Tag: credite

  • Numarul creditelor acordate a crescut, dupa reducerea dobanzilor

    Astfel, cererea a crescut din martie si cu 20%, mai ales ca apartamentele si casele si-au injumatatit preturile, in anumite cazuri. Chiar daca inca sunt cu mult peste cele de anul trecut, dobanzile la credite au devenit ceva mai suportabile in ultima perioada. Astfel, pentru un credit ipotecar in euro variaza intre 9 si 15%. In schimb, pentru imprumuturile in lei, dobanzile sunt mai mari: intre 11 si 30%. Cel putin cinci banci au redus dobanzile in ultima perioada si, cel mai probabil, urmeaza si altele, mai ales ca in aproximativ doua saptamani, vor intra in conturile BNR si banii de la FMI.
    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • Incep sa coboare ratele la creditele in euro

    Indicatorul EURIBOR, care reflecta costul la care marile banci de pe piata europeana isi imprumuta euro intre ele si este utilizat ca o referinta de pret, a coborat in prezent la 1,4% pe an pentru scadenta de trei luni, fata de 2,85% pe an, cat era in ianuarie. In octombrie anul trecut, EURIBOR atinsese varfuri de aproape 5,4% pe an. In general, bancile percep marje de patru-sase puncte procentuale, care se aduna la nivelul EURIBOR.
    "Pe segmentul de corporate depinde de cum se renegociaza dobanda. La retail, cine are credit cu dobanda legata de EURIBOR va beneficia de aceasta reducere a indicatorului. La creditele noi depinde insa de costul riscului. Daca acesta va creste, pentru creditele noi probabil vom vedea o stagnare a costului", spune Lucian Anghel, economistul-sef al BCR.
    Cititi mai multe pe www.zf.ro
    Aflati aici ce produse ne pregatesc bancile.
     

  • Doar 14,6% dintre romani ar mai lua credit

    Dupa cum afirma si bancherii, cererea de credite s-a redus dramatic la inceputul acestui an. Numarul persoanelor fizice care au solicitat credite in ianuarie si februarie 2009 a fost mai redus cu 40% fata de numarul solicitarilor de credite din aceleasi luni ale anului trecut, conform datelor Biroului de Credit. In prezent exista circa 4,4 milioane de romani care au credite la banci, iar aceasta cifra a ramas constanta din decembrie 2008, dupa ce, pe parcursul anului trecut, numarul noilor aplicanti crestea lunar cu circa 50.000 de clienti, in medie.
    Citit mai multe pe www.zf.ro
    Aflati aici daca mai sunt bani pentru credite.

  • Averile rau-platnicilor, luate la puricat!

    Dovada stau cererile pe care acestia le-au depus la oficiile de cadastru din toata tara. De sapte ori mai multe decat anul trecut.

    Aproape o suta de oameni din Cluj risca sa ramana in 90 de zile fara casele sau terenurile pe care la un moment dat si le-au ipotecat. 

    "Nu mai este nevoie de un proces in fata instantelor judecatoresti, intrucat orice contract cu o banca are valoare de titlu executoriu, astfel ca poate fi pus direct in executare", explica Verginia Procopet – avocat.

    Situatii asemanatoare se intalnesc si la Vaslui. Cei mai multi dintre datornicii vizati au intre 30 si 45 de ani si garantii pe apartamente cu doua sau trei camere.

    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro

    Aflati aici mai multe despre blocajul in care se afla piata imobiliara si cati bani au pierdut bogatii din imobiliare

  • Unde se duc românii care fug de bănci şi de cămătari

    Nu rămâne decât să vă adresaţi unei instituţii financiar-nebancare, care dă cu împrumut sume mult mai mici la costuri mai mari, însă nu vă va cere prea multe documente, în afară de actul de identitate şi de o adeverinţă de salariu şi nici garanţii sau giranţi. În plus, creditorul vă aduce banii acasă, după o zi sau maximum două de la solicitare, serviciu care justifică şi costurile ridicate, explică reprezentanţii instituţiilor financiar-nebancare.
    Cititi mai multe pe www.gandul.info
     

  • Dati drumul la credite

     

    “Mergeti si luati credite de la banci” a fost, saptamana trecuta, mesajul energic al presedintelui Traian Basescu pentru companii si pentru populatie, dupa o intalnire cu sefii celor mai importante banci din tara. Sistemul bancar este solid, capabil sa finanteze economia, iar motivul pentru care piata de finantari este inghetata, in viziunea presedintelui, tine mai degraba de retinerea clientilor si nu de cea a bancilor. La o zi distanta, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, declara ca activitatea de creditare se va relansa cel mai probabil “in primavara”, odata ce “bancile se vor reaseza”.
     
    Pentru cei aflati la poarta bancii insa, lucrurile se vad cu totul altfel. “Odata cu intensificarea mesajelor despre criza, bancile au devenit din ce in ce mai opace, pana la negru absolut, si totul s-a petrecut intr-un timp foarte scurt”, remarca omul de afaceri Marcel Barbut, proprietarul producatorului de materiale de constructii AdePlast. De la sfarsitul anului trecut, spune el, bancile si-au schimbat radical comportamentul “si afiseaza de multe ori atitudini care nu ne ajuta”.
     
    Paradoxal, confuzia in jurul bancilor nu vine din lipsa unor explicatii logice, ci dimpotriva, din multimea acestora si din evolutia lor de la o zi la alta. “Bancile au fost primele care au resimtit efectele crizei”, spune Lucian Cojocaru, director al departamentului comercial pentru retea din cadrul BRD-Groupe Société Générale – dat fiind ca majoritatea fac parte din grupuri financiare internationale afectate de criza pe pietele de origine, iar dificultatile acestora s-au rasfrant rapid asupra filialelor din Romania. Cand au inceput sa apara problemele si in economia romaneasca, in toamna anului trecut, bancherii si-au revizuit brusc politicile de creditare, trecand de la o atitudine foarte laxa la una foarte restrictiva.

     
    “Companiile, pe de alta parte, au fost lovite in valul al doilea”, explica directorul BRD; au inceput sa simta mai acut dificultatile doar spre finele anului, cand platile de la bugetul de stat s-au blocat, fluxurile comerciale s-au ingreunat, consumul s-a prabusit si industrii intregi au cazut. Oamenii de afaceri au facut atunci ce stiau ei mai bine din trecut: au venit la banca sa compenseze, spune Lucian Cojocaru – o obisnuinta cu totul naturala dupa ani buni de crestere galo­panta a creditarii. Dragos Simion, presedintele Flamingo, confirma: “Daca lucrurile vor merge prost in continuare, iar situatia economica se va inrautati, probabil ca vom avea nevoie de resurse financiare suplimentare pe care le vom cauta tot la banci”.
     
    La banca insa, clientii au gasit insa ceva cu care nu erau deloc obisnuiti: bancherii devenisera brusc reticenti in a le mai oferi bani. “Acum lumea s-a reasezat”, sustine Cojocaru, dar in mare masura seifurile bancilor au ramas tot ferecate, iar statisticile bancii centrale arata de la luna la luna o scadere a soldului de credite. Ianuarie a fost a treia luna consecutiv in care finantarile acordate sectorului privat au scazut; BNR consemneaza o crestere a creditului neguvernamental de 2,9%, pana la 48 de miliarde de euro, dar eliminand impactul inflatiei si al deprecierii cursului, soldul indica o scadere. Ritmul anualizat de crestere a creditului neguvernamental a coborat la 25%, fata de 55% in ianuarie anul trecut.
     
    Anul in curs nu va fi mai bun: in scenariile cele mai optimiste, bancherii anticipeaza o crestere a pietei de finantari de 10-15%. In zona clientilor companii, Lucian Cojocaru spera ca BRD va reusi sa creasca in 2009 cu 10%; cat despre piata, spune el, “daca ma uit la ce si-ar dori clientii, as spune ca ar trebui sa creasca cu 30%; daca ma uit la lichiditatea disponibila in sistem, as spune cu 5-10%; daca ma uit la apetitul de risc al bancilor, probabil e mai corect sa spun ca ar trebui sa fie o scadere”. Dominic Bruynseels, presedintele executiv al Bancii Comerciale Romane, institutie ce detine un sfert din activele sistemului bancar, spune ca pentru intregul portofoliu de credite (companii si persoane fizice) ar fi fericit sa realizeze pana la finele anului o crestere de 15%. Misu Negritoiu, directorul general al ING Bank, estimeaza pentru 2009 o crestere sub 10% a finantarilor acordate de banca pe care o conduce clientilor mari.

     
    Cuvantul magic: lichiditate
    Spre finele anului trecut, bancherii pareau convinsi ca sistemul se confrunta cu o penurie generalizata de lichiditati din cauza scumpirii banilor de pe pietele internationale. Actionarii straini, care detin aproape 90% din activele sistemului bancar romanesc, s-au grabit sa solicite pachete financiare de la statul roman pentru a mentine lichiditatea in sistem – “altfel nu putem continua creditarea economiei reale”, spunea in decembrie Herbert Stepic, directorul executiv al Raiffeisen International. Temerea ca bancile-mama isi vor limita sau chiar retrage liniile de finantare cu care au sustinut ani la rand filialele din Romania s-a dovedit pana acum neintemeiata, atata vreme cat s-a dovedit ca peste 90% dintre acestea vor fi reinnoite, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isarescu.

    Misu Negritoiu: “Creditarea nu este o problema de lichiditate, care e disponibila, ci una de administrare a riscului, iar in Romania riscul este in crestere”

    Radu Tudorache: “Cresterea de costuri e mai mare la bancile din Est si scade proportional la cele spre Vest”

    Lucian Cojocaru, BRD: “Noi mergem, ca si clientii nostri, din aproape in aproape.”

     

     

  • Luati credite ca bancile au bani

    Apelati la sistemul bancar pentru finantari, a fost indemnul lansat ieri de presedintele Traian Basescu clientilor, dupa o intalnire cu conducatorii celor mai mari banci locale. "Sistemul bancar este solid, capabil sa finanteze in continuare economia romaneasca. Problema pe care sistemul bancar o are este retinerea la credite a companiilor si a persoanelor fizice. Ii incurajez sa apeleze la sistemul bancar, care pe fondul cresterii cererii de accesare va face o ajustare a dobanzilor", a spus Basescu, in scurta declaratie dupa intalnire.
    Aflati mai multe declaratii ale presedintelui Basescu pe www.zf.ro.
    Aflati aici de ce a fost scoasa la vanzare sucursala RBS din Romania.

     

  • Seful RBS: Vanzarea bancii nu ii va afecta pe clienti

    Aceasta este evaluata la 300 de milioane de euro, insa analistii spun ca in aceste vremuri cumparatorii vor fi putini si cam zgarciti.

    Seful RBS Romania spune ca banca este foarte solida si profitabila, dar conducerea de la Londra a hotarat sa se concentreze pe pietele cele mai importante si sa renunte la celelalte.

    Cititi mai multe pe site-ul stirileprotv.ro

    Aflati aici mai multe despre efectul de domino pe care il vor avea in Romania probleme marilor grupuri bancare internationale

  • Negritoiu: Clientii au luat pana acum banii prea usor

    "Probabil exista unele abuzuri din partea unor banci care negasind alte motive de limitare a expunerilor, recurg la cresterea marjelor de dobanda, dar ambele parti exagereaza, desi ar trebui sa faca echipa. Clientii s-au obisnuit sa primeasca bani foarte usor, iar acum unele banci au trecut in extrema cealalta si finanteaza foarte scump. ING nu are insa clienti atat de nemultumiti."

    Cititi mai multe despre declaratiile sefului ING pe www.zf.ro

    Aflati aici care a fost profitul obtinut de ING in 2008

  • FAN Courier, intre criza si oportunitate

    Desi creditele pe care intentionau sa le contracteze au fost amanate si strategia de dezvoltare revizuita, acelasi blocaj financiar de care s-a lovit Fan Courier ar putea lovi si concurenta. “Exista companii de curierat care vor disparea de pe piata, dar si clienti care isi vor schimba furnizorul de servicii de curierat, in conditiile in care multe companii se bazau intr-un procent foarte mare pe imprumuturi si sustinere financiara bancara.

    Cei care au optat pentru o crestere organica vor rezista si in continure”, spune Adrian Mihai, Director de Dezvoltare FAN Courier. In afacerile de curierat, simptomele crizei sunt incetinirea ritmului de dezvoltare si scaderea numarului de expeditii comparativ cu ce era preconizat, lucru care s-a intamplat insa in lunile noiembrie si decembrie.

    “Pentru restul anului, ritmul de crestere s-a situat la nivelul de 40%, insa pe sfarsit de an acesta s-a ridicat doar la 20% comparativ cu perioada similara a lui 2007”, spune Adrian Mihai, intrebat daca blocajul financiar si acumularea de arierate sunt o componenta a crizei.

    In opinia sa, cea mai buna solutie pentru a contrabalansa efectele crizei economice ar putea fi demararea fara intarziere a proiectelor de infrastructura, transformarea Romaniei intr-un santier. “Acest sector, pentru care exista si fondurile europene necesare – mai ramane doar sa fim indeajuns de bine pregatiti sa le accesam, poate crea locuri de munca si poate contribui la dezvoltarea business-urilor colaterale. Culmea, tocmai punctual nostru nevralgic poate fi transformat intr-o barca de salvare.”

    Cititi mai multe aici despre pericolul blocajului financiar si al acumularilor de arierate in economie.