In top conduce senatorul PSD Florin Constantinescu, firmei la
care senatorul este actionar, ACK, aprobandu-i-se, in 2010, din
fondul de mediu, un proiect de 16,3 milioane de euro, din care 4,7
nerambursabili. “Este vorba de un parc eolian de 40 de megawati.
Proiectul a fost depus in 2008, inainte ca eu sa devin senator.
Lucrarea nu a inceput inca”, a declarat, pentru gandul, senatorul
PSD.
Tag: finantare
-
Firmele senatorilor si deputatilor ruleaza 30 de milioane de euro pentru proiecte cu finantare UE
-
Statul reduce drastic prefinantarea pe proiecte UE si retrage banii firmelor fara acte de rambursare
Noul sistem va fi aplicat incepand cu sfarsitul lunii iulie, au
declarat agentiei MEDIAFAX surse oficiale. Pana in prezent, Comisia
Europeana aloca 15% ca avans pentru prefinantarea proiectelor, iar
Guvernul acoperea diferenta pana la 30% din valoarea contractului.
Multe dintre firmele care contracteaza insa prefinantarea nu mai
trimit ulterior facturile aferente cheltuielilor astfel incat
ministerele sa transmita la randul lor actele de decont la
Bruxelles, iar Comisia Europeana nu mai elibereaza alti bani
comunitari pana cand aceste deconturi nu sunt inchise. -
Germania acorda un imprumut de pana la 100 de milioane de euro opozitiei libiene
“Din cauza razboiului purtat de colonelul Muammar Kadhafi
impotriva propriului popor, situatia in Libia este extrem de
dificila”, a explicat ministrul german de Externe, Guido
Westerwelle, intr-un comunicat. “Lipsesc mijloacele pentru a
edifica structurile necesare si a micsora deficitele, de la
echipamente medicale pana la alimente. Rezultatul, oamenii sufera
din ce in ce mai mult, in special in estul Libiei”, a adaugat
ministrul. Libia este afectata de cinci luni de un razboi civil,
dupa o revolta impotriva colonelului Kadhafi, aflat la putere de
peste 40 de ani. Bombardamentele NATO au impiedicat caderea
oraselor controlate de opozantii inarmati, dar nu au reusit sa
provoace inlaturarea regimului. -
Lista bancilor care au anuntat pana acum ca se implica in programul de finantare a Greciei
Liderii europeni au convenit in aceasta saptamana termenii
noului acord de imprumut multilateral pentru Grecia, in virtutea
caruia tara va beneficia de 159 de miliarde de euro in urmatorii
trei ani, din care circa 50 de miliarde vor fi contributie a
creditorilor privati ai tarii, prin rostogoliri de datorii si
cumparari de titluri noi de datorie elena, iar 109 miliarde vor
reprezenta contributia statelor zonei euro si a FMI.Institutul International de Finante (IIF), care a condus
negocierile cu bancile si companiile de asigurari detinatoare de
creante in Grecia, estimeaza ca daca pana la 90% dintre detinatorii
de obligatiuni elene se vor implica in acest program, atunci
contributia lor ar putea ajunge la 54 de miliarde de euro pana in
2014 si la 135 de miliarde pana in 2020.Conform IIF, lista institutiilor financiare participante este pana
la ora actuala urmatoarea:Grecia
Alpha Bank
National Bank of Greece
EFG Eurobank ErgasiasCipru
Hellenic Bank
Bank of CyprusGermania
Allianz
Munich Re
Deutsche Bank
Commerzbank
Bayern LBFranta
AXA
BNP Paribas
Societe GeneraleElvetia
Swiss Credit Suisse
Swiss Re
Zurich FinancialSpania
BBVATurcia
AK BankMarea Britanie
HSBC
Standard CharteredItalia
Generali
Intesa SanpaoloOlanda
INGSuedia
SEBBelgia
DexiaCanada
ScotiabankCoreea de Sud
KB Financial GroupPeru
Banco de Credito de PeruKuweit
National Bank of Kuwait.“Ne asteptam ca numarul institutiilor financiare care sustin
programul sa creasca, pe masura ce variantele de implicare
disponibile vor fi mai bine cunoscute”, afirma IIF intr-un
comunicat.Creditorii privati ai Greciei vor avea de optat intre trei formule
de preschimbare a obligatiunilor elene din portofoliu care ajung la
scadenta pana la finele lui 2019 cu altele noi (cu scadente noi, de
15 sau 30 de ani) si un plan de rostogolire a obligatiunilor
detinute, cu durate si dobanzi diferite. In medie, investitorii
privati isi vor asuma o pierdere de 21% din valoarea actuala a
detinerilor de obligatiuni elene.In cazul preschimbarii obligatiunilor, operatiunea va avea loc in
urmatoarele luni, iar dobanzile vor porni de la 4% pe an si vor
putea ajunge la 5,5% in urmatorii zece ani, daca valoarea
obligatiunilor ramane neschimbata, iar daca valoarea titlurilor noi
va fi redusa cu 20%, investitorii vor putea cere in compensatie
dobanzi intre 5,9% si 6,8%. Acordul va fi conditionat de
angajamentul Greciei de a reinvesti o parte din contravaloarea
noilor obligatiuni sau a celor rostogolite in obligatiuni ale zonei
euro cu rating AAA, care vor servi drept garantii contra
incapacitatii de plata. -
Ce faci cand te critica Banca Mondiala
Banca Mondiala reproseaza ministerului condus de Elena Udrea ca
autoritatile locale au fost astfel descurajate sa mai acceseze
fonduri europene, iar proiectele pe care acestea le dezvolta acum
sunt de o calitate inferioara. In fine, Banca Mondiala considera ca
birocratia excesiva, capacitatea redusa de cofinantare si lipsa de
experienta sunt cauzele absorbtiei scazute a fondurilor
europene.“Sunt de acord cu aproape toate concluziile raportului Bancii
Mondiale. Ele vin sa intareasca toate lucrurile pe care le-am tot
spus fata de activitatea ministerului si fata de nevoia acestuia de
a se schimba”, a dat replica, pe blogul sau, Elena Udrea.“Atat eu personal, cat si alti functionari din MDRT, le-am explicat
expertilor BM problemele si dificultatile cu care ne confruntam,
cerand in schimb solutii de rezolvare si eficientizare a
activitatii ministerului. Am discutat cu cei de la BM asupra
elementelor pe care eu le consideram ineficiente sau redundante.
Printre acestea se numarau suprapunerea programelor ministerului
cu cele ale altor ministere peste POR, dar si nevoia de a
eficientiza activitatea institutiei prin refacerea organigramei si
redistribuirea atributiilor angajatilor”, arata ministrul
dezvoltarii.Concluziile analizei functionale facute de Banca Mondiala au fost
prinse intr-un raport ce urmeaza a fi discutat si aprobat in
Guvern. De mentionat ca asemenea analize functionale au fost
realizate si in cazul altor ministere, adauga Elena Udrea. -
Dati un ban pentru stiinta
Impinsi de nevoia de finantare suplimentara, doi biologi
americani care cautau fonduri pentru a studia o specie de prepelita
din Mexic au obtinut bani apeland la site-ul Kickstarter.com,
oferind donatorilor diverse obiecte, de la tricouri cu imaginea
prepelitei la carti cu autograf sau posibilitatea de a da nume unei
astfel de pasari, in functie de suma donata.La randul sau, o organizatie caritabila din Marea Britanie, Cancer
Research UK si-a infiintat propria pagina pe un site de crowd
funding, Kiva, unde se propun proiecte deja aprobate de oameni de
stiinta, pentru care se cauta finantare alternativa celei deja
acordate de organizatie, iar publicul care doneaza alege proiectele
pe care le sustine.Pe de alta parte, un om de stiinta italian trecut deja prin
chinurile obtinerii de fonduri incearca sa puna pe picioare un site
de crowd funding, Open Genius Project, care sa le asigure finantare
celor care doresc sa inceapa diverse cercetari, dupa ce propunerile
le sunt aprobate de oameni de stiinta. -
Jocuri politice dincolo de Nistru: steaua lui Igor Smirnov apune
Banii nu vor ajunge insa la guvernul controlat de actualul lider
Igor Smirnov: de gestionarea fondurilor se va ocupa parlamentul
transnistrean condus de Anatoli Kaminski, favoritul Moscovei pentru
a-l detrona pe Smirnov la alegerile prezidentiale din toamna din
aceasta republica separatista.Indepartarea lui Smirnov, la care Republica Moldova consimte
tacit, este considerata drept foarte importanta pentru relansarea
negocierilor de pace dintre republica separatista si regimul de la
Chisinau. -
Grecia trece un prim hop: parlamentul a aprobat planul de austeritate (VIDEO)
Votul, in care partidul socialist (PASOK) de guvernament a
reusit sa invinga opozitia, cu o majoritate de 155 de voturi din
300, a avut loc pe fundalul protestelor masive de la Atena si
Salonic contra austeritatii dictate de UE si FMI si al grevei
generale de 48 de ore convocate incepand de marti de
sindicate.Joi va avea loc un al doilea vot, centrat pe diversele
componente ale planului, incepand cu majorarea unor taxe si
impozite si terminand cu
programul de privatizare si ce companii vor fi incluse in el.
Daca parlamentul nu ar fi votat, Grecia ar fi ramas fara finantare
externa la jumatatea lunii iulie.O parte dintre manifestantii din Piata Syntagma din Atena, care
au venit regulat in piata incepand de la finele lunii mai, si-au
facut deja cunoscuta intentia de a ramane acolo inclusiv dupa
incheierea votului din parlament, anticipand ca planul de
austeritate va fi votat de parlament.In cursul manifestatiilor de marti si miercuri au avut loc si
incidente violente, in cursul carora cei cateva sute de anarhisti
prezenti in mijlocul zecilor de mii de oameni iesiti in strada au
provocat ciocniri cu fortele de ordine, aruncand cu pietre si
cocteiluri Molotov in politistii care asigurau ordinea in
piata.Vezi aici fluxuri
video live din Piata Syntagma.Alte fluxuri video live, din alte unghiuri: aici, aici si
aici.Planul de austeritate prevede vanzarea unor active ale statului,
de la monopolul energetic national si pana la operatorii porturilor
Pireu si Salonic, introducerea unor taxe suplimentare pe salarii
intre 1% si 5%, taxe mai mari pentru restaurante si baruri, taxe
mai mari pe combustibili si coborarea plafonului de venit scutit de
impozit de la 12.000 la 8.000 de euro. Ziarul elen To Vima, preluat
de Bloomberg, a calculat ca povara suplimentara pentru o familie
greceasca medie va fi de 2.795 de euro pe an, adica aproape de
echivalentul unui salariu mediu pe o luna.In 2010, economia elena a scazut cu 4,4% si este estimata sa se
contracte cu inca 3,8% in acest an. Datoria este estimata sa
creasca de la 140% la 166% din PIB.