skype ca un serviciu de comunicare ieftina, indiferent de echipamentul pe care este folosit, computer, celular sau alt dispozitiv mobil. Insa cel mai probabil, Skype ar avea cel mai mult de castigat daca ar alege un model de business axat pe publicitate online si nu pe incasarile de pe urma convorbirilor efectuate in afara retelei. O perspectiva care l-ar ajuta probabil pe Donahoe, seful eBay, sa evite in cele din urma vanzarea Skype.

     

  • Skype, achizitia ratata a eBay

     

    Cele peste 2,5 de miliarde de dolari (1,75 de miliarde de euro), cat a platit eBay in urma cu trei ani pentru achizitionarea serviciului de telefonie prin internet Skype, nu au fost altceva decat rezultatul supraevaluarii unei companii cu potential din domeniul online. Concluzia apartine conducerii eBay, care considera acum ca pretul platit a fost cu cel putin un miliard de dolari mai mare decat ar fi meritat, avand in vedere ca Skype nu si-a atins scopul initial, de a deveni o metoda ieftina de comunicare intre vanzatorii si cumparatorii de pe site-ul de licitatii online. Explicatia ar fi faptul ca multi dintre comerciantii care scot la licitatie diferite produse pe eBay nu considera necesar sa aloce timp pentru a raspunde intrebarilor potentialilor cumparatori pe parcursul unei conversatii pe Skype. “Suntem constienti ca Skype este o afacere de sine statatoare, care a avut o crestere exploziva atat in termeni financiari, cat si in ce priveste numarul de utilizatori, dar serviciul nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor creionate in 2005”, spune John Donahoe, directorul executiv al eBay. Aceste nemultumiri ale managementului eBay au generat o serie de discutii, in randul mai multor analisti si specialisti din domeniu, cu privire la o posibila vanzare a Skype – tranzactie care ar aduce eBay atat resurse financiare, cat si libertatea sa se concentreze pe extinderea activitatii de baza, care de asemenea traverseaza o perioada mai grea. Speculatiile merg chiar mai departe, aceiasi analisti considerand ca Skype are astfel doua variante viabile: fie face efortul de a reveni la cresterile consistente din anii trecuti, fie devine obiectul unei achizitii ieftine pentru o alta companie.
     
    Realitatea este ca serviciul de telefonie prin internet este supus unei presiuni permanente din partea conducerii eBay, care are asteptari poate chiar nerezonabile cu privire la performantele companiei, care numara peste 330 de milioane de utilizatori si care a mers in profit sase trimestre consecutiv. Este drept, veniturile de aproximativ 100 de milioane de dolari (70,1 milioane de euro) pe trimestru ale companiei au crescut in perioada aprilie-iunie a acestui an cu numai 51%, de doua ori mai putin decat in 2007. Henry Dewing, analist si consultant al companiei de cercetare de piata Forrester Research, considera ca in conditiile actuale incasarile nu sunt suficiente, dar nici nu vor mai creste la fel de spectaculos, mai ales ca Skype detine o cota mica din piata telefoniei prin internet, estimata de analistii companiei de cercetare Infonetics Research sa ajunga la 50 de miliarde de dolari (35,2 miliarde de euro) in 2010.
     
    “Exista diferente mari de perceptie in ce priveste asteptarile eBay si cele ale consumatorilor legate de ceea ce face eBay cu Skype”, afirma Josh Silverman, directorul executiv al Skype. Sarcina actuala a lui Silverman este sa se asigure ca serviciul de telefonie prin internet va continua sa aiba crestere si ca veniturile vor fi cel putin suficiente pentru sustinerea serviciului, independent de businessul cu licitatii online. Situatia Skype este dificila pentru ca trebuie sa faca fata unei piete din ce in ce mai competitive, cu furnizori de servicii in fata carora incepe sa piarda unele din avantajele pretului scazut. “Skype lupta impotriva unor jucatori mult mai stabili pe piata”, este de parere Elroy Jopling, director de cercetare in cadrul Gartner.
     
    Una dintre principalele probleme ale Skype este sa demonstreze ca serviciul sau de telefonie este mai avantajos decat cele oferite de marile companii din telecom. Compania ofera apeluri gratuite nelimitate in reteaua Skype oriunde in lume, veniturile fiind generate din tarifele percepute pentru apelurile catre numere de telefonie fixa sau mobila. Spre exemplu, pentru apeluri catre America de Nord, compania ofera convorbiri nelimitate pentru un abonament lunar de trei dolari, in timp ce pentru alte 36 de tari din lume, tariful este de 10 dolari pe luna. Din pacate insa, majoritatea utilizatorilor Skype efectueaza in cea mai mare parte apeluri online in retea, numai 10% dintre utilizatorii Skype platind pentru a vorbi cu utilizatorii non-Skype, potrivit lui Josh Silverman. O buna vreme, compania a oferit convorbiri la preturi mai mici decat tarifele percepute de marii operatori de telefonie mobila, dar pe masura ce competitia se accentueaza in industria telecom, furnizorii traditionali de servicii de telefonie s-au concentrat tot mai mult pe reducerea preturilor. Verizon Communication sau Time Warner, spre exemplu, ofera pachete de convorbiri nelimitate, pentru o taxa fixa, atunci cand acestea sunt achizitionate impreuna cu alte servicii, cum ar fi internetul de mare viteza. De altfel, segmentul telefoniei prin internet din SUA este dominat de companii precum Comcast, Cablevision sau Time Warner si nu de furnizorii specializati pe acest segment, precum Skype sau Google Talk.
     
    Potrivit lui Josh Silverman, planurile tarifare ale Skype includ si alte facilitati pe care companiile rivale nu le ofera, cum ar fi serviciul de videoconferinte, cel de transfer de fisiere, dar si apelurile nelimitate la nivel global. In ce priveste videoconferintele, spre exemplu, aproximativ 30% dintre clientii companiei utilizeaza acest serviciu, conform calculelor sefului Skype.
     
    Serviciul de telefonie prin internet al eBay ar avea insa mult de castigat daca ar ataca mai agresiv segmentul telefoanelor mobile capabile sa se conecteze la internet, oferind astfel consumatorilor o alternativa mai ieftina de comunicare in raport cu ofertele operatorilor traditionali de servicii de telefonie mobila. Lansata in primavara acestui an, cea mai noua versiune a aplicatiei Skype pentru mobilele dotate cu sistem de operare Windows Mobile de la Microsoft a fost instalata deocamdata numai pe sapte milioane de terminale. “Fara discutie, tot mai multi prefera telefoanele mobile in defavoarea celor fixe, chiar si atunci cand se afla acasa”, spune Jopling, directorul de cercetare al Gartner.
     
    Schimbarea modelului de business este deci necesara pentru Skype, directorul companiei mizand ca va reusi astfel sa incurajeze un numar tot mai mare de clienti sa intre in randul celor care platesc pentru convorbirile prin internet, dar si sa promoveze Skype ca un serviciu de comunicare ieftina, indiferent de echipamentul pe care este folosit, computer, celular sau alt dispozitiv mobil. Insa cel mai probabil, Skype ar avea cel mai mult de castigat daca ar alege un model de business axat pe publicitate online si nu pe incasarile de pe urma convorbirilor efectuate in afara retelei. O perspectiva care l-ar ajuta probabil pe Donahoe, seful eBay, sa evite in cele din urma vanzarea Skype.

     

  • Culegatori si pescari








    Daniel Divricean a pornit Agregator.ro din nevoia de a urmari evolutia actiunilor cotate la Bursa de Valori Bucuresti, de a avea acces la prognoza meteo chiar si pentru orasele mai mici din Romania si de a fi la curent cu principalele stiri din ziare si reviste. “Astfel de servicii deja exista in strainatate, dar internetului romanesc ii lipsea un agregator bun de informatii”, spune coordonatorul proiectului.




     

    Desi nu pare foarte inspirat, numele Agregator.ro, ales in conditiile in care domeniul de internet a fost disponibil, reprezinta un avantaj, fiindca este cat se poate de explicit – multi dintre cei interesati de un asemenea serviciu ar putea ajunge la el cautand pe Google dupa cuvantul “agregator”. Spre deosebire de Google Reader, serviciul romanesc nu presupune crearea unui cont de acces.

     

    Agregator.ro se diferentiaza de alte site-uri de acest gen fiindca, pe langa stirile de pe diverse site-uri, ofera si informatii bursiere si meteo prin intermediul unor widget-uri disponibile la sectiunea Utile. Iar aceste aplicatii permit un grad de personalizare – widget-ul pentru cotatiile actiunilor la BVB, spre exemplu, permite selectarea anumitor cotatii, care pot fi ordonate si afisate pe coloane.

     

    “Majoritatea site-urilor de acest gen se limiteaza doar la a afisa continutul, dar prin intermediul widget-urilor poti rafina accesul la informatii”, afirma Divricean.

     

    Modelul de business al site-ului, care are acum cateva mii de vizitatori pe luna, a fost gandit pentru inceput ca o combinatie intre modelul clasic de publicitate online si cel de publicitate prin widget-uri. Pe viitor insa, pe masura ce va atrage mai multi vizitatori, serviciul ar putea genera venituri numai din widget-uri, asa cum se intampla si in cazul retelei sociale Facebook. Totusi, creatorii Agregator.ro nu se asteapta sa recupereze nicio parte din investitia initiala, de 11.000 de euro, mai devreme de un an de la lansarea serviciului, timp in care se asteapta sa atinga un prag de 100.000 de vizitatori pe luna.