Membrii Comisiei de revizuire au adoptat un amendament prin care este instituită în cazul ICCJ obligaţia de a fi adoptată o lege specială.
“Organizarea şi funcţionarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se stabilesc prin lege specială”, precizează amendamentul care completează articolul 126 din legea fundamentală.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Astfel, a fost introdus un alineat nou la articolul 75, cu următorul cuprins: “Parlamentul numeşte sau alege, după caz, în condiţiile stabilite prin lege sau prin regulamentul propriu de organizare şi funcţionare: a) Avocatul Poporului; b) directorii Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe”.
Totodată, Comisia de revizuire a stabilit şi că preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Legislativ, consilierii Curţii de Conturi, preşedintele Consiliului Economic şi Social şi preşedintele Autorităţii Electorale Permanente vor fi numiţi sau aleşi de Senat.
Astfel, a fost introdus un alt alineat nou tot la articolul 75, cu următorul cuprins: “Senatul numeşte sau alege, după caz, în condiţiile stabilite prin lege sau prin regulamentul propriu de organizare şi funcţionare: a) preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Legislativ; b) consilierii Curţii de Conturi; c) preşedintele Consiliului Economic şi Social; d) preşedintele Autorităţii Electorale Permanente; e) reprezentanţii oricărei alte autorităţi sau instituţii publice aflate sub control parlamentar sau, care potrivit legii, prezintă Parlamentului rapoarte sau alte dări de seamă privind propria activitate”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Amendamentul PDL – “Parlamentul este alcătuit dintr-o singură Camera” – a întrunit un singur vot “pentru”, al deputatului PDL Valeria Schelean, două abţineri din partea membrilor PPDD şi 15 voturi “împotrivă”, ale PSD, PNL, UDMR şi minorităţilor naţionale.
Deputatul PDL Valeria Schelean a susţinut că este necesară adoptarea amendamentului pentru a se respecta referendumul din 2009, invocând din jurisprudenţa Curţii Constituţionale care a invocat respectarea consultării populare pentru unicameral.
Deputatul PSD Ioan Adam a afirmat că în proiectul USL din campania pentru parlamentare a fost inclusă tema revizuirii Constituţiei, cu formula menţinerii sistemului bicameral.
Deputatul minorităţilor naţionale Varujan Pambuccian a declarat că un parlament unicameral este o invitaţie la autoritarism, iar cel bicameral oferă o garanţie că accesele de autoritarism sunt limitate.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Reinheitsgebot”, sau legea purităţii berii, spune că berea nemţească nu poate fi fabricată decât din malţ, hamei, drojdie şi apă. Federaţia Berarilor Germani a trimis Guvernului federal o scrisoare în care precizează că schimbările legislative pe care le are în vedere executivul nu sunt în măsură să garanteze securitatea surselor de apă potabilă, conform cerinţelor din legea purităţii berii.
Scrisoarea precizează că industria berii este dependentă de puritatea apei de băut iar procesul de extracţie al gazelor poate afecta parţial sau total calitatea apei.
Berlinul a amânat adoptatarea unei legislaţii a gazelor de şist de mai multe ori. La jumătatea lunii mai cabinetul Merkel a fost de acord cu o propunere care privea interzicerea exploatării gazelor de şist în zonele hidrografice ce alimentează lacuri care constituie surse de apă potabilă, cum este Lacul Constance din sudul Germaniei.
Pentru un singur puţ săpat în vederea extracţiei gazelor de şist se folosesc între 11 şi 19 milioane de litri de apă curată.
La mijlocul acestei săptămâni liderii europeni au discutat la Bruxelles despre viitorul industriei gazelor de şist. Premierul britanic David Cameron a decalrat reporterilor că Europa nu trebuie să piardă cursa globală a gazelor de şist; bătrânul continent deţine 75% din rezervele pe care le au Statele Unite, dar America forează de 100 de ori mai repede ddecât Europa, a adăugat premierul britanic.
Subiectul gazelor de şist a fost abordat şi de premierii român şi polonez. Donald Tusk a declarat la finalul discuţiei cu premierul Victor Ponta, aflat în vizită în Polonia, că statele pe care le reprezintă sunt interesate de promovarea gazului de şist şi diversificarea resurselor de energie, având idei comune referitoare la politica mediului şi cea energetică.
“Avem idei comune referitoare la politica mediului, politica energetică. Importantă este ideea uniformă, identică, în ceea ce priveşte gazul de şist. şi România, şi Polonia sunt interesate de promovarea celor întreprinse pentru gazul de şist şi diversificarea resurselor”, a spus Tusk, într-o conferinţă de presă susţinută, miercuri, împreună cu Ponta.
Premierul polonez a adăugat că sprijină “concepţia Nabucco”, ca soluţie pentru diversificarea surselor de energie.
La rândul său, premierul Victor Ponta a arătat că noi surse de energie presupune independenţă şi securitate energetică.
“La politicile energtice, pentru România, ca şi pentru Polonia, este esenţială coordonarea noastră la nivelul politicilor europene. Am făcut acest lucru natural chiar în cadrul Consiliului European. Noi surse de energie pentru Polonia, pentru România, pentru Europa înseamnă un obiectiv strategic, înseamnă independenţă pentru ţările noastre, independenţă şi securitate energetică, lucruri esenţiale pentru dezvoltarea în continuare a celor două ţări”, a spus Ponta.
El a adăugat că Polonia reprezintă un model pentru România şi un partener privilegiat, fără să existe interese contrare în vreun domeniu între cele două ţări, şi a precizat că autorităţile de la Bucureşti au multe de învăţat de la cele poloneze în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene şi reorganizarea administrativ-teritorială.
Cei doi premieri au asistat şi la ceremonia de semnare de către miniştrii de resort din cele două ţări a unui protocol de continuare a colaborării militare bilaterale, ca state membre NATO, prim-ministrul polonez afirmând că atât el, cât şi premierul Ponta au confirmat, “şoptindu-ne unul altuia” în timpul ceremoniei, că această colaborare între serviciile speciale ale celor două ţări este “absolut excepţională” şi evaluată la un nivel foarte ridicat de către aliaţi.
Amendamentul formulat de Gorghiu a fost susţinut inclusiv de deputatul UNPR Eugen Nicolicea, care a susţinut iniţial reducerea vârstei de vot la 17 ani.
Împotriva propunerii s-a exprimat deputatul UDMR Marton Arpad, care a susţinut că, potrivit legislaţiei româneşti, din punct de vedere juridic discernământul deplin poate fi atins la 18 ani, când persoana poate obţine drepturi depline asupra proprietăţii.
În replică, Gorghiu a menţionat că, potrivit legislaţiei în vigoare, tinerii se pot angaja la această vârstă fără să aibă acordul părinţilor, plătind inclusiv taxe şi impozite la momentul angajării.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit amendamentului la articolul 12 alineatul 1 adoptat de către membrii Comisiei pentru revizuirea Constituţiei, “drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu”.
În forma actuală, Constituţia stabileşte că “drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu”.
Membrii comisiei pentru revizuirea Constituţiei au respins toate amendamentele care ar fi introdus în legea fundamentală o zi naţională de 10 Mai, formulate de senatorul PNL Victor Ciorbea, dar şi de grupurile parlamentare al PNL.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Membrii Comisiei au adoptat, cu 18 voturi “pentru” şi două voturi “împotrivă”, amendamentul depus de Chiuariu, la articolul 4, alineatul 2, astfel: “România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi. Orice discriminare bazată pe sex, culoare, origine etnică sau socială, trăsătură genetică, limbă, credinţă sau religie, opinii politice sau de altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere, dizabilităţi, vârstă sau orientare sexuală este interzisă”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
În Comisia de revizuire a Constituţiei a fost modificat articolul 3, alineatul 3, astfel: “Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe, judeţe şi regiuni. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii”.
Alte amendamente propuse în cazul regionalizării din partea PPDD şi PDL au fost respinse
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“S-a decis în BPN că vom merge în continuare cu Legea Ponta-Antonescu la ambele Camere, cu 290 de deputaţi şi 100 de senatori, cu uninominal pe ambele Camere. E legea depusă, o susţinem în continuare. E decizia BPN, cu acest mandat vor merge Valeriu Zgonea şi Ilie Sârbu la discuţiile cu colegii din USL”, a spus Ivan.
Legea a fost depusă la Parlament anul trecut şi declarată neconstituţională de CC.
Ivan a spus că Legea Ponta-Antonescu a fost declarată neconstituţională anul trecut de către Curtea Constituţională întrucât era depăşit termenul de şase luni până la alegeri în care se mai puteau aduce modificări legislaţiei electorale, lucru care nu mai este valabil în prezent.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ponta a declarat, luni, după şedinţa USL, că acordul de funcţionare a USL va conţine amendamente referitoare la limita peste care membrii Uniunii nu pot trece fără a fi sancţionaţi.
“Ideea e să avem un semn de avertizare pentru membrii noştri, care e limita peste care nu pot trece cât eşti într-o coaliţie, şi mecanisme rapide clare prin care una din părţi sau Guvernul să ne adresăm partidelor componente pentru a se lua măsuri”, a spus Ponta.
El a arătat că această limită este ştiută de liderii USL, problema constând în redactarea sa.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro