BusinessMagazin

Tag: publicare

  • Conducerea ANAF, dată în judecată de angajaţi

    Angajaţii Fiscului îşi dau şeful în judecată. Spun că se aşteptau să fie eliminate inechităţile salariale, ceea ce nu s-a întâmplat. 17.000 de funcţionari dintr-un total de 26.000 încă aşteaptă să se aplice ordonanţa prin care sunt eliminate discrepanţele între salarii.

    Decizia de a trece la proteste vine după ce discuţiile pe care le-au avut cu şeful ANAF, joi după-amiază, au eşuat.

    Respectiva ordonanţă a intrat în vigoare în septembrie, însă până acum cei 17.000 de funcţionari ai ANAF din teritoriu, adicã 65% din totalul angajaţilor Fiscului, nu au beneficiat de prevederile ei. Este o lege care ar fi putut duce la creşteri salariale medii de 5%.

    Oficialii ANAF spun că au toată disponibilitatea să acorde aceste drepturi salariale prevăzute de lege, dar pentru că există neclarităţi privind aplicarea legii, s-a luat decizia de a solicita asistenţă din partea Curţii de Conturi.

    „€Avem toată disponibilitatea acordării drepturilor salariale prevăzute de lege, dar pentru că există neclarităţi privind aplicarea acesteia, s-au făcut demersuri oficiale pentru a obţine clarificări de la Ministerul Muncii, Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. Pentru a se asigura corectitudinea alocării fondurilor publice, s-a luat decizia de a solicita şi asistenţa Curţii de Conturi” (sursa: ANAF)

    Comunicatul SNFP:

    „Membrii Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici, SNFP, din cadrul Direcţiilor Regionale ale Finanţelor Publice dau în judecată angajatorii şi preşedintele ANAF, demers motivat de faptul că s-a dispus echivalarea pe funcţii publice similare fără a se ţine cont de dispoziţiile OUG 43/2016, precum şi de interpretările oficiale date de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, creând astfel un prejudiciu major tuturor angajaţilor din structurile teritoriale ale finanţelor publice.

    Cititi mai multe pe www.universulargesean.ro/

  • În cea mai mare comună din România, locuitorii decid pe ce se cheltuie banii din buget

    Cea mai mare comună din ţară, Floreşti, are un buget de aproape 14 milioane de euro în 2016 iar o parte din destinaţia banilor o stabilesc locuitorii comunei, în dezbatere publică orgnaizată la jumătatea lunii ianuarie.

    Comuna Floreşti are un buget de 60 milioane de lei (spre comparaţie, bugetul în Cluj-Napoca e în 2016 de 1,1 miliarde de lei) în acest an iar primarul Horia Şulea spune că 67% din bani merg către investiţii. Cele 58,6 milioane de lei sunt venituri ale comunei, cărora li se adaugă şi un credit bancar contractat de Primărie, de încă 47,6 milioane de lei, pentru drumul de ocolire Sud, scrie actualdecluj.ro.

    “Practic din bugetul pe 2016, de 60,587 milioane lei, exceptând creditul, dirijăm spre investiţii 40,656 milioane lei, adică 67% din buget”, a declarat primarul Horia Şulea pentru sursa citată.

    În ce priveşte excedentul bugetar, e vorba de proiecte licitate, cuprinse în bugetul pe 2015, în curs de executare sau neexecutate încă de câştigătorul licitaţiei şi încă neplătite de Primărie, plus proiectele multianuale, precum o şcoală şi o grădiniţă ori trecerea în subteran a cablurilor. Proiectul e supus unei dezbateri publice care va avea loc la Primărie.

    Primăria Floreşti a demarat anul trecut un proiect de aproximativ 3,7 mil. lei (820.000 de euro) pentru construirea unei grădiniţe cu 12 săli de grupă şi cu o capacitate maximă de 20 de copii fiecare sală. Licitaţia pentru construcţia grădiniţei din Floreşti a fost câştigată de compania clujeană Boemial Invest, cu afaceri în 2013 de aproximativ 1 mil. lei (235.000 de euro), conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice.

    “Am analizat cele 20 de oferte depuse pentru licitaţia privind realizarea noii grădiniţe din Floreşti şi am stabilit câştigătorul, compania Boemial Invest. În continuare se va intra în perioada de contestaţii, apoi urmând eliberarea actelor necesare pentru începerea construcţiei, care va fi realizată din fonduri proprii ale administraţiei locale Floreşti”, a declarat la acea vreme Horea Şulea, primarul comunei Floreşti, pentru Ziarul Financiar.

    În aprilie 2015, Primăria Floreşti a demarat un proiect de aproximativ 2,5 mil. lei (560.000 de euro) pentru realizarea unui sistem de supraveghere video, în vederea creşterii siguranţei sociale şi prevenirii criminalităţii. Prin acest proiect se vor amplasa 137 de camere video în intersecţiile mari ale localităţii Floreşti şi va fi realizat sistemul central de monitorizare. Primăria Floreşti a publicat un anunţ, prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), în vederea contractării lucrărilor de execuţie pentru sistemul de supraveghere video a localităţii.

  • CGMB a hotărât ca jurnaliştii să aibă acces gratuit la spectacole, expoziţii şi parcările Primăriei

    Consilieriii din Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) au decis, luni, ca jurnaliştii să aibă acces gratuit la spectacole şi expoziţii ale instituţiilor din subordinea Primăriei Capitalei, precum şi la parcările instituţiei, proiectul fiind înaintat de Asociaţia Presei Române.

    “E un proiect venit la solicitarea Asociaţiei Presei Române, am fost rugaţi să procedăm cum se întâmplă în toate marile capitale europene – jurnaliştii să aibă acces gratuit la toate spectacolele şi evenimentele culturale organizate în instituţii din subordinea administraţiei locale. Nu se pune problema să vină
    hoardele de jurnalişti, să dea năvală la un concert sau la o piesă de teatru. Jurnalistul care va vrea să vină trebuie să sune înainte la respectiva instituţie,
    să anunţe că doreşte să participe, iar în limita locurilor disponibile se va permite accesul. Nu cred că e o pierdere atât de mare dacă jurnaliştii vor vizita muzeele Capitalei sau vor participa la spectacole de treatru. Bloggerii sau redactorii ziarelor online vor beneficia, binenţeles, şi ei de statutul de «jurnalist» şi de beneficiile acestui proiect”, a declarat primarul general al Capitalei, Gabriela Firea.

    În proiect se prevede “accesul gratuit, pe baza legitimaţiei, în parcările publice de utilitate generală şi în cele rezervate de către instituţiile şi serviciile publice de cultură de interes local din subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti”, dar şi “accesul la spectacolele şi programele culturale, respectiv la expoziţiile etc ale instituţiilor şi serviciilor publice de cultură interes local din subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti”.

    “Prin facilitarea accesului reprezentanţilor mass media se are în vedere creşterea gradului de popularizare a activităţilor culturale proprii ale municipiului Bucureşti, sporirea valorii activităţii instituţiilor de cultură şi a prezenţei lor permanente în spaţiul citadin, cu luarea în considerare a influenţei progresive a mijloacelor de comunicare mass-media în educarea şi cultivarea locuitorilor în stimularea consumului cultural de calitate şi în dezvoltarea culturală a oraşului pe termen mediu şi tung”, se mai arată în proiect.

    Municipiul Bucureşti are în subordine 22 de instituţii publice de cultură.

  • Bob Dylan, prima reacţie publică după Premiul Nobel: “E uimitor, incredibil.Cine nu visează la asta?”

    Bob Dylan nu a avut nicio reacţie, în primele săptămâni după ce a fost distins cu Premiul Nobel pentru Literatură pe 2016. Unii critici, inclusiv un membru al comisiei Premiului Nobel, au interpretat reacţia lui Dylan (sau lipsa de reacţie) drept “nepoliticoasă şi arogantă”. Posibilitatea ca muzicianul să participe la ceremonia din decembrie a fost exclusă. Aceasta a fost percepţia generală. Se pare că a fost greşită.

    Într-un nou interviu cu jurnalista Edna Gunderson de la The Telegraph, Dylan a mărturisit că atunci când a auzit că a câştigat, a fost “uimitor, incredibil.”, spune muzicianul. “Cine nu visează la ceva de genul ăsta?”, a adăugat Dylan.”Este greu de crezut “, a mai spus cântăreţul. Întrebat dacă plănuieşte să participe la ceremonia de premiere pe 10 decembrie, Dylan a răspuns: “Absolut”, spune el. “În cazul în care este posibil.”

    În consecinţă, de ce nu a răspuns Dylan apelurilor telefonice ale comisiei care acordă Premiul Nobel? Când a fost întrebat, Dylan a răspuns în mod subtil, ironic şi jucăuş pentru The Telegraph: “Ei bine, iată-mă aici”, dar nu a oferit nici o explicaţie suplimentară, remarcă Gunderson în interviu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bob Dylan, prima reacţie publică după Premiul Nobel: “E uimitor, incredibil.Cine nu visează la asta?”

    Bob Dylan nu a avut nicio reacţie, în primele săptămâni după ce a fost distins cu Premiul Nobel pentru Literatură pe 2016. Unii critici, inclusiv un membru al comisiei Premiului Nobel, au interpretat reacţia lui Dylan (sau lipsa de reacţie) drept “nepoliticoasă şi arogantă”. Posibilitatea ca muzicianul să participe la ceremonia din decembrie a fost exclusă. Aceasta a fost percepţia generală. Se pare că a fost greşită.

    Într-un nou interviu cu jurnalista Edna Gunderson de la The Telegraph, Dylan a mărturisit că atunci când a auzit că a câştigat, a fost “uimitor, incredibil.”, spune muzicianul. “Cine nu visează la ceva de genul ăsta?”, a adăugat Dylan.”Este greu de crezut “, a mai spus cântăreţul. Întrebat dacă plănuieşte să participe la ceremonia de premiere pe 10 decembrie, Dylan a răspuns: “Absolut”, spune el. “În cazul în care este posibil.”

    În consecinţă, de ce nu a răspuns Dylan apelurilor telefonice ale comisiei care acordă Premiul Nobel? Când a fost întrebat, Dylan a răspuns în mod subtil, ironic şi jucăuş pentru The Telegraph: “Ei bine, iată-mă aici”, dar nu a oferit nici o explicaţie suplimentară, remarcă Gunderson în interviu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adolescentul din cauza căruia americanii au scos citirea rugăciunilor din şcoli. „Sunt fericit că rostirea Bibliei în şcolile publice s-a diminuat”

    Curtea Supremă a Statelor Unite decidea în ziua de 18 iunie 1963 faptul că rostirea unei rugăciuni/ text religios în şcolile publice de pe întreg teritoriul ţării este neconstituţională. Totul pornise cu şase ani în urmă când un băiat din Philadelphia, Ellory Schemp, le spuse părinţilor că s-a săturat să citească în fiecare dimineaţă, înainte de începerea cursurilor, versete din Biblie, aşa cum prevedea codul şcolar din statul Pennsylvania.

    Părinţii lui Ellory au mers la conducerea şcolii, care în cele din urmă a permis ca adolescentul în vârstă de 16 ani să stea singur la birou în timp ce colegii lui erau ridicaţi în picioare şi se rugau. Acest statut privilegiat a atras atenţia colegilor săi care s-au crezut inferiori acestuia. Comitetul de părinţi dă în judecată şcoala, cazul ajunge iniţial la un tribunal federal, iar mai apoi pe mâna judecătorilor de la Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii. Curtea a venit în sprijinul acestor părinţi care s-au considerat nedreptăţiţi şi decide că obligativitatea rostirii unei rugăciuni înaintea începerii cursurilor nu este una constituţională.

    Schempp a fost în tinereţe unul dintre cei mai activi exploratori americani. A mers în Antarctica, a urcat pe Himalaya şi a fost printre primii oameni care au decis să escaladeze muntele Nanga, Pakistan, al nouălea vârf din lume. Într-un interviu acordat în 2013, la 50 de ani de la scoaterea în afara obligativităţii rostirii de rugăciuni în şcolile publice, bărbatul în vârstă acum de 80, susţine că nu are niciun fel de remuşcări:

    „Sunt fericit că rostirea Bibliei în şcolile publice s-a diminuat. Cred că elevii sunt acum mai liberi să gândească. Oricine este liber să-şi imagineze ceva în mintea şi visele sale, asta înţeleg eu prin libertate religioasă. Nu este libertatea religioasă atunci când episcopii sau extremiştii religioşi doresc să deţină controlul. Fiecare are libertatea de a urma dogmele religioase în viaţa personală, însă nu e libertate impunerea lor. Personal sunt un adversar al creaţionismului şi al unui design inteligent. Mă consider în schimb un iubitor al Universului nostru.”

    Citit mai multe pe www.cunoastelumea.ro

     

  • Adolescentul din cauza căruia americanii au scos citirea rugăciunilor din şcoli. „Sunt fericit că rostirea Bibliei în şcolile publice s-a diminuat”

    Curtea Supremă a Statelor Unite decidea în ziua de 18 iunie 1963 faptul că rostirea unei rugăciuni/ text religios în şcolile publice de pe întreg teritoriul ţării este neconstituţională. Totul pornise cu şase ani în urmă când un băiat din Philadelphia, Ellory Schemp, le spuse părinţilor că s-a săturat să citească în fiecare dimineaţă, înainte de începerea cursurilor, versete din Biblie, aşa cum prevedea codul şcolar din statul Pennsylvania.

    Părinţii lui Ellory au mers la conducerea şcolii, care în cele din urmă a permis ca adolescentul în vârstă de 16 ani să stea singur la birou în timp ce colegii lui erau ridicaţi în picioare şi se rugau. Acest statut privilegiat a atras atenţia colegilor săi care s-au crezut inferiori acestuia. Comitetul de părinţi dă în judecată şcoala, cazul ajunge iniţial la un tribunal federal, iar mai apoi pe mâna judecătorilor de la Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii. Curtea a venit în sprijinul acestor părinţi care s-au considerat nedreptăţiţi şi decide că obligativitatea rostirii unei rugăciuni înaintea începerii cursurilor nu este una constituţională.

    Schempp a fost în tinereţe unul dintre cei mai activi exploratori americani. A mers în Antarctica, a urcat pe Himalaya şi a fost printre primii oameni care au decis să escaladeze muntele Nanga, Pakistan, al nouălea vârf din lume. Într-un interviu acordat în 2013, la 50 de ani de la scoaterea în afara obligativităţii rostirii de rugăciuni în şcolile publice, bărbatul în vârstă acum de 80, susţine că nu are niciun fel de remuşcări:

    „Sunt fericit că rostirea Bibliei în şcolile publice s-a diminuat. Cred că elevii sunt acum mai liberi să gândească. Oricine este liber să-şi imagineze ceva în mintea şi visele sale, asta înţeleg eu prin libertate religioasă. Nu este libertatea religioasă atunci când episcopii sau extremiştii religioşi doresc să deţină controlul. Fiecare are libertatea de a urma dogmele religioase în viaţa personală, însă nu e libertate impunerea lor. Personal sunt un adversar al creaţionismului şi al unui design inteligent. Mă consider în schimb un iubitor al Universului nostru.”

    Citit mai multe pe www.cunoastelumea.ro

     

  • Ţara cu cele mai multe sărbători legale. Angajaţii mai câştigă echivalentul unui concediu

    Soluţia pentru a avea angajaţi mulţumiţi este să le dai cât mai multe zile libere, arată un studiu publicat recent de compania de cercetare Mercer LLC. Aceştia au realizat o analiză pentru a afla care sunt statele care oferă cele mai multe zile libere, respectiv sărbători legale.

    Columbia are cele mai multe sărbători legale, astfel că angajaţii beneficiază, pe lângă zilele de concediu contractuale, de încă 18 zile nelucrătoare. La polul opus se află Mexic, cu doar 7 zile nelucrătoare pe an.

    În clasamentul realizat de cei de la Mercer urmează India, tot cu 18 zile, Liban, Thailanda şi Coreea de Sud, cu 16 zile fiecare. Din punct de vedere geografic, regiunea Asia-Pacific se află în fruntea clasamentului, iar America de Nord pe ultimul loc.

    În Europa, ţara cu cele mai multe sărbători legale este Finlanda, cu 15, urmată de Turcia, Malta, Rusia şi Spania (toate câte 14). România se află la mijlocul clasamentului, cu 12 sărbători legale.

  • Vrei să te angajezi la un gigant din tehnologie? Tot ce trebuie să faci este să treci acest test – VIDEO

    Candidaţii pentru un post în cadrul companiei de tehnologie Dyson trebuie să rezolve o problemă complicată dintr-un material video al companiei pentru a avea o şansă, potrivit unui articol publicat de Daily Mail.

    Potrivit articolului, şefii companiei britanice nu se uită la CV-uri, scrisori de recomandare sau interviuri – ei vor în schimb să vadă dacă cineva este suficient de inteligent pentru a înţelege puzzle-ul dintr-un material video care se întinde pe o durată 50 de secunde. O voce le spune candidaţilor cheia desluşirii mesajelor criptice din videoclip.

    ”Bună, suntem Dyson, compania globală de tehnologie. Filosofia noastră este să facem lucrurile să funcţioneze mai bine, aşa că atunci când vine vorba de angajarea de noi talente, vrem să găsim modalităţi mai bune prin care să găsim oameni care gândesc la fel ca şi noi. De aceea am construit Rethinkers, provocarea noastră în materie de recrutare.”

    Aplicanţii trebuie să treacă prin patru etape pentru a primi accesul la ”campusul top secret” de tehnologie al Dyson şi la la o întâlnire cu directorul executiv al companiei. Cheia întregii probleme este în videoclip.

    Clipul continuă: ”Fiecare etapă testează câte o calitate pe care o căutăm la angajaţii companiei. ”Dacă treci cu bine de toate cele patru etape, vei fi recompensat cu acces la campusul top secret de tehnologie al companiei şi la o întâlnire cu CEO-ul nostru. Aşadar, ai ceea ce trebuie?”

    Videoclipul face parte din planul producătorului de aspiratoare de a angaja 3.000 de noi ingineri în următorii patru ani.

    Dyson este o companie fondată de inventatorul britanic James Dyson care produce, printre altele, uscătoare de mâini şi aspiratoare.  

     

  • Cine este şeful de campanie al lui Hillary Clinton, omul care s-a interesat de soarta lui Băsescu şi care vorbeşte prin e-mailuri secrete despre existenţa extratereştrilor

    John David Podesta, de 67 de ani, şeful de campanie al candidatului democrat la cursa pentru Casa Albă, Hillary Clinton, se află sub lumina reflectoarelor în plină campanie prezidenţială, odată ce WikiLeaks, ONG care publică informaţii “secrete”, protejându-şi sursele, a publicat luni 2.000 de e-mailuri ale acestuia şi continuă să publice, potrivit CNN.

    WikiLeaks susţine că se află în posesia a mai mult de 50.000 de e-mailuri care îi aparţin lui Podesta. El a fost şeful de cabinet al lui Bill Clinton între 1998 şi 2001şi consilier al lui Barack Obama între 2014 şi 2015.

    Cine este şeful de campanie al lui Hillary Clinton, omul care s-a interesat de soarta lui Băsescu şi care vorbeşte prin e-mailuri secrete despre existenţa extratereştrilor