BusinessMagazin

Tag: actiuni

  • Cel mai bine plătit român: lucrează în salubritate şi a încasat, anul trecut, 300.000 de euro lunar

    Cel mai bine plătit român a caştigat, anul trecut, 16,3 milioane de lei, echivalentul a 3,6 milioane de euro, din colectarea deşeurilor nepericuloase, potrivit datelor transmise de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).

    Datele se refera la clasamentul celor mai mari venituri de natura salariala obtinute in Romania, in 2015, si declarate la Fisc, informeaza Realitatea.net.

    Este pentru prima data in ultimii ani cand un roman ajunge pe primul loc in topul veniturilor cu castiguri provenite din colectarea deseurilor. In 2014, cel mai bine platit roman a lucrat in domeniul imobiliar si a avut un venit anual, declarat la Fisc, de circa 1,8 milioane de euro.

    Insa cei mai bogati romani au venituri in principal din dividende, adica din profitul realizat de societatile la care detin actiuni.

    Pentru 2015, topul salariilor fabuloase este completat de un IT-ist care a castigat, anul trecut, in fiecare luna, echivalentul a aproape 165.500 de euro. Veniturile lui anuale au fost de 8,8 milioane de lei, adica circa 1,9 milioane de euro.

    Si consultanta in afaceri s-a dovedit a fi banoasa, potrivit Fiscului. Al treilea salariat milionar in euro lucreaza in acest domeniu si a castigat, anul trecut, 7,4 milioane de lei, echivalentul a circa 133.000 de euro in fiecare luna.

  • Românii pot deveni acţionari în noua companie Brădet Românesc

    După ce Institutul Cantacuzino a anunţat că lactatele Brădet nu sunt la baza îmbolnăvirilor recente ale copiilor cu E.coli, patronul fabricii de lactate, Marius Badea, a anunţat decizia de a transforma compania Lactate Bradet SRL în Brădet Românesc S.A., unde orice român poate deveni acţionar.

    Astfel, valul de solidaritate a românilor cu brandul românesc Brădet se poate materializa prin subscriere pentru acţiuni ale noii companii sau sprijin financiar contra bonuri de cumpărături.
    Proiectul  ”Lactate Brădet devine Brădet Românesc S.A.” a fost publicat pe platforma românească Sprijina.ro în cursul zilei de ieri şi a reuşit să atragă, în doar două ore de la publicare, peste 30.000 de vizualizări. Proprietarul Brădet şi-a propus să obţină exclusiv prin Sprijina.ro finanţări de 10 milioane lei, într-un interval de 60 de zile.

    “După strângerea capitalului, înfiinţăm societatea pe acţiuni şi în funcţie de banii subscrişi decidem: fie construim o fabrică nouă, fie extindem fabrica actuală. Eu personal mă voi implica pentru a realiza astfel cea mai mare fabrică de prelucrare a laptelui, cu capital integral românesc. Vom demonstra astfel că românii ştiu să fie uniţi şi să îşi apere propriile interese. Modalitatea de subscriere este simplă şi total transparentă, fiind asigurată de platforma Sprijina.ro”, declară  Marius Nicolae Badea.

    ”Suntem mândri să fim alaturi de o companie 100% locală, de bună credinţă, care şi-a demostrat nevinovăţia cu onoare, în ciuda reacţiilor opiniei publice şi a autorităţilor. Şi avem şansa să le oferim tuturor românilor ocazia de a se implica în reconstrucţia unui brand curat, românesc. Comunitatea poate schimba percepţii, atitudini şi, iată, soarta unei companii. Este nevoie doar de încredere, pe care Brădet a demonstrat că o merită”, declară Remus Pakei, Project Manager Sprijina.ro.

    Românii sunt invitaţi să se implice concret, cu beneficii palpabile, în transformarea companiei, prin contribuţii pe Sprijina.ro. Cei care optează pentru recompense în acţiuni pot contribui nelimitat, pornind de la suma de 100 lei. În acelaşi timp, se poate opta pentru achiziţionarea de bonuri valorice pentru cumpărături de produse “Lactate Brădet” sau pur şi simplu se poate oferi sprijin financiar personal pentru noul brand Brădet Românesc.

  • CEO-ul care a renunţat la acţiuni în valoare de 14 milioane de dolari pentru a le oferi angajaţilor

    Jeff Weiner, CEO-ul LinkedIn, a renunţat la acţiunile, în valoare de 14 milioane de dolari, pe care trebuia să le primească bonus pentru a le oferi angajaţilor, informează Business Insider. Mişcare care sigur va îmbunătăţii moralul angajaţilor după ce preţul acţiunilor LinkedIn au scăzut cu 40% după raportul de la finalul lunii februarie, de la 192 de dolari pe acţiune la 108 dolari. După acest anunţ preţul a crescut la 119 dolari.

    “Jeff a decis să renunţe la bonusul anual, iar, în schimb, a decis să dea acţiunile către angajaţii LinkedIn”, a declarat un reprezentant al companiei. De asemenea, compania a confirmat că este pentru prima dată când Weiner face acest lucru.

    Totuşi Jeff Weiner nu este primul CEO de la o companie de tehnologie care face acest lucru.Jack Dorsey, CEO-ul Twitter, a renunţat la 1% din companie şi le-a donat acţiunile angajaţilor.
     

  • Grupul APS se extinde cu o nouă companie: Noah Watches

    Anteprenorul Cătălin Chiş, care deţine grupul clujean de companii APS, şi-a făcut recent intrarea într-un nou business, accesând un domeniu pe care nu îl avea până acum în portofoliu – piaţa de lux – şi, în acelaşi timp, o zonă de business neabordată anterior – producţia.
    Astfel, în 2016 acesta a preluat un pachet de acţiuni în cadrul companiei NOAH Watches, start-up românesc de design şi producţie de ceasuri de lux, lansat în urmă cu un an de către Iosif Harasemiuc şi Ruben Perju, doi tineri antreprenori suceveni.

    Alături de Cătălin Chis, un alt pachet de acţiuni a fost preluat de către Erik Barna, care ocupă o poziţie de top în cadrul managementului Grupului de companii APS.
    “Interesul comun este ca, folosind experienţa noastră de business, să accelerăm dezvoltarea NOAH, afacere cu mare potenţial de scalabilitate la nivel internaţional în următorii ani”, spune omul de afaceri clujean.

    Prin companiile pe care acesta le deţine (Grupul APS), Cătălin Chiş derulează deja operaţiuni pe pieţe externe, cu recunoaştere internaţională a performanţelor sale de business şi a competitivităţii produselor dezvoltate.

    Activă în industria fashion de produse de lux, compania NOAH Watches este un business 100% românesc, cu o componentă importantă de inovaţie la nivel de design şi producţie. Ceasurile de lux produse sub acest brand sunt realizate din lemn, în model unic, adaptat integral viziunii şi dorinţelor fiecărui client, fiecare model fiind executat manual. Povestea Noah Watches o puteţi aici

  • Cine este şeicul care face profit din restaurantele şi cafenelele aflate pe aeroportul Otopeni

    Dnata Catering, companie în a cărei activitate sunt incluse administrarea serviciilor de alimentaţie publică de pe aeroportul Henri Coandă din Bucureşti şi furnizarea serviciilor de catering pentru TAROM, este deţinută de firmele Alpha Flight Group Limited (64,1851%), Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB)(4,9791%) şi Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM (30,8358%), potrivit informaţiilor transmise de Registrul Comerţului. Astfel, mai mult din jumătate de profitul înregistrat de companie merge către Alpha Flight Group Internaţional, deţinută de compania arabă Dnata Catering, parte a grupului Emirates, din care face parte şi operatorul aerian cu acelaşi nume.

    Compania Dnata a fost fondată în1959 în  Dubai de şeicul Sheikh Ahmed bin Saeed Al Maktoum, preşedinte şi CEO al companiei şi în prezent. El este fiul fostului conducător al oraşului Dubai, şeicul Saeed bin Maktoum Al Maktoum şi unchiul actualului conducător al oraşului, şeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum (deşi acesta este cu 9 ani mai tânăr decât el). Este licenţiat la Universitatea din Denver, iar cariera lui în aviaţie a început în 1985, odată cu numirea sa ca Preşedinte al Departamentului Aviaţiei Civile din Dubai – organul guvernamental care supraveghea activităţile Dubai International şi Dubai Duty Free, printre altele. Operatorul national Emirates a fost lansat în acelaşi timp şi el a fost numit preşedinte. (wikipedia)

    Compania din România a înregistrat în 2014, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, o cifră de afaceri netă de 76.396.498 (circa 17,09 milioane de euro)şi un profit net de 13.327.440 (aproximativ 3 milioane de euro). Cunoscută iniţial sub numele Abela Rocas SA (schimbat în Alpha Rocas SA în aprilie 2005), aceasta a fost fondată în 1993 în Bucureşti, capitalul majoritar investit în afacerea din România fiind de origine libaneză. În 2005, Abela Rocas SA a devenit o subsidiară a grupului britanic Alpha Group PLC, după ce firma britanică a achiziţionat Abela Rocas în schimbul a 5 milioane de euro. Britanicii au achiziţionat 64,18% din acţiunile Abela Rocas, restul de acţiuni fiind deţinute de TAROM şi de CNAB. Potrivit presei internaţionale, la sfârşitul anului 2004, compania avea o cifră de afaceri de 281,3 miliarde de lei şi profit de 80,7 miliarde de lei (înainte de taxe, cifre publicate înaintea denominării monedei naţionale).

    La data de 31 decembrie 2010, compania şi-a schimbat din nou acţionariatul, după ce arabii de la Dnata Catering au achiziţionat grupul britanic Alpha Flight Group Ltd, potrivit informaţiilor de pe site-ul Alpha Group şi confirmate de reprezentanţii aeroportului Otopeni. Dnata Catering este  unul dintre cei mai mari furnizori de servicii aeriene din lume, compania fiind axată  axată pe activităţi de manipulare la sol, cargo, travel şi servicii de catering aerian în 38 de ţări, potrivit informaţiilor de pe site-ul grupului Emirates.

    În consiliul de administraţie al companiei din România se află italianul Possa Carlo Federico, CFO al Alpha Flight Group Ltd., britanicii Johnson Andrew McCullie, Programme Executive Director Dubai Expo 2020, Loft David John, Chief Commercial Officer al Dnata şi preşedinte al consiliului de administraţie al companiei din Bucureşti, potrivit LinkedIn, cât şi Sorinel Ciobanu, directorul general al CNAB Bucureşti. Potrivit informaţiilor de la Registrul Comerţului, printre împuterniciţii cu drept de administrare a operaţiunilor de pe piaţa locală a Dnata se află şi Marin Bogdan-George, despre care nu există informaţii publice disponibile.

    Compania Dnata Catering avea anul trecut 26 de puncte de lucru pe aeroportul Henri Coandă din Bucureşti, printre acestea aflându-se cafenelele City Café, Brioche Doree, Segafredom snack-bar-urile Grab&Fly, fast-food-urile La Sarmale, Falafel, Burger King, Puro Gusto, Illy Café, Burger King, Peroni, saloanele business Constanţa, Cluj şi Iaşi. Operatorii funcţionează în baza unui contract de asociere în participaţiune cu aeroportul. (Potrivit art. 251 din Codul Comercial, asocierea în participaţiune are loc atunci când un comerciant sau o societate comercială acordă uneia sau mai multor persoane ori societăţi o participaţiune în beneficiile şi pierderile uneia sau mai multor operaţiuni, sau chiar asupra întregului comerţ.), iar majoritatea dintre ei au o durată a sediului de 12 ani, 2 luni şi 4 zile.

    Aeroportul Internaţional Henri Coandă (Otopeni), tranzitat anul trecut de 9,3 milioane de pasageri, a avut anul trecut a doua cea mai mare creştere a numărului de pasageri din regiune, depăşind ca avans Varşovia sau Sofia, după cum arată o analiză a ZF pe baza datelor de pe site-urile terminalelor.

    Vezi şi:

    Cele mai bizare lucruri întâlnite de stewardese: un vultur uitat pe scaun, supă la plic cu apă din toaleta avionului şi altele

    Companiile care angajează cele mai atrăgătoare femei.Top 10 cele mai frumoase stewardese – GALERIE FOTO

    De ce sucul de roşii e mai gustos în avion? Studiu surpriză: care este factorul care dă „gustul fad” al mâncării servite de stewardese

    Viata fabuloasă a prinţului din Dubai – GALERIE FOTO

     

     

  • Cum fac cartelurile mexicane miliarde de dolari din vânzarea drogurilor

     Procesul este în general simplu: organizaţiile cumpără cocaină procesată din America de Sud şi o introduc în mod ilegal în Statele Unite pentru a o vinde la sume mult mai mari, scrie Business Insider.

    Aşa cum recunoştea, însă, Hillary Clinton în urmă cu câţiva ani, „pofta insăţiabilă a americanilor pentru droguri ilegale” reprezintă cea mai clară explicaţie pentru succesul acestui business. Totodată, nici faptul că cel mai mare furnizor de narcotice din lume este vecin cu cel mai mare consumator de narcotice de la nivel global, nu poate fi ceva întâmplător, scriu într-un material The New York Times.

    Cât de profitabilă este această afacere pentru o astfel de organizaţie?

    Cartelul Sinaloa, cel mai mare şi cel mai cunoscut din Mexic, poate cumpăra un kilogram de cocaină din zonele deluroase ale Columbiei şi Peru cu doar 2000 de dolari. Odată ajuns pe piaţă, preţul aceluiaşi kilogram creşte spectaculos. În Mexic, o „cărămidă” de cocaină ajunge până la 10.000 de dolari. Doar trecând graniţa, aceeaşi cantitate ajunge să valoreze în Statele Unite aproximativ 30.000 de dolari.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Uniunea Europeană este pe cale să renunţe la una din bancnotele euro! Vezi despre care este vorba

    Conform unor rapoarte din presa străină, Banca Centrală Europeană ia în consideraţie renunţarea la bancnota de 500 de euro, despre care europenii cred că este folosită cu precădere în operaţiuni de spălare de bani şi pentru finanţarea terorismului. Financial Times vorbeşte, conform Quartz, de o decizie informală a instituţiei în acest caz.

    Nu este singura opinie de acest fel: un recent studiu realizat la Harvard sugerează o eliminare progresivă a bancnotelor mari, de 500, 200 şi 100 de euro, acţiuni care ar perturba finanţarea celulelor teroriste. Calculele sunt simple: un milion de euro în bancnote de 20 de euro are un volum considerabil mai mare decât în bancnote de 500 de euro.

    În decembrie anul trecut în zona euro circulau 613.559 de bancnote de 500 de euro, aceasta fiind a doua cea mai puţin circulată bancnotă.

  • Măcel pe bursele internaţionale, cea mai mare scădere pentru o zi de la criza din august

    Bursele internaţionale sunt într-o scădere accelerată, pierderile fiind de miliarde de euro pe toate pieţele din întreaga lume.

    Indicele DAX al bursei germane are un minus de aproape 3%, indicele francez CAC pierde 3,58%, aproape de ora 12, iar indicele FTSE de la Londra are un minus de 2,58%.

    Acţiunile Societe Generale, acţionarul majoritar de la BRD România, a ajuns victima speculatorilor, aşa cum Deutsche Bank a fost în primele zile ale săptămânii.

    Acţiunile grupului francez au un minus de 13%, investitorii având îndoieli legate de profitul raportat.

    La Bucureşti piaţa şi-a accelerat scăderea, iar acţiunile Petrom, cea mai valoroasă companie, au atins un nou minim ajungând la 0,2210 lei.

    Nervii investitorilor rezistă din ce în ce mai puţin.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum a reuşit fondatorul Facebook să devină al patrulea cel mai bogat om al lumii peste noapte

    Mark Zuckerberg a devenit al patrulea cel mai bogat om din lume marţi, odată cu creşterea acţiunilor Facebook. Fondatorul reţelei sociale avea ieri o avere de 50 de miliarde de dolari, sumă care l-a propulsat în faţa miliardarilor Carlos Slim şi Jeff Bezos în Indexul Miliardarilor Bloomberg, un clasament zilnic al celor mai bogate 400 de persoane din lume.

    Facebook este a patra cea mai valoroasă companie de pe planetă după Alphabet Inc., Apple Inc. şi Microsoft Corporation.
    Zuckerberg este singurul miliardar din top 5 a cărui avere a crescut anul acesta. Jumătate din zece cei mai bogaţi oameni ai lumii s-au îmbogăţit prin afaceri în tehnologie.

  • Lactalis preia Albalact. A căzut ultima redută românească din industria laptelui

    Cel mai puternic antreprenor român din producţia de bunuri de larg consum, Raul Ciurtin, a hotărât să vândă Albalact, fostul producător falimentar ajuns lider pe piaţa lactatelor, după un parcurs spectaculos. Un rol esenţial l-au jucat mărcile pe care le-a construit, investiţiile în producţie şi diversificarea portofoliului. După ce doritorii au bătut ani în şir la uşa familiei Ciurtin, proprietarii majoritari, înaintea crizei, a urmat o perioadă de linişte, o perioadă în care investitorii nu mai aveau elan. 2016 se dovedeşte a fi momentul în care antreprenorul a primit o ofertă pe gustul său, iar compania va intra în proprietatea grupului francez Lactalis, care a mai cumpărat, în 2008, afacerea Dorna lactate de la Jean Valvis.

    De-a lungul anilor, Raul Ciurtin nu a negat niciodată că nu ar vrea să-şi vândă afacerea. Ba chiar a povestit că a în 2005 s-a aflat în discuţii avansate cu un fond de investiţii dar „nu ne-am înţeles asupra valorii companiei la acea vreme, pentru că Albalact avea un mare potenţial şi ei nu au dat dimensiunea corectă a oportunităţilor“. La acea vreme, discuţiile se purtau în jurul unei valori de 10 milioane de euro, iar capitalizarea bursieră a companiei se plasa la aproape 100 de milioane de euro. În 2006, la numai un an după abandonarea negocierilor cu fondul de investiţii, acţiunile Albalact, listate la RASDAQ, au ajuns să fie dintre cele mai lichide de pe bursă. Înaintea crizei, la uşa omului de afaceri din Alba Iulia băteau, cel puţin o dată la câteva luni, mai ales firme internaţionale care voiau să intre pe piaţă. Apoi a venit criza, pofta de expansiune a multinaţionalelor s-a domolit, iar Ciurtin spunea că nu era un moment potrivit pentru ca un posibil vânzător să intre în negocieri. L-ar fi putut convinge să renunţe la afacere doar o ofertă (pe care o considera puţin probabilă) care ar fi fost de câteva ori mai mare decât capitalizarea bursieră a companiei. Oricum Raul Ciurtin se vedea la cârma companiei pe termen lung.

    În aceste condiţii, anunţul de săptămâna trecută despre acordul asupra vânzării Albalact către Lactalis a fost surprinzător, mai cu seamă că nu apăruse niciun fel de zvon în piaţă pe marginea acestui subiect. „Lactalis a încheiat un contract cu acţionarii vânzători care deţin cumulat 70,3% din capitalul social al Albalact – unul dintre liderii pieţei de lactate din România – având drept obiect dobândirea tuturor acţiunilor deţinute de acţionarii vânzători“, se arată în comunicatul de presă. Vânzătorii, care deţin cele peste 70 de procente ale companiei, sunt Raul Ciurtin, Lorena Beatrice Ciurtin, Crisware Holdings Limited, Croniar Holdings Limited şi RC2 (Cyprus) Limited.
    „Eram deja prezenţi în România prin intermediul Dorna Lactate şi prin această mişcare vrem să ajungem în poziţia de lider de piaţă. Lactalis este numărul unu la nivel mondial şi vrem să ne întărim cât mai mult poziţiile în pieţele în care suntem prezenţi“, declară pentru Business Magazin Michel Nalet, purtătorul de cuvânt al Lactalis Group. Dincolo de această declaraţie însă, rămân mai multe întrebări, pentru că vânzătorii au preferat să nu răspundă la nicio întrebare, invocând condiţiile contractuale.

    Ce va face în continuare Lactalis, o companie care are nu mai puţin de 200 de fabrici în 70 de ţări, pe piaţa din România? Vor fi brandurile româneşti scoase peste hotare sau poate Lactalis vrea să-şi impună mărcile internaţionale – cum e President – şi pe rafturile din România, printr-un viitor rebranding? Ce l-a convins pe Raul Ciurtin să vândă acum? Cât de mare este suma pe care o va primi din această vânzare? În comunicatul oficial este specificat că tranzacţia trebuie aprobată de Consiliul Concurenţei, iar preţul nu a fost bătut în cuie.

    Unul din următorii paşi ai Lactalis ar fi să iniţieze o acţiune pentru preluarea integrală a companiei tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti. La cotaţia dinaintea închiderii ediţiei, întreaga companie era evaluată la 248 milioane de lei, dar unele calcule – tot pe baza valorilor de tranzacţionare – o preţuiau la peste 400 de milioane de lei. Cum familia Ciurtin deţine cea mai mare parte a pachetului de acţiuni, în mod evident antreprenorul va deveni milionar de facto. Pentru a ajunge însă aici a avut de luat multe decizii şi de depăşit mai multe momente dificile, indiferent că a fost vorba de schimbarea consumului, piaţa neagră sau pierderi de tot felul (mai cu seamă la începuturile afacerii).