Tag: familie

  • Medicii de familie au decis sa nu semneze contractul cadru, nu mai elibereaza retete gratuite

    Medicii de familie au decis, miercuri, in sedinta Biroului
    executiv, sa nu semneze contractul cadru privind asistenta
    medicala, astfel ca de la 1 iunie pacientii nu mai pot primi
    medicamente compensate si gratuite si nici trimiteri catre
    specialisti.Medicii din Bucuresti s-au reunit, miercuri, la
    Spitalul Universitar de Urgenta, unde au decis in unanimitate sa se
    alieze colegilor din tara si sa nu semneze contractul cadru pe 2011
    – 2012.

    Presedintele Patronatului Medicilor de Familie, Doina Mihaila, a
    spus ca Ministerul Sanatatii a facut absolut tot ceea ce era de
    facut, dar ca nu este suficient. Problema este de fapt a CNAS, care
    in pofida faptului ca a avut un buget egal cu cel din 2010 pentru
    medicina primara, atunci cand acesta trebuia alocat doctorilor de
    familie, a fost mai mic, a sustinut Mihaila.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nunta regala a insemnat o gaura de 250.000 de lire in bugetul familiei Middleton

    Nota de plata a inclus 71 de camere la hotelul Goring din
    apropierea Buckingham Palace, numai acestea costand 85.000 de lire
    sterline, petrecerile dinaintea nuntii, dar si tinutele membrilor
    familiei si bijuteriile aferente. |n calcul n-a intrat insa si
    apartamentul regal din cadrul hotelului de cinci stele, unde si-a
    petrecut Kate Middleton noaptea de dinaintea nuntii.


    Michael si Carole Middleton, parintii printesei Kate, detin o
    firma care organizeaza petreceri si nu s-au abtinut de la
    cheltuieli cu aceasta ocazie.Cu cateva zile inainte de nunta,
    acestia au organizat doua petreceri in cinstea miresei la hotelul
    Goring, platind peste 1.500 de lire sterline pentru o sticla de
    sampanie Dom Perignon si 400 de lire sterline pentru o portie de
    caviar. |n total, petrecerile au costat 25.000 de lire
    sterline.

    Rochia de mireasa purtata de Kate a costat si ea 40.000 de lire
    sterline. |n total, cele trei Middleton – Kate, mama ei Carole si
    sora ei Pippa au purtat rochii in valoare de 70.000 de lire
    sterline, semnate de designeri precum Sarah Burton si Catherine
    Walker. Iar costumele barbatilor din familia Middleton – Michael si
    fiul sau James, au costat in jur de 10.000 de lire sterline.

    O alta cheltuiala uriasa pentru familia Middleton se spune ca ar
    fi fost cea pentru cerceii miresei, care ar fi costat cam 15.000 de
    lire sterline, la care s-au adaugat alte 30.000 de lire pentru
    cerceii si colierul lui Carole, cerceii Pippei si acele de cravata
    din aur ale lui Michael si James.

    Pe lista ar mai fi si pantofii miresei Kate semnati de
    designerul Alexander McQueen, precum si buchetul de mireasa, care
    se ridica la 3.000 de lire sterline.

    |n total, gaura din bugetul familiei Middleton a fost estimata
    la 250.000 de lire sterline, suma pe care familia lui Kate nu pare
    sa fi avut dificultati sa o stranga si sa o cheltuie in mai putin
    de o saptamana, potrivit lui Chas Roy-Chowdhury de la Association
    of Chartered Certified Accountants, citat de DailyMail.

  • Noua Constitutie a lui Orban, sarbatorita cu “Psalmus Hungaricus” la Cluj si in opt orase din Ungaria

    De asemenea, tot luni – a doua zi de Paste – vor fi organizate
    ceremonii in cinstea evenimentului in opt orase din Ungaria, dar si
    la Cluj-Napoca, incepand de la ora 19. “Psalmus Hungaricus”,
    lucrare de Zoltan Kodaly, unul dintre cei mai importanti
    compozitori ungari, va fi cantat in prima parte a programului, in
    toate cele 10 locuri unde se sarbatoreste noua constitutie.

    Documentul, care va intra in vigoare la 1 ianuarie 2012, are la
    baza un proiect ultraconservator al premierului Viktor Orban, cu
    referiri la Dumnezeu si la familia traditionala. In preambulul sau,
    plin de formule care tin de un patos istoric, crestin si
    nationalist, noua constitutie promite sa ocroteasca “unitatea
    spirituala si intelectuala” a natiunii maghiare, “rupta in mai
    multe parti in timpul furtunilor istoriei”.

    Opozitia considera insa ca textul incalca libertatile fundamentale
    si constituie un mijloc pentru ca premierul sa consolideze puterea
    sa si a partidului sau. Noua constitutie a fost aprig contestata
    atat de opozitie, cat si de organizatii feministe – care contesta
    faptul ca in document se spune ca viata persoanei incepe din
    momentul conceptiei -, precum si de organizatii de aparare a
    drepturilor omului si asociatii de aparare a drepturilor
    homosexualilor.

  • Putea sa fie latifundiara, dar s-a facut actrita. Ce afaceri are familia lui Nicole Kidman

    Nicole Kidman nu face parte din categoria actorilor care au
    venit la Hollywood sa se imbogateasca. Potrivit Daily Mail, familia
    acesteia se numara printre cei mai mari proprietari de terenuri din
    lume, prin intermediul companiei Kidman Holdings. Astfel, acestia
    detin 10 milioane de hectare de terenuri, ceea ce ii plaseaza pe
    locul al optulea in topul celor mai mari latifundiari ai planetei.
    Sunt insa pe primul loc in topul proprietarilor privati de
    terenuri, cu suprafete mai mari fiind listate doar anumite
    state.


    Regina Marii Britanii domina acest top, cu 2,7 miliarde de
    hecatre detinute, in 32 de tari. Insumate, proprietatile detinute
    de Regina inseamna 18,3% din terenurile lumii.Al doilea mare
    proprietar de terenuri din lume este regele Abdullah al Arabiei
    Saudite, locul trei fiind ocupat de Papa. Pe urmatoarele locuri se
    plaseaza regele Mohammed, din Maroc, si regele Thailandei,
    Bhumibhol.


    Cea mai mare parte a terenurilor detinute de familia Kidman este
    ocupata de ferme. Kidman Holdings este un gigant cu traditie, fiind
    infiintat in secolul al XIX-lea, de catre Sir Sidney Kidman, unul
    dintre stramosii celebrei actrite. Se pare ca acesta s-a lansat in
    afaceri pornind de la zero, dupa ce la varsta de 13 ani a fugit de
    acasa si a fost nevoit sa se descurce de unul singur. Unicul sau
    “capital” din acel moment era un cal pe jumatate orb. Sir Sidney
    Kidman a murit in 1935.


    Parintii actritei si-au construit insa cariere in domenii care
    nu au nicio legatura cu afacerile imobiliare. Tatal sau, Anthony,
    este inginer biochimist, in timp ce mama sa, Janelle, lucreaza in
    sistemul de invatamant. Purtatorul de cuvant al vedetei a refuzat
    sa comenteze orice legatura de sange intre Nicole Kidman si
    proprietarii Kidman Holdings.

  • Cum invata parintii sa-si educe copiii

    Odata cu deschiderea centrului a fost lansata si campania
    educationala “Copilul tau e Dl. Goe?” ce cuprinde 6 seminarii
    online gratuite (in fiecare marti) incepand cu 22 februarie si un
    concurs adresat gradinitelor si parintilor.

    Cifra de afaceri estimata a centrului educational se plaseaza la
    circa 37.000 de euro pe luna. Cu o capacitate de circa 200 de
    copii, centrul are mai multe module – Clasa Einstein, Clasa TEACCH,
    After School si Scoala de Bone si are o gama de servicii pentru
    educatia si dezvoltarea armonioasa a copilului – atat a celui
    sanatos, cat si a celui cu dizabilitati. Pentru copiii cu
    dizabilitate, in functie de gradul de deficienta, Centrul ofera
    servicii de logopedie, recuperare neuropsihomotorie la copilul cu
    tulburari in dezvoltare, tulburari in spectru autist, retard
    psihic, intarziere in dezvoltare, ADHD, sindroame genetice si alte
    comorbiditati.

  • Parlamentarii au afaceri cu statul de 258 de milioane de euro

    24 din 137 de senatori au afaceri declarate in suma de 33,4
    milioane de euro, iar 48 de deputati din 334 au afaceri de 224,8
    milioane de euro, informeaza site-ul cursdeguvernare.ro. Din punct de vedere al repartitiei
    politice, afacerile merg aproape simetric cu repartizarea
    mandatelor: 24 de parlamentari avand afaceri cu statul sunt ai PDL,
    20 de la PSD, 15 PNL, 9 UDMR, iar cate unul au conservatorii,
    progresistii, independentii si Forumul Democrat al Germanilor din
    Romania.

    In lista figureaza nume sonore, precum Elena Udrea, Sorina
    Placinta, Silviu Prigoana, Valeriu Tabara, Verestoy Attila, Dan
    Nica, Relu Fenechiu, Dan Voiculescu. Insa pomenitii, cu exceptia
    ultimului, desi se pozitioneaza in jumatatea superioara a
    clasamentului, intre cei 72, din punctul de vedere al valorii
    contractelor cu statul, nu ocupa primele pozitii. Acestea le revin
    unor parlamentari mai putin cunoscuti, dar care au incasat si mai
    incaseaza sume de zeci de milioane de euro de la autoritati locale
    sau centrale, companii de stat, regii autonome. Asa sunt senatorii
    Ion Toma (afaceri de 22,5 milioane de euro) si Florin
    Constantinescu (16 milioane de euro) si deputatii Constantin Mazilu
    (13,5 milioane de euro), Florin Anghel (11,7 milioane de euro),
    Horia Teodorescu (9 milioane de euro), Gheorghe Ana (5 milioane de
    euro).

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Harta politicienilor locali si afacerile lor cu statul. Prefect: “Aduc bani, iau bani”

    Majoritatea prefectilor, primarilor, sefilor de consilii
    judetene si adjuncti ai acestora si-au trecut, in 2010, afacerile
    pe numele altor membri ai familiei. Motivul: pentru a putea face in
    continuare afaceri cu statul fara a fi acuzati de conflict de
    interese. Alti demnitari locali nu au avut incredere nici in
    familie si au pastrat afacerile pe numele lor, chiar daca legea le
    interzice acest lucru. Acestia se impart in doua categorii: cei
    care fac afaceri chiar cu unitati de stat care le sunt
    subordonate(lucru interzis de lege) si cei care fac afaceri cu bani
    publici care nu provin din bugetul pe care il gestioneaza.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Lungmetrajul SF se incheie: daca nasti dupa 1 ianuarie, stai un an acasa

    Modificarile nu vor fi aplicate si beneficiarilor actuali.
    Potrivit premierului, mamele care se vor intoarce la munca vor
    primi o prima de intoarcere de 500 de lei si vor putea opta pentru
    concediu fara plata pentru urmatorul an.

    “Incepand cu anul 2011, situatia va fi urmatoarea: durata
    indemnizatiei – un an; valoarea indemnizatiei – la fel ca si acum,
    minim 600 lei, maxim 3.400 lei; prima de reintoarcere de 500 lei;
    concediu fara plata, ca posibilitate, pe parcursul celui de-al
    doilea an, cu mentiunea ca oricand parintele se intoarce la munca,
    pana la epuizarea celor 24 de luni, primeste prima de 500 lei.
    Pentru cei care vor intra sub incidenta indemnizatiei, adica pentru
    copiii care se vor naste in 2011, de atunci valoarea indemnizatiei
    va fi aceeasi ca si acum, dar durata va fi de un an, cu
    posbilitatea de a merge intre 12 si 24 luni cu concediu fara plata.
    Oricand in aceasta perioada de timp, parintele se intoarce la
    munca, primeste o prima de intoarcere de 500 lei pe luna”, a spus
    Boc.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Comenteaza cu Anca si Ana: Reducerea indemnizatiei de crestere a copilului

    Ana crede ca statul roman este totusi generos

    Romania are spor natural negativ. Pe scurt, avem nevoie de cat
    mai multi nou-nascuti. Mai clar de atat, pentru ca Romania sa
    revina la spor natural pozitiv, fiecare familie ar trebui sa faca
    macar trei copii. Asta nu se intampla, in mod evident, este greu de
    crezut ca se va intampla in curand, asa ca dincolo de ratiuni care
    tin de implinirea personala, cresterea numarului de nasteri ar
    trebui sa fie incurajata si de un sistem mai confortabil pentru cei
    care sa pregatesc sa-si mareasca familia.

    Asta a fost probabil intentia Ministerului Muncii, atunci cand a
    extins perioada in care mamele puteau sta acasa pentru a-si ingriji
    copiii, de la un an la doi ani, si a majorat valoarea
    indemnizatiei, de la 600 de lei, la 85% din media veniturilor
    salariale nete, din care se plateau contributii sociale, realizate
    in ultimul an. Acum, ambele au scazut, iar mamele vor sta acasa
    doar un an, in care vor primi tot 85% din venituri, din al doilea
    an urmand sa primeasca doar 500 de lei pe luna. Asta daca aleg sa
    nu se intoarca la serviciu. Fata de cum arata legislatia in Romania
    anul trecut, situatia este nemultumitoare.

    Fata de cum stau lucrurile in alte tari, ne aflam inca in
    parametri mult mai generosi. Iata cateva exemple: in Austria,
    femeile nu primesc indemnizatie pentru concediul de maternitate mai
    mult de 16 saptamani, in Grecia perioada legala este de 17
    saptamani, iar in Ungaria se primeste indemnizatie de maternitate
    timp de 24 de saptamani. Sa vedem cum stau lucrurile si pe alte
    continente – Statele Unite ale Americii nu sunt deloc generoase in
    aceasta privinta. Nu platesc nici macar o zi de concediu maternal,
    insa mamele pot sta acasa trei saptamani, fara sa fie platite de
    stat sau de compania angajatoare. Pentru Asia si Africa, media este
    de trei luni.

    Sigur, multe dintre aceste tari nu se confrunta cu problemele
    noastre demografice, insa este foarte probabil ca autoritatile sa
    fi inteles ca natalitatea poate fi stimulata si prin alte metode,
    mult mai constructive decat concediile de maternitate indelungate
    si bine platite. Un exemplu ar fi crearea unui sistem bine pus la
    punct de educatie si ingrijire prescolara, cu crese care primesc
    copii chiar si de cateva luni, cu multinationale care au in sediu
    si centre de ingrijire, astfel incat mamele sa poata fi aproape de
    copii chiar si atunci cand lucreaza. La fel de mult conteaza si
    diferentele dintre calitatea vietii si venituri. Este mult mai
    simplu sa te intorci la serviciu la la scurt timp dupa nastere
    intr-o tara in care angajarea unei bone nu reprezinta un capriciu,
    ci un fenomen uzual.


    Anca este de parere ca statul roman nu are o strategie
    coerenta

    Intentia statului de a diminua perioada platita in care mamele
    au putut sta acasa pentru a-si creste copiii nu este prea bine
    primita, mai ales in randul viitorilor parinti. Este drept,
    perioada mai ridicata a concediului pentru cresterea copilului,
    precum si indemnizatia mai consistenta a favorizat cresterea
    natalitatii, inclusiv in mediul corporatist – in multe companii s-a
    simtit puternic impactul deciziei guvernantilor, iar destule
    birouri au ramas in aceasta perioada neocupate. Nu numai atat, dar
    multe mame au fost indemnate de noul sistem sa stea acasa intreaga
    perioada si sa ia chiar in calcul posibilitatea de a face un al
    doilea copil inainte ca primul sa implineasca doi ani.

    Intre timp, campul muncii a avut destul de mult de suferit din
    acest punct de vedere, iar companiile s-au vazut nevoite fie sa
    puna presiune mai mare pe angajatii ramasi in companie, fie sa-si
    creasca forta de munca si sa faca fata cheltuielilor mai mari la
    intoarcerea mamelor la lucru, dat fiind ca exista obligativitatea
    de a le pastra postul sau de a le oferi o pozitie echivalenta timp
    de sase luni.

    Diminuarea perioadei de la doi la un an si implicit reducerea in
    ansamblu a indemnizatiei pe care trebuie sa o plateasca statul in
    decursul concediului pentru cresterea copilului are in sine o
    singura justificare, chiar daca nu tocmai pe placul populatiei si
    probabil riscanta in raport cu sporul natural din Romania. Bugetul
    de stat este sugrumat. In aceste vremuri de criza, contributiile
    prin taxe si impozite la buget s-au diminuat, chiar daca procentual
    cotele de contributie au crescut pe alocuri (o baza mai mica de
    contribuabili, fie ca vorbim de angajati sau de angajatori,
    inseamna in final o contributie totala mai redusa). Iar statul pare
    sa fi ajuns sa nu-si mai poata permite sa sustina deopotriva
    somerii, pensionarii, parintii si copii, alaturi de alte categorii
    defavorizate, asa ca incepe sa refaca toate calculele.

    Problema ar fi faptul ca in Romania nu pare sa existe un set de
    prioritati bine definit, iar autoritatile prefera sa investeasca in
    lucruri poate frumoase, dar care nu inlesnesc prea mult viata
    romanilor si asa saraci prin comparatie cu vecinii din Vest. Cu o
    indemnizatie pentru cresterea copilului mai mica, un ajutor de
    somaj si el mai redus si alte masuri asemenea, s-ar putea sa nu ne
    ramana altceva de facut decat sa revenim poate la o serie de
    practici mai putin corecte din care pana la urma tot statul va avea
    de pierdut.

    Pe de alta parte, nu ma intelegeti gresit, nu sunt deloc de
    acord cu situatia, insa nu pot sa nu ma intreb cum de s-au
    descurcat atatea familii inainte de noua legislatie, cand perioada
    era oricum mai redusa, iar indemnizatia era aceeasi pentru toata
    lumea – 600 de lei, plus alocatia copilului? Se nasteau copii si
    atunci, iar mamele nu se plangeau prea mult si nu protestau in
    strada ca un an nu le ajunge pentru a-si creste copilul sau ca
    indemnizatia nu le ajunge pentru lapte praf si Pampers. Nimic de
    zis, suntem mai saraci in criza decat acum cativa ani raportat la
    puterea de cumparare, dar un parinte care asteapta sa creasca un
    copil doar din indemnizatie nu face decat sa se amageasca. Si nu
    vorbim aici despre perioada ulterioara primilor doi ani, cand si
    cheltuielile incep sa creasca.

    In fond, un copil n-ar trebui sa se nasca doar din motive
    banesti, iar cresterea natalitatii n-ar trebui sa fie doar o
    problema de natura financiara pentru stat. Daca vor sa se alinieze
    practicilor mondiale, guvernantii ar trebui sa se alinieze pana la
    capat si sa ofere totdata si un sistem intreg prin care parintii sa
    stea acasa cu nou-nascutii doar pana la varsta de un an, mai exact
    crese, gradinite sau bone care sa nu ceara intr-o luna mai mult
    decat castigurile unuia dintre parinti. Iar 500 de lei pe luna in
    plus fata de salariu in al doilea an, daca intentiile statului se
    vor materializa, sunt doar frectie la picior de lemn.

    Si atunci, care mai e toata strategia? Sa reduci acum din
    cheltuieli ca sa ajungi peste niste ani sa nu mai ai de unde sa
    incasezi venituri?

  • Concediul maternal, redus la jumatate. Indemnizatia va fi 85% din salariu

    “Ministrul Muncii are sprijinul nostru pentru varianta propusa
    de dansul, aceasta varianta prevede pastrarea sumelor pentru care
    se da ajutorul pentru mame, timp de 12 luni, adica minim 600 de
    lei, nu mai mult de 3.400 de lei, in cuantum de 85% din salariul pe
    ultimele 12 luni “, a declarat vicepresedintele PDL Cristian
    Boureanu, dupa sedinta Biroului Permanent National al PDL.

    El a aratat ca dezbaterile din BPN au fost in legatura cu
    pastrarea acestui cuantum, dar si cu perioada in care se va acorda
    aceasta suma. Boureanu sustine ca femeile care au curajul sa-si
    asume raspunderea unei decizii de a naste un copil si au servicii
    bune trebuie sa fie incurajate sa se intoarca la serviciu, primind
    o suma de 500 de lei lunar, pentru cele care se intorc in campul
    muncii dupa primele 12 luni.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro