BusinessMagazin

Tag: proiect

  • Modificări importante la RATB. Toţi bucureştenii vor fi afectaţi de planul Gabrielei Firea

    Primarul Capitalei Gabriela Firea vrea să introducă benzi unice pentru autobuze, astfel încât să fluidizeze transportul în comun. Firea a anunţat pe Facebook când va demara proiectul.

    “Mai aproape de debutul proiectului benzi unice. În prima parte a lunii iunie va demara pilotul în zona: şoseaua Bucureşti Ploieşti de la intersecţia cu str. Elena Văcărescu — Piaţa Presei Libere — B-dul Kiseleff — Mareşal Prezan — Calea Dorobanţilor (între Piaţa Dorobanţilor şi Piaţa Lahovary) — George Enescu — Magheru — Piaţa Romană.

    În partea a doua a lunii iunie vom inaugura şi proiectul pentru fluidizarea traficului în zona Colentina. Linia tramvaiului 21 va fi protejată de gard, ca linia 41, pentru ca maşinile mici să nu mai intre pe linia de tramvai, blocând circulaţia. Cale proprie pe tot traseul: terminal Sf. Gheorghe — Calea Moşilor — Obor — şos. Colentina — Terminal Colentina”, a scris Firea pe Facebook.

    Regia Autonomă de Transport Bucureşti a propus Primăriei Generale a Capitalei, în vara anului trecut, demararea unui proiect pilot de amenajare a 20,5 kilometri de benzi rutiere, destinate exclusiv transportului public de persoane.

    Astfel, RATB susţine crearea unor tronsoane unice pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti, şoseaua Kiseleff, bulevardul Lascăr Catargiu, bulevardul Gheorghe Magheru, bulevardul Nicolae Bălcescu, bulevardul Unirii, bulevardul Decebal, Splaiul Independenţei, bulevardul Dimitrie Cantemir, bulevardul Tineretului, Calea Văcăreştilor şi bulevardul Iuliu Maniu.

    „Având în vedere avantajele instituirii benzilor dedicate transportului public şi anume îmbunătăţirea siguranţei în circulaţie a mijloacelor de transport, optimizarea exploatării acestora, reducerea consumului de combustibil, scurtarea duratei cursei între zonele de interes, creşterea confortului oferit şi nu în ultimul rând diminuarea poluării, care au ca scop îmbunătăţirea calităţii serviciilor de transport public prin creşterea gradului de atractivitate al acestuia, RATB a propus autorităţilor locale delimitarea acestor tronsoane de circulaţie, în lungime totală de 20,5 kilometri”, se arată într-un comunicat transmis MEDIAFAX.

    În prezent, lungimea totală a căilor dedicate exclusiv transportului public este de 5,8 kilometri, pe bulevardele Regina Elisabeta, Mihail Kogalniceanu, Dacia, Unirii, Calea Dorobanţilor şi Splaiul Independenţei.

     

  • Cenuşăreasa din noua lege a salarizării. Cine sunt bugetarii uitaţi de guvernarea PSD

    Domeniul Cercetare & dezvoltare, vital pentru creşterea economică, este cel mai afectat de salarizarea unitară în varianta trimisă în Parlament de guvernarea PSD.

    Cercetătorii nu doar că nu beneficiază de nicio creştere, dar pierd şi ceea ce au câştigat în 2016 prin scutirea de impozit pe care le-o acordase guvernul tehnocrat. Şi nu pierd puţin: pierd mult peste dublul facilităţii de anul trecut.

    Proiectul legii salarizării lansat în dezbaterea publică le taie cercetătorilor sume care depăşesc ce au câştigat anul trecut prin facilitatea fiscală acordată de Guvernul Dacian Cioloş – eliminarea impozitului pe venit. Anul trecut, Dacian Cioloş a extins şi la angajaţii din domeniul cercetării aplicative scutirea de impozit existentă deja în cazul IT-iştilor.

    Măsura fusese luată pentru a impulsiona domeniul şi pentru a opri în ţară talentele atât de căutate în toată lumea, mai ales că România nu are bugete care să-i permită alocări importante pentru acest sector. În România se cheltuieşte pentru acest domeniu, pe cap de locuitor, o sumă de aproape 20 de ori sub media europeană, potrivit Cursdeguvernare.ro.

    Angajaţii din unităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi proiectare sunt retrogradaţi cu câteva clase bune. Practic, avem de-a face cu aproape o înjumătăţire a salariului de bază al cercetătorului ştiinţific I.

    Alte categorii nemulţumite de grilele de salarizare din proiectul depus în Parlament sunt funcţionarii publici, angajaţii din Finanţe şi ANAF, poliţiştii.

    Funcţionarii publici sunt nemulţumiţi de nivelele salariale stabilite prin noul proiect al legii salarizării unitare şi ameninţă cu proteste imediat după Paşti, scrie Realitatea

     

  • Cenuşăreasa din noua lege a salarizării. Cine sunt bugetarii uitaţi de guvernarea PSD

    Domeniul Cercetare & dezvoltare, vital pentru creşterea economică, este cel mai afectat de salarizarea unitară în varianta trimisă în Parlament de guvernarea PSD.

    Cercetătorii nu doar că nu beneficiază de nicio creştere, dar pierd şi ceea ce au câştigat în 2016 prin scutirea de impozit pe care le-o acordase guvernul tehnocrat. Şi nu pierd puţin: pierd mult peste dublul facilităţii de anul trecut.

    Proiectul legii salarizării lansat în dezbaterea publică le taie cercetătorilor sume care depăşesc ce au câştigat anul trecut prin facilitatea fiscală acordată de Guvernul Dacian Cioloş – eliminarea impozitului pe venit. Anul trecut, Dacian Cioloş a extins şi la angajaţii din domeniul cercetării aplicative scutirea de impozit existentă deja în cazul IT-iştilor.

    Măsura fusese luată pentru a impulsiona domeniul şi pentru a opri în ţară talentele atât de căutate în toată lumea, mai ales că România nu are bugete care să-i permită alocări importante pentru acest sector. În România se cheltuieşte pentru acest domeniu, pe cap de locuitor, o sumă de aproape 20 de ori sub media europeană, potrivit Cursdeguvernare.ro.

    Angajaţii din unităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi proiectare sunt retrogradaţi cu câteva clase bune. Practic, avem de-a face cu aproape o înjumătăţire a salariului de bază al cercetătorului ştiinţific I.

    Alte categorii nemulţumite de grilele de salarizare din proiectul depus în Parlament sunt funcţionarii publici, angajaţii din Finanţe şi ANAF, poliţiştii.

    Funcţionarii publici sunt nemulţumiţi de nivelele salariale stabilite prin noul proiect al legii salarizării unitare şi ameninţă cu proteste imediat după Paşti, scrie Realitatea

     

  • Cum pot firmele să economisească bani dacă angajaţii lucrează doar şase ore pe zi

    Oraşul Gothenburg nu a extins experimentul din cauza faptului că proiectul a rămas fără finanţare. Costurile programului erau de aproximativ 12 milioane de coroane (1,3 milioane de dolari), sumă cu cuprindea angajarea celor 17 membri ai personalului suplimentar necesari pentru a umple golurile create de ore de lucru mai scurte.

    Oraşul a avut buget pentru a menţine programul în picioare timp de doar doi ani, iar oamenii legii au spus că ar fi prea scump pentru a pune în aplicare proiectul în întregul municipiu.

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • Cum pot firmele să economisească bani dacă angajaţii lucrează doar şase ore pe zi

    Oraşul Gothenburg nu a extins experimentul din cauza faptului că proiectul a rămas fără finanţare. Costurile programului erau de aproximativ 12 milioane de coroane (1,3 milioane de dolari), sumă cu cuprindea angajarea celor 17 membri ai personalului suplimentar necesari pentru a umple golurile create de ore de lucru mai scurte.

    Oraşul a avut buget pentru a menţine programul în picioare timp de doar doi ani, iar oamenii legii au spus că ar fi prea scump pentru a pune în aplicare proiectul în întregul municipiu.

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • Sindicatele din administraţie cer discuţii cu Guvernul pe legea salarizării şi ameninţă cu proteste

    “Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) – reprezentativă pentru sectorul ,«Administraţie Publică. Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale» prin Sentinţa Civilă nr. 245/S din 15.12.2016 a Tribunalului Braşov – în urma analizei Proiectului legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice ( termenul ,,UNITARĂ” a dispărut din denumire), îşi exprimă pe această cale revolta faţă de încercarea clasei politice de a feudaliza administraţia publică locală din România, prin crearea unei categorii de vasali ai aleşilor locali, care din momentul intrării în vigoare a Proiectului de lege în forma actuală vor putea stabili după bunul plac salarizarea angajaţilor din primării şi consilii judeţene de pe întreg teritoriul ţării, fără avizul organizaţiilor sindicale, având un prag minim (salariul minim pe economie) şi un prag maxim (salariul viceprimarului). Nu este greu de anticipat care categorie de salariaţi va beneficia de salarizare maximă şi care va fi pe cea minimă”, se arată într-un comunicat de presă al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie, remis miercuri MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Black Sea Oil & Gas SRL atribuie contractul de foraj pentru săparea a două sonde în largul Mării Negre

    Black Sea Oil & Gas SRL (“BSOG”) împreună cu partenerii săi de concesiune anunţă atribuirea unui contract de foraj pentru săparea a două sonde de explorare offshore, situate în perimetrul XV Midia, Zona de Apă de Mică Adâncime, din sectorul românesc al Mării Negre, furnizorului local de servicii de foraj marin GSP Offshore SRL (“GSP”), potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    BSOG a contractat platforma de foraj de tip cantilever “GSP Uranus” pentru forajul a două sonde de explorare în ape cu adâncimea până la 100 de metri, programat să înceapă în trim. IV 2017. Servicii auxiliare precum cele de transport aerian, logistică şi nave de servicii offshore care vor susţine operaţiunile de foraj au fost contractate tot de la GSP.

     “Titularii perimetrului XV Midia, Zona de Apă de Mică Adâncime, vizează prospecte care nu doar consolidează portofoliul de resurse al titularilor, dar, mai important, ar putea alimenta Proiectul de Dezvoltare Gaze Midia, care actualmente constă în descoperirile Ana şi Doina, aflat în faza de obţinere a aprobării pentru dezvoltare”, spune Mark Beacom, CEO BSOG.

    Black Sea Oil & Gas SRL este în curs de obţinere a tuturor aprobărilor necesare pentru realizarea Proiectului de Dezvoltare Gaze Midia. Aceste aprobari includ autorizaţiile din partea ANRE şi ANRM, acordul de mediu şi autorizaţia de construire, autorizaţiile din partea autorităţilor locale şi naţionale, aprobarea Transgaz precum şi aprobarea acţionarilor şi partenerilor noştri. Cu toate că există multe aspecte în materie de legislaţie care trebuie soluţionate, consorţiul vizează obţinerea acestor aprobări în anul 2017. Odată obţinute aceste aprobari, vor fi necesari 2 ani pentru construirea platformei offshore, săparea sondelor de dezvoltare, montarea conductelor offshore şi onshore şi construirea staţiei de tratare a gazelor.

    Black Sea Oil & Gas, deţinută integral de Carlyle International Energy Partners, este o companie independentă de petrol şi gaze cu sediul în România care desfăşoară operaţiuni de explorare, dezvoltare şi exploatare a resurselor convenţionale de ţiţei şi gaze naturale. În prezent portofoliul companiei este alcătuit din concesiunea privind perimetrele XV Midia – Zona de Apă de Mică Adâncime şi XIII Pelican, situate în platforma continentală a Mării Negre, la care BSOG deţine o participaţie de 65% şi calitatea de operator.

  • Noua eră CEZ în România

    „Poate nu este «din cărţi», dar cred în continuare că una dintre valorile de bază ar trebui să fie distracţia; eu cred că oamenii ar trebui să se bucure, ne petrecem o perioadă importantă a vieţii la muncă şi nu cred că ar trebui să fie plictisitor”, descrie, la întrebarea publicului de la Meet the CEO, una dintre valorile după care se ghidează în carieră Martin Zmelik, executivul de origine cehă care conduce grupul CEZ în România. Aceasta se leagă şi de menţinerea armoniei din interiorul companiei, mai ales în contextul în care, în domeniul pe care activează, de multe ori aceasta nu se regăseşte în afara companiei. „Suntem totuşi o corporaţie, astfel că este uşor de spus, greu de implementat. Dar am avut atât de multe provocări pe piaţă încât trebuie să limităm conflictele interne, cred că trebuie să existe o anumită armonie şi echilibru în echipă. Sunt destule provocări în afară, de ce să creezi şi unele interne; dar gândirea pozitivă este foarte importantă şi valoroasă.”

    A doua valoare pe care se bazează este dezvoltarea continuă şi constantă: „keep moving” (continuaţi să vă dezvoltaţi), dacă te opreşti din dezvoltare, rezistenţa şi calitatea muncii pe care o faci se pierd pe termen lung. „Gândeşte-te cum poţi face lucrurile mai bine ziua următoare. Discuţia nu este despre a fi cel mai bun în prezent şi să ai cele mai bune rezultate, ci este mai bine să vedem cum putem îmbunătăţi ce am realizat până acum; este, de altfel, mottoul după care se ghidează compania.” A treia valoare pe care o punctează este integritatea: „Cred că ar trebui să fii capabil să te vezi în oglindă în fiecare dimineaţă şi să îţi placă să te uiţi în ochii tăi pentru ceea ce faci, lucru care nu este uşor”.

    Martin Zmelik vorbeşte deschis audienţei de la evenimentul Meet the CEO, de altfel acesta este al doilea la care participă; executivul spune că, alături de sport, discuţiile de acest tip, cu oameni care nu fac neapărat parte din domeniul lui de activitate, îl inspiră şi reprezintă una dintre modalităţile preferate de el de petrecere a timpului liber. A precizat de la începutul evenimentului că preferă un dialog liber cu participanţii, şi nu un monolog: „în fiecare zi aici învăţ, aflu lucruri care mă inspiră”.

    Ei au acceptat provocarea, astfel că Zmelik a răspuns la toate curiozităţile auditoriului. Discursul lui dezvăluie o fire introspectivă, preocupată de autoanaliză; CEO-ul CEZ România face pauze scurte înainte de a răspunde întrebărilor diverse ce vin din partea audienţei, de la modul de funcţionare a grupului, atât în România, cât şi pe plan internaţional, până la modul în care îşi organizează agenda zilnică şi tributul plătit pentru conducerea unui business de aproximativ jumătate de miliard de euro (485 milioane de euro în 2015, cel mai recent an pentru care există informaţii financiare disponibile). Iar dacă la primul eveniment Meet the CEO la care a participat, în urmă cu aproximativ doi ani, spunea că este prea tânăr pentru a oferi 10 sfaturi de carieră tinerilor, la finalul acestei discuţii a simţit chiar nevoia să îl ofere pe al 11-lea: „Nu evitaţi luarea unei decizii, această situaţie vă va urmări”.

    Povestea CEZ pe piaţa locală a început în 2005, acelaşi an când Martin Zmelik, care la vremea aceea avea 31 de ani, decidea să accepte responsabilitatea de a coordona businessul internaţional al CEZ, cea mai mare companie de servicii energetice din Europa Centrală şi de Est. Şi-a început cariera în cadrul grupului ca manager al portofoliului internaţional al

    CEZ, astfel că la momentul achiziţiei din România era responsabil de punerea bazelor companiei şi de administraea a 15 pieţe şi

    50 de companii ale grupului în regiune, potrivit informaţiilor anterioare oferite Business Magazin. Înainte de a veni la CEZ, Zmelik a lucrat în domeniul financiar, IT şi management de proiect la Komercni Banka şi la Ceska Pojistovna (Komercni Banka este membră a Société Générale, iar Ceska Pojistovna este una dintre cele mai mari companii de asigurări din Republica Cehă). A început „cu mânecile suflecate, cu Exceluri şi numere”. Una dintre companiile în care a lucrat anterior a trecut printr-un proces de privatizare când se afla în prag de faliment. După doi ani, compania a fost salvată şi privatizată cu succes; „la vremea aceea, să ai un astfel de proiect reprezenta foarte multă adrenalină, presupunea multă muncă”. Tot de aici a pornit şi curiozitatea sa legată de activităţile internaţionale: „Am fost preluaţi de companii internaţionale, am avut o oportunitate unică prin care să înţeleg ce activităţi generează valoare şi apoi m-am alăturat unei alte industrii”.

    În România a venit în 2010, iar parte din mandatul lui Zmelik s-a suprapus peste perioada în care CEZ a luat decizia să investească 1,1 miliarde de euro în cel mai mare proiect eolian din România şi din Europa. Comunele Fântânele şi Cogealac din Constanţa aveau să ţină titlurile ziarelor din întreaga Europa; în perioada 2009-2013, proiectele eoliene au atras mai bine de 4,5 miliarde de euro în România, fiind de departe cel mai important business care a prins avânt, la propriu şi la figurat, în anii crizei. CEZ a finalizat această investiţie în 2012, dar parcul a apucat să funcţioneze doar un an, iar povestea eoliană de succes a durat puţin pentru că, la presiunea industriei, guvernul s-a văzut forţat să reducă schema de sprijin pentru a proteja locurile de muncă. Din vara anului 2013, investiţiile au îngheţat, iar de la număratul banilor făcuţi din bătaia vântului investitorii au început să contabilizeze pierderile. În 2014, de pildă, CEZ a înregistrat o pierdere de 871,6 milioane de lei din operaţiunile locale, aproape 744 de milioane de lei venind doar din reevaluarea proiectului eolian. Deşi este discret în ceea ce priveşte rezultatele recente obţinute de grupul ceh în România, spune că 2016 „a fost unul dintre cei mai buni ai companiei în România”.

    Odată cu retragerea din marile proiecte, CEZ s-a concentrat pe activitatea de bază, pe distribuţia de energie şi pe recalibrarea costurilor. Din punct de vedere operaţional, CEZ alimentează cu energie regiunea Olteniei, respectiv 1,4 milioane de consumatori, împărţiţi în şapte judeţe. Pe segmentul distribuţiei de energie electrică, compania are o cotă de piaţă de 15-17%, iar în ceea ce priveşte vânzarea de energie, cota de piaţă este de 7-8%.

    oua ediţie.

  • Motivul pentru care angajaţii Apple nu luau niciodată masa cu Steve Jobs: “Nimeni nu ocupa locurile de lângă el”

    CEO-ul Apple Steve Jobs a devenit cunoscut mai ales pentru exigenţele sale în materie de designul produsului şi dezvoltarea companiei. O mare parte din aceste standarde implicau convingerea angajaţilor să muncească din greu şi să fie pregătiţi în orice moment – valori pe care Jobs le lua foarte în serios, potrivit unui fost angajat citat de Business Insider.

    David Black a lucrat la Apple timp de aproape 12 ani înainte de a părăsi compania pentru a-şi înfiinţa propriul start up. Black a declarat că, deşi nu a interacţionat cu Jobs prea mult, s-a aflat în apropierea lui suficient de mult timp astfel încât să observe cum prezenţa lui influenţa angajaţii. Spre exemplu, când Jobs îşi lua prânzul pe o peluză din apropierea companiei, angajaţii îşi terminau pauza cu 15-20 minute înainte ca Jobs să intre în zonă.

    “Nimeni nu ocupa locurile de lângă el. Doar pentru că trebuia să fii pregătit pentru acel moment.”, a spus Black. Unul dintre primele lucruri pe care le înveţi la Apple este să fii pregătit să răspunzi la întrebarea “La ce lucrezi acum?”. Un exemplu în acest sens este dat de un reprezentant de vânzări care s-a întâmplat să fie în acelaşi lift cu Jobs la plecarea de la birou. Jobs l-a întrebat la ce lucreză în ziua respectivă, iar el a spus că a vândut software toată ziua. “Făcea lucruri de genul acesta pentru a vedea cum răspund oamenii. Cred că este o chestiune care ţine de putere”, a spus Black.

    Un intern care s-a aflat în aceeaşi situaţie, i-a spus lui Jobs că lucrează la QA (quality assurance) pentru un produs. Jobs l-a întrebat apoi „De ce cobori atunci? Ar trebui să urci pentru am lucra”. Internul s-a îngălbenit brusc, moment în care Jobs i-a spus că glumea.

    Un alt intern care s-a întâlnit cu Jobs în lift şi i-a spus despre proiectul la care lucru, Jobs i-a cerut să vadă proiectul chiar în acel moment, în lift. „Acesta este motivul pentru care nu voiau să împartă acelaşi spaţiu cu Steve. Erau nevoiţi să îndeplinească diverse sarcini pe loc”. 

     

  • Proiect: “Parcagiii” să fie sancţionaţi cu muncă în folosul comunităţii şi chiar închisoare

    Proiectul lansat în dezbatere publică prevede că “parcagiii” pot fi sancţionaţi fie cu prestarea a 50 de zile de activităţi neremunerate în folosul comunităţii, fie cu condamnarea la închisoare dacă infracţiunea este înfăptuită de mai multe ori:

    „Am lansat în dezbatere publică un proiect de lege care mi-a fost solicitat în ultima vreme de către societatea civilă şi care îşi propune să combată exploatarea ilicită a locurilor de parcare. Suntem familiarizaţi cu fenomenul „parcagiilor” de serviciu, mai ales în Bucureşti şi marile oraşe, şi care a căpătat amploare în ultima vreme: uneori prin ameninţări, prin folosirea unui limbaj licenţios, diverse persoane care nu au niciun drept asupra locurilor de parcare le blochează şi condiţionează ocuparea acestora. O realitate socială care a scăpat de sub control şi care are nevoie de un răspuns pe măsură”, spune iniţiatorul proiectului, Ovidiu Raeţchi.

    Acesta spune că infracţiuni similare sunt sancţionate cu închisoarea sau amenda, potrivit Codului Penal:

    „Potrivit proiectului de lege pe care l-am iniţiat, cel care înfăptuieşte această infracţiune pentru prima dată are posibilitatea de a presta un număr de 50 de zile de activităţi neremunerate în folosul comunităţii. În cazul în care repetă infracţiunea, atunci cel care percepe o taxă de parcare fără să aibă autorizare în acest sens sau drept de folosinţă asupra spaţiului respectiv poate fi sancţionat cu închisoare de la 6 luni la 1 an. La ora actuală, Poliţia nu dispune de o legislaţie clară şi eficientă pentru combaterea acestui fenomen”, declară Raeţchi.

    Proiectul de lege va fi depus în perioda următoare la Camera Deputaţilor.