Tag: Actualitate

Liderii PSD au stat cu sufletul la gura pana la sfarsitul saptamanii trecute ca sa afle daca Ion Iliescu pleaca sau nu din partid. Ultima oara cand il vazusera a fost cu cateva ore inainte ca fostul lor mentor sa se interneze pentru o interventie chirurgicala, la capatul unui discurs suparat si acuzator la adresa lor.

 

Ion Iliescu nu le-a dat decat partial satisfactie. Adica, n-a spus limpede daca pleaca sau nu, ci doar a lasat de inteles ca o va face. La prima sa iesire in public dupa convalescenta (lansarea unei carti), el s-a aratat dezgustat de ceea ce s-a intamplat la Congresul PSD in care a pierdut sefia partidului in favoarea lui Geoana. „Cei care au apelat la manevre nu mai pot fi parteneri politici pentru mine“, a spus el. „Poate ca prezenta mea nu mai este utila. Foarte bine.

 

Nu vreau sa fiu un factor de frana. Poate deranjez. Nu vreau sa-i impiedic in nici un fel“,  a mai declarat Iliescu. Pana una alta, el a lasat sa se inteleaga ca renunta deocamdata la functia de lider al grupului parlamentar din Senat al PSD. Fostul sef al statului a mai spus ca nu a parasit inca PSD-ul doar datorita „bazei“ acestui partid, reprezentata de cativa dintre apropiatii lui si cei multi care i-ar fi scris si telefonat in ultima vreme. 

 

Baza care a inceput insa sa iasa din PSD. Dupa Ioan Talpes, saptamana trecuta a mai demisionat din PSD, de exemplu, Alexandru Mironov.  In sfarsit, lideri precum Corina Cretu, Dan Ioan Popescu sau Razvan Theodorescu par sa astepte un semn pentru a trece la formarea unui nou partid de stanga. Lucru care ar fi, pentru Geoana, Nastase & Co. o usurare si o ingrijorare deopotriva.

Purtatorul de cuvant al PNL, Eugen Nicolaescu (foto), a declarat ca PNL considera inchis subiectul anticipatelor si isi exprima sprijinul neconditionat pentru premierul Calin Popescu-Tariceanu.

 

Acest punct de vedere se vrea o definire clara a pozitiilor in aceasta privinta, in conditiile in care presedintele Traian Basescu pare a cauta continuu modalitati de provocare a anticipatelor si in conditiile in care PD e tot mai interesat de subiect.

 

O explicatie ar putea fi si aceea ca democratii au preluat locul intai in cadrul Aliantei, conform sondajelor de opinie. In acest context pot fi explicate si discutiile privind iminenta unei remanieri care i-ar viza, in special, pe ministrii democrati.

 

Pana una-alta, guvernul incearca sa dea impresia de stabilitate si a adoptat pachetul de legi privind reforma in justitie si reglementarea regimului proprietatii, pe baza caruia urmeaza sa-si asume raspunderea in fata Parlamentului, in aceasta luna.

 

Va fi, de altfel, examenul con-cret al stabilitatii guvernamentale si o masura clara a cat de mare va fi majoritatea parlamentara, dupa toate racolarile trecute, prezente si potentiale.

 

Oricum, premierul Tariceanu a trimis o scrisoare Parlamentului in care le cere deputatilor si senatorilor sa sustina pachetul de legi „pentru a dovedi cum functioneaza consensul politic asupra obiectivului strategic privind aderarea la Uniunea Europeana“.

Romania incepe sa nu mai fie ce-a fost odata. Cel putin in privinta delocalizarilor, pentru ca aici salariul lunar a inceput sa creasca, noteaza L’Express. Leul se apreciaza continuu in fata euro, iar pana in 2007 tarifele la gaze si electricitate vor creste continuu.

 

De aici tentatia intreprinzatorilor straini de a se indrepta spre alte tari, unde mana de lucru si preturile sunt, inca, foarte scazute. E cazul Ucrainei, al Republicii Moldova sau chiar al Georgiei, unde salariul mediu e inca mult in urma celui din Romania.

 

Daca in anii ‘90 la moda pentru investitorii straini erau Ungaria, Republica Ceha, Slovacia si Polonia, acestea au fost detronate ulterior de tari ca Romania sau Bulgaria, numai ca intre timp si acestea au devenit piete scumpe. Expertii risca acum un pronostic: urmatoarea destinatie a intreprinzatorilor in cautare de oportunitati ar putea fi Asia Centrala – Uzbekistan, Kirgizstan sau Kazahstan. Evident, daca situatia de acolo se stabilizeaza, cu sau fara revolutii portocalii in prealabil.

Ceea ce s-a intamplat saptamana trecuta cu noul Cod fiscal, intarziat prin Parlament pana in ultima clipa si apoi trimis de urgenta presedintelui Basescu la Tokio, ca sa-l promulge prin fax, a starnit deja destule comentarii cu tema politica.

 

Relatia dintre Executiv si Parlament sau cea intre coalitia de guvernare si propria ei majoritate parlamentara se dovedesc, intr-adevar, mai pline de primejdii decat ar fi crezut guvernantii atunci cand au oferit proiectul Codului fiscal spre dezbatere parlamentarilor.

 

Totusi, dupa ce au trecut cele cateva zile de confuzie, iar actul cel nou a intrat in vigoare, se pune iarasi problema surselor de alimentare a bugetului, o data ce impozitul majorat pe castigurile din piata de capital a fost amanat pentru la anul, iar expertii fiscali au dezvaluit deja cat de usor poate fi fentat impozitul pe tranzactiile imobiliare.

 

Ministrul finantelor, Ionut Popescu, s-a declarat satisfacut pana acum mai ales de aspectul teoretic al chestiunii, considerand ca guvernul sau a reusit sa schimbe din temelii filozofia fiscala, prin faptul ca a mutat centrul de greutate al impozitarii de la munca si profit (prin cota unica) spre consum si speculatii (prin accize si impozitele pe tranzactiile speculative).

 

Numai ca, dupa cum se vede din insusi textul Codului, schimbarea de filozofie n-ajuta foarte mult in practica: unificarea impozitarii la 16% e inca departe: mai asteapta tranzactiile de pe piata de capital, mostenirile, dar si contributiile la asigurarile sociale, iar mult discutatele impozite pe terenuri agricole si forestiere vor fi introduse abia la anul (interesant e ca acestea sunt protejate de desfigurarea in Parlament prin includerea lor in pachetul legislativ special privind proprietatea, pachet promovat de Guvern prin asumarea raspunderii). Iar intre timp, problema incasarilor bugetare ramane in suspensie.

 

Ministrul Popescu a a afisat tot optimismul de care e in stare, afirmand ca gratie cotei unice au intrat in regimul fiscal normal 137.000 de locuri de munca din economia subterana si ca incasarile la buget pe luna mai au crescut cu 300% fata de mai 2004. Ar rezulta deci ca pana la sfarsitul lui 2005, minusul de venituri determinat de aplicarea cotei unice nu va fi de 30.000 de miliarde de lei, asa cum era estimat la inceputul anului, ci de mai putin de 10.000 de miliarde.

 

Asa de mare e optimismul in Guvern, incat unii functionari au inceput deja sa vanda pielea ursului din padure: nici nu se zareste inca prima rectificare de buget si Eugen Chirovici, seful Agentiei Nationale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, a inceput deja sa promita ca va urma inca una, unde sigur vor fi suplimentate fondurile pentru IMM.

Nesperat de mult s-a dezvoltat in SUA piata pentru o multime de gadgeturi auto sau de uz casnic care altundeva ar fi considerate inutile.Daca va plictisiti in timp ce conduceti spre serviciu, nici o problema: puteti vedea un film pe DVD.

 

Daca rataciti mereu reteta preferata, nu va impacientati: noul cuptor cu microunde poate descarca retete de pe Internet. Daca nu reusiti sa va dati seama ca fructele din livada s-au copt, aveti la dispozitie un nou aparat care anunta cand fructul a ajuns la maturitate. Si lista poate continua, cu tot atatea inventii care n-au nici un rost decat poate acela de a amorti definitiv neuronii, reflecteaza revista Newsweek.

 

O astfel de inventie naucitoare este si cana de cafea (sau alta bautura) care se incalzeste instant, lansata de firma OnTech. Instant inseamna pana citesti mai bine instructiunile, pentru ca pana la urma afli ca iti trebuie intre sase si opt minute pana cand bautura este gata.  OnTech a cheltuit 24 de milioane de dolari pentru dezvoltarea tehnologiei, mai ales pentru ca bautura sa nu se incalzeasca prea repede si sa scoata aburi, spun ei. Weisz mai spune ca firma sa va produce in curand un sistem de incalzire a supei, a ciocolatei calde si a ceaiului.

 

Pana acum sunt 400 de milioane de cereri pentru achizitionarea unor astfel de cani, mai spune el. Succesul i-ar putea fi, insa, umbrit, de intentia cunoscutului producator de supe Campbell, care vrea sa lanseze impreuna cu Ford cuptoare cu microunde de mici dimensiuni, pentru automobilul personal.

 

Reversul unor astfel de inventii ar fi ca numarul avocatilor din America s-ar putea dovedi insuficient pentru a acoperi viitoarele plangeri ale consumatorilor, comenteaza ironic Newsweek. Dar creativitatea producatorilor pare de neoprit.

 

Masinile ar putea fi transformate in home theaters pe roti. Firma Custom Car Alarms din San Francisco a raportat de curand ca aproape jumatate din comenzile de instalatii de ecrane video pentru masina sunt pentru ocupantul locului soferului, nu pentru restul pasagerilor. „Asta e America zilelor noastre“, explica David Gregg, senior editor la Best Magazine. „Spiritul american a nazuit intotdeauna spre a construi mai mult si mai bine. Acum se vorbeste despre satisfactie la minut“, adauga Gregg.

 

In aceste conditii, cine mai are timp sa astepte semnalul prin care senzorul isi schimba culoarea ca raspuns la modificarea mirosului, anuntand ca fructele s-au copt? N-ar fi mai usoara administrarea unor vitamine?, conchide articolul.

Firma de asigurari Omniasig, a treia de pe piata romaneasca, a intrat in portofoliul grupului austriac Wiener Städtische, dupa ce grupul austriac a cumparat de la investitorul financiar TBIH Financial Services, controlat de grupul olandez Kardan, 70,7% din actiunile Omniasig, pentru suma de 64 milioane de euro. Wiener Städtische devine astfel numarul doi pe piata asigurarilor din Romania, cu o cota de aproape 19%, avand in vedere ca austriecii detin si companiile romanesti Unita si Agras, care acopera putin peste 6% din piata asigurarilor generale si de viata din Romania. Pe primul loc ramane in continuare Allianz-Tiriac Asigurari, cu o cota de piata in jur de 21%. 

Companiile din grupul Omniasig (Omniasig, Omniasig Asigurari de Viata, Omniasig Addenda), impreuna cu Omniasig AGI (fosta AGI Romania) si Omniasig-Asirag (fosta Asirag Pitesti) au raportat pentru 2004 prime brute subscrise de 4.387,4 miliarde de lei (110 milioane de euro). Omniasig a fost infiintata in anul 1995 si are un capital social de 250,03 miliarde de lei. 

TBIH Financial Services a intrat in actionariatul Omniasig in 1999. In afara de contractul pentru Omniasig, TBIH a incheiat cu Wiener Städtische si un acord preliminar pentru vanzarea a 50% din capitalul Omniasig Asigurari de Viata, care ar urma sa fie finalizat in decurs de o luna. Aceasta ar ridica la aproape 100 de milioane de euro valoarea totala a tranzactiei prin care grupul austriac preia Omniasig.

Proprietarul combinatelor de tevi Silcotub Zalau si Tubinox Bucuresti, grupul Tenaris, a incheiat achizitia a 97% din actiunile combinatului siderurgic Donasid Calarasi, pentru aproximativ 37 de milioane de euro. Vanzatorul actiunilor a fost firma italiana Acciaierie Beltrame, care a intrat in actionariatul combinatului romanesc in 2002.

O data cu actiunile, Tenaris a preluat si datorii de 16,8 milioane de dolari ale Donasid, anuntand in plus si investitii de 25 de milioane de euro pentru o capacitate de productie de tagla rotunda. Combinatul din Calarasi are o capacitate de productie de 470.000 de otel pe an. Cu activitati in America de Sud, Italia, Canada si Japonia, Tenaris este unul din principalii producatori mondiali de otel, cu vanzari de peste 4 miliarde de dolari si un profit net de aproape 800 de milioane de dolari. Achizitia Donasid va permite Tenaris o reducere a costurilor de productie si asigurarea unei surse constante de otel pentru combinatul Silcotub Zalau.

Luna trecuta, presedintele Basescu ceruse Guvernului „sa analizeze daca este necesara privatizarea imediata a Romgaz, avand in vedere actuala conjunctura pe piata internationala a energiei“. Guvernul a analizat si a decis: privatizarea Romgaz nu se va face cu un investitor strategic, adica nu va urma schema de vanzare a Petrom, unde cumparatorul devine actionar majoritar. „In actualul context de pe piata energiei, privatizarea acestei societati cu un investitor strategic ar fi dezavantajoasa pentru statul roman“, suna comunicatul de la Guvern.

 

E greu de spus insa despre ce fel de privatizare va fi vorba, atata vreme cat consultantul strain selectat de autoritati si care va prezenta propuneri pe aceasta tema (consortiul format din Credit Suisse First Boston si Romanian American Enterprise Fund) nu si-a spus cuvantul inca. Totusi, conform Guvernului, consultantul va veni cu propuneri pentru strategia de privatizare in termen de sase luni, ceea ce inseamna ca autoritatile vor lua atunci o decizie. Cu consultant sau fara, curentul de opinie antiprivatizare din Romania castiga teren pe zi ce trece.

 

Dupa ce Guvernul a sugerat ca e posibil ca privatizarea CEC sa fie amanata cu doi ani sau sa se faca doar cu investitori financiari, Bank Austria Creditanstalt (BA-CA) a lansat un raport unde apreciaza ca amanarea ar putea fi o decizie gresita, fiindca trecerea timpului nu face decat sa erodeze cota de piata a CEC in favoarea altor banci si implicit valoarea de vanzare a acesteia. Dupa BA-CA, autoritatile au gresit asteptandu-se ca ofertantii pentru CEC sa fie dispusi sa plateasca 500-600 de milioane de euro, cand de fapt ofertele au ramas in jur de 300 de milioane.

 

De alta parere este insa Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), care spune de-a dreptul ca privatizarea CEC ar trebui sa fie anulata, iar institutia mai bine sa se transforme in casa de economii pur si simplu pentru populatie. Pentru un efect mediatic mai mare, AOAR a ales sa-si expuna acest punct de vedere chiar  in cursul intalnirii de saptamana trecuta cu delegatia FMI venita la Bucuresti.

Consiliul National al PSD de la Palatul Parlamentului a putut semana, pana la un punct, cu o succesiune de polite platite reciproc intre liderii partidului, mai exact intre cei cu dosare de coruptie si cei fara. Conform acestei logici, propunerile de schimbare a statutului PSD prezentate la Consiliu, care elimina functia de presedinte executiv, au ilustrat faptul ca tabara lui Mircea Geoana a invins tabara lui Adrian Nastase exploatand mostenirea matusii Tamara.

 

La fel se explica faptul ca Adrian Nastase a folosit tribuna Consiliului ca sa dezminta teoria ca el ar fi lansat in presa dosarul imobiliar legat de varul liderului Mircea Geoana, anume ca sa-l discrediteze pe Geoana si pe adeptii lui. Lucrurile nu pot fi vazute insa numai sub acest unghi. Coruptia intr-un partid social-democrat pune probleme ideologice specifice, mai ales cu cat PSD, asa cum a sugerat senatorul Ion Iliescu, este urmasul moral al FSN – primul partid al Revolutiei, care s-ar fi cuvenit sa-si asume stindardul incoruptibilitatii.

 

Mircea Geoana, un lider fara o aplecare deosebita spre ideologizarea discutiilor, socoteste faptul ca doua treimi dintre romani asociaza PSD cu coruptia drept o simpla piedica in calea afirmarii electorale a partidului. Ion Iliescu, in schimb, poate omul din PSD cel mai atent la puritatea doctrinara, a izbutit sa ridice sala Consiliului in picioare tocmai pentru ca a pus problema coruptiei intr-un alt plan – acela al responsabilitatii fata de electoratul de stanga etern si idealist.

 

Un electorat atent la un anume set de valori si la un anume tip de lider – „sarac si cinstit“ in sens larg si cu care intretine o relatie mult mai marcata emotional decat, de pilda, electoratul de dreapta cu liderii liberali. Poate ca viitorul PSD e imposibil de cladit pe platforma acelei stangi propuse de Iliescu, iar existenta mai multor curente ideologice in partid e fireasca.

 

Dar in lipsa unor lideri care sa-si asume doctrina sociala pe care o declara, capabili adica „sa castige inimile oamenilor“, cum a spus Iliescu, promisiunea lui Miron Mitrea ca PSD va aduce pensii mai mari cand va veni la putere sau izbucnirile nationaliste ale lui Ioan Rus nu valoreaza mai mult in ochii electoratului decat aparenta vremelnica de stanga a unui PD trecut intre timp la doctrina populara.

Discutiile despre modul de folosire a banilor din privatizarea BCR incep sa se indrepte spre cateva concluzii. Prima ii apartine ministrului pentru lucrari publice, Laszlo Borbely, care spune ca o parte din suma ar putea fi folosita pentru constructia autostrazii Bucuresti-Bors.

 

Ministrul a anuntat ca e posibil ca suma alocata pentru acest an lucrarilor la autostrada sa fie de 500 de milioane de euro in loc de 100, cat era bugetul initial, astfel incat fondurile necesare in plus sa fie luate din platile pentru BCR.

 

Pana acum, varianta vehiculata pentru finantarea autostrazii fusese cea a creditului extern, ceea ce explica de ce Federatia Operatorilor Romani de Transport, de pilda, s-a grabit deja sa aprecieze ca folosirea banilor din privatizare pentru Autostrada Bechtel nu e o solutie buna.

 

Cat despre alte pareri, PSD a continuat sa sustina ca destinatia cea mai potrivita pentru banii din vanzarea BCR este sistemul public de pensii. Problema insa ar putea tine mai curand de calendarul platilor, atata vreme cat, chiar daca Guvernul va aproba in aceasta saptamana planul de finantare enuntat de Borbely, banii nu se afla inca la dispozitia autoritatilor. Erste Bank, cumparatorul BCR, a sugerat ca e posibil ca plata actiunilor sa se faca abia spre toamna.