Tag: refuz

  • Cât pierde România în fiecare an din cauza falsurilor din comerţ. 20.000 de oameni şi-au pierdut joburile din cauza chinezăriilor

    România înregistrează pierderi de 143 de milioane de euro pe an din pricina falsurilor vândute pe piaţă, reunind aici îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii. Peste 20.000 de locuri de muncă sunt pierdute din cauza aceluiaşi fenomen. iar la nivelul întregii Europe, vânzările de falsuri reprezintă 9,7% din consum, adică 26,3 miliarde de euro.

    Chinezii bogaţi îşi comandă mâncarea în străinătate iar alimentele vin cu avionul, săptămânal. La prima vedere pare o „fiţă“, dar de fapt ei încearcă – pentru că îşi permit – să îşi protejeze sănătatea. Pentru că în China aproape orice este contrafăcut, de la alimente la automobile sau medicamente, piaţa fiind inundată cu astfel de produse; unele dintre ele seamănă atât de bine cu originalul încât e necesară o analiză detaliată. Iar riscurile asociate alimentelor contrafăcute sunt mai mari decât în cazul, să spunem, al unei perechi de încălţări care nu este întocmai ceea ce promite eticheta.

    Dar producătorii chinezi îşi găsesc căi de acces şi către pieţe de pe alte continente, iar pierderile sunt însemnate. Peste 362.000 de locuri de muncă sunt pierdute din pricina falsurilor vândute pe piaţa europeană, din care 227.200 de slujbe în retail, aproape 90.000 în fabrici şi 45.000 în distribuţie. Mai grav de atât, tendinţa este ca numărul celor angajaţi în retailul de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii să se reducă şi mai mult, conform estimărilor realizate de Office for Harmonization in the Internal Market, care a realizat un studiu referitor la impactul pe care îl au falsurile la nivelul pieţei europene.

    De exemplu, în 2012, institutul de cercetare al Naţiunilor Unite în privinţa criminalităţii la nivel interregional a făcut publică o cercetare referitoare la falsurile vândute pe piaţa de încălţăminte din Italia. Documentul arăta că producătorii chinezi de încălţăminte care lucrau în timpul zilei în sistem lohn pentru companii europene asamblau aceleaşi produse în timpul nopţii. Falsurile erau identice, asemănătoare în cel mai înalt grad cu produsele pe care le imitau, în funcţie de preţul cu care urma să fie vândute pe piaţă.

    O investigaţie a Europolului în colaborare cu poliţia spaniolă şi Autoritatea pentru Siguranţă Alimentară şi Economică din Portugalia a arătat că grupurile implicate în producţia şi distribuţia de bunuri contrafăcute sunt extrem de bine organizate, controlate în principal de cetăţeni marocani. Încălţăminte, accesorii şi o serie de articole de îmbrăcăminte ale unor mărci cunoscute la nivel mondial erau produse în nordul Portugaliei, cărate cu camioanele în Spania, iar banii erau spălaţi cu precădere prin donaţii către două moschei din Maroc. Iar apoi intrau din nou în circuit. Aşadar, sursa falsurilor vândute pe pieţele europene se află deopotrivă pe bătrânul continent, dar şi pe meleaguri mai îndepărtate, în China.

    Totuşi cea mai mare parte a falsurilor vândute la nivel european, circa două treimi, vin din China, arată un raport realizat anul acesta de Europol. Acest raport arată că „internetul este cel mai important canal de distribuţie pentru produsele contrafăcute. Consumatorii sunt atraşi de magazinele online datorită preţurilor de vânzare, pentru că sunt disponibile 24/7 şi livrărilor directe“.

    Pierderea vânzărilor legale dar şi a slujbelor are un impact mai larg la nivelul întregii economii. „Dacă vânzările unei industrii sunt afectate de piaţa neagră, atunci această industrie va cumpăra, la rândul său, mai puţine bunuri şi servicii de la furnizorii săi, ceea ce va duce la pierderi de vânzări şi locuri de muncă în domeniile conexe“, arată studiul realizat de Office for Harmonization in the Internal Market.

    Pentru protecţia pieţei europene, sunt necesare măsuri netarifare, pentru a nu fi permisă intrarea pe piaţă a produselor contrafăcute şi a celor care au preţuri de dumping, spune Maria Grapini, europarlamentar. Ea adaugă că a avut, chiar pe acest subiect, o intervenţie în Parlamentul European, dar că orizontul de timp în care ar putea fi luate măsuri concrete nu poate fi precizat. „Fenomentul contrafacerii este foarte amplu şi prezent în multe alte industrii în afară de cea textilă şi de încălţăminte, dar se pot lua măsuri care să limiteze acest fenomen, cu un control riguros la vamă“, afirmă Grapini.

    Contrafacerea, spune ea, are trei aspecte: pe de o parte este vorba de falsuri în ce priveşte mărcile, existând produse cu eticheta unui brand, fără să aibă acest drept, pe de altă parte sunt falsurile în ce priveşte compoziţia unui produs (or un produs care este etichetat ca fiind 100% din lână, dar de fapt, este din vâscoză, este mai ieftin). În plus, mai există falsuri în ce priveşte ţara de destinaţie a unui produs.

  • Cum arată Miami-ul Europei. Cele mai spectaculoase poze cu Neptun

    Plaje însorite, nisip fierbinte, femei frumoase… sunt atracţiile uneia dintre cel mai căutate destinaţii turistice din Statele Unite. Însă nu mulţi reuşesc să ajungă în Miami, dar pot găsi acelaşi lucru mult mai aproape, în Europa.

    Cine nu a visat măcar o dată să ajungă pe o plajă din Miami? Pentru cei mai mulţi români, rămâne o destinaţie de vis, căci preţul biletelor de avion este destul de piperat, iar formalităţile pentru a obţine viza nu sunt deloc uşor de întocmit. Însă alternativa există mult mai aproape de spaţiul carpato-danubiano-pontic şi nu ai nevoie decât de cartea de identitate.

     
  • PROBLEME MARI pentru Regele Mihai la nici două zile de la excluderea nepotului său. ANUNŢUL a fost făcut astăzi

    Excluderea lui Nicolae din linia de succesiune a Casei Regale a României a reprezentat o grea lovitură de imagine pentru Regele Mihai. Majestata Sa Regele Mihai are, însă, o mare problemă.

    PROBLEME MARI pentru Regele Mihai la nici două zile de la excluderea nepotului său. ANUNŢUL a fost făcut astăzi

  • Politicianul care vrea să îşi facă propria ţară: o ţară în care taxele să fie voluntare

    Republica Liberlandeste un microstat în  devenire care se vrea independent, între Croaţia şi Serbia, fondat pe 13 aprilie  de politicianul eurosceptic Vit Jedlicka din Cehia şi alţi doi adepţi ai libertarianismului. Cu o suprafaţă de aproximativ şapte kilometri pătraţi, Liberland ar fi cel mai mic stat suveran din lume după Vatican şi Monaco.

    Libertarianismul, doctrina politică pe care se bazează fondatorii Liberlandului, susţine drepturile indivizilor de a achiziţiona, păstra şi schimba propriile bunuri. Unele şcoli de gândire susţin un stat al cărui rol unic este apărarea drepturilor de proprietate, altele susţin că şi acest rol ar putea fi îndeplinit de o piaţă liberă. Într-un sens strict, libertarianismul este o doctrină care susţine că oamenii se deţin pe ei înşişi pe deplin şi au capacitatea de a avea drepturi de proprietate asupra obiectelor exterioare.

    La baza doctrinei libertariene se află nonagresiunea, cu alte cuvinte regula potrivit căreia drepturile de proprietate ale tuturor trebuie întotdeauna respectate. Acesta este motivul pentru care libertarienii sunt susţinători fervenţi ai proprietăţii private. Libertarienii se opun legilor care restrâng activităţi personale sau consensuale, ei fiind pentru liberalizarea deplină a tuturor prohibiţiilor de tipul prostituţiei, consumului de droguri sau practicării jocurilor de noroc. Libertarienii nu acceptă obligaţii legislative cum ar fi practicile religioase sau obligativitatea serviciului militar, întrucât contravin dreptului de proprietate a individului asupra corpului său.

    În privinţa economiei, libertarienii vor ca intervenţiile statului să fie cât mai reduse şi susţin din acest motiv eliminarea finanţării asigurărilor sociale prin impozite. Unii susţin că orice formă de impozitare este prin definiţie o preluare coercitivă a bunurilor altora şi constituie din acest motiv o agresiune care nu ar trebui să existe.

    Liberland este situat între Croaţia şi Serbia, pe malul vestic al Dunării, iar pe unele hărţi este numit „Gornja Siga”. Fondatorii Liberlandului susţin că Liberland nu aparţine nici Croaţiei, nici Serbiei. Când fosta Iugoslavie s-a divizat în noi ţări, acest mic teritoriu a fost practic uitat. Nici Croaţia şi nici Serbia nu l-au revendicat, aşa că Liberland a devenit practic „no man’s land” (teritoriul nimănui).

    O astfel de micronaţiune este o entitate care se pretinde a fi o naţiune independentă, dar care nu este recunoscută oficial de guvernele lumii sau de marile organizaţii internaţionale. Micronaţiunile sunt diferite de alte comunităţi sociale întrucât emit cereri oficiale de suveranitate asupra unui teritoriu.

    Actualul preşedinte al Liberlandului este politicianul eurosceptic Vit Jedlicka, în vârstă de 31 de ani, membru al Partidului Conservator al Cetăţenilor Liberi din Republica Cehă. Jedlicka a lipsit de la primele alegeri prezidenţiale din Liberland, dar cu toate acestea a fost ales de ceilalţi doi membri fondatori, dintre care unul este chiar iubita acestuia, care a devenit astfel primă doamnă.

    Statul Liberland a fost fondat cu obiectivul de a construi o ţară în care oamenii cinstiţi pot prospera cu o minimă intervenţie din partea unui guvern central.

    „Avem nevoie de mai multe ţări ca Hong Kong, Singapore şi Monaco, în special în Europa. Aveam cu adevărat nevoie de un nou paradis fiscal”, a explicat Jedlicka. În acest scop, toate taxele din Liberland vor fi voluntare, iar serviciile din ţară, cum ar fi furnizarea de energie, asistenţa medicală şi salubritatea, vor fi asigurate fie de companii private, fie prin strângeri de fonduri.

  • Cum a reuşit un tânăr de 24 de ani din România să câstige peste 200.000 de dolari jucându-se

    Nimic din înfăţisarea lui Armand Pittner nu trădează faptul că la 24 de ani a strâns o mică avere, de 260.000 de dolari, doar din câştigurile de la turnee de jocuri video.

    În spatele meu, pe perete, se află panouri cu eroi desenaţi, creaturi fantastice cu arme impresionate şi cu puteri nebănuite, iar el este unul dintre cei care-i controlează, le înhămează puterile şi le pune în folosul echipei. Este ceva mai înalt decât mine, să aibă 1,80-90 m înălţime, şi poartă o pereche de blugi albaştri şi un tricou pe care scrie „Come and join the universe”. Îi urmez îndemnul şi vă invit în galaxia sportului electronic, în universul Dota, în microcosmosul lui Armand „b0ne7” Pittner.

    Armand Pittner este cel mai bine plătit român jucător profesionist de jocuri video, cu câştiguri de până la 260.000 de dolari, doar din turnee. Joacă de mic, iar Dota (Defence of the Ancients) încă de la începuturi. Părinţii au strâmbat din nas când vedeau că petrecea atât de mult timp în faţa calculatorului, dar nu i-au interzis să se joace. Odată cu primul turneu la care a participat în străinătate, părinţii s-au deschis mai mult spre jocurile video. Acum îi urmăresc meciurile pe internet de fiecare dată când au ocazia, şi, chiar dacă nu înţeleg total fenomenul, se bucură pentru fiecare victorie a fiului lor.

    Nu a existat un moment precis în viaţa lui Armand când a luat decizia de deveni jucător profesionist. „Pur şi simplu s-a întâmplat. Nu era nimic planificat. Totul a început ca un hobby.”  A jucat din ce în ce mai mult şi a devenit mai bun. Primul LAN (concurs local ce se joacă în reţea) l-a jucat într-o sală de jocuri din Bucureşti. Pe atunci nu erau spectatori, doar tineri entuziaşti ce iubeau jocul. „Am jucat şi într-un mall şi era distractiv cum oamenii se opreau şi se uitau la noi în calculatoare să vadă ce facem”, îşi aminteşte zâmbind b0ne7.

    Pare un tânăr obişnuit abia ieşit de pe băncile facultăţii, dar banii pe care i-a câştigat în turnee (aproximativ 260.000 de dolari) îl plasează pe locul 69 în topul celor mai bogaţi jucători profesionişti de jocuri video. Asta făcând abstracţie de salariul său lunar. Deşi nu-mi poate dezvălui câţi bani primeşte de la Cloud9, organizaţia la care este angajat, Pittner spune că salariul unui jucător dintr-o echipă de top variază între 2.000 şi 6.000 de dolari pe lună. Nu pare să-i pese foarte mult de banii câştigaţi, nu are de gând să-i investească deocamdată sau să-şi înceapă un business: „Banii aceia există şi apelez la ei dacă am nevoie de ceva”, mărturiseşte Armand Pittner. Ochii albaştri i se aprind când vorbim mai mult despre Dota şi intrăm în detalii, ceea ce arată că şi-a păstrat entuziasmul şi plăcerea de a juca, chiar dacă acum participă la turnee cu premii substanţiale şi îl urmăresc mii de fani.

    Drumul nu a fost uşor. Armand Pittner povesteşte că a trecut prin multe încercări şi a schimbat mai multe echipe până să ajungă la Cloud9, unde avea să-şi facă o casă. Dota este un joc de echipă foarte competitiv. „Trebuie să ştii când să renunţi la un jucător slab care trage echipa în jos. E important să nu ai relaţii puternice de prietenie cu coechipierii. Am întâlnit multe echipe care nu au evoluat tocmai pentru că nu voiau să renunţe la jucătorii mai slabi”, explică Armand din secretele jocului care i-a adus confortul financiar înainte de a împlini 25 de ani.

  • Au strâns 5 milioane de dolari şi apoi au închis compania în mijlocul nopţii. 400 de angajaţi au fost concediaţi prin e-mail

    Start-up-ul Zirtual, care a obţinut în ultimii ani finanţări de peste 5,5 milioane de dolari, şi-a suspendat brusc activitatea  în mijlocul nopţii, trimiţând un e-mail celor 400 de angajaţi prin care îi anunţa că şi-au pierdut slujbele. Zirtual este o companie de IT care oferea servicii de asistenţă personală online.

    Odată cu e-mail-ul trimis la 1:34 dimineaţa, compania a şters pagina de Facebook, profilul de Twitter şi cel de Google+; pe site-ul Zirtual apare mesajul “operaţiuni în aşteptare.” A urmat un mesaj către clienţi, anunţându-i că start-up-ul suspendă operaţiunile pentru a reorganiza structura existentă, scrie Business Insider.

    Vestea a venit ca un şoc pentru angajaţi, care nu aveau nici cea mai vagă idee despre situaţia în care se află compania.  CEO-ul companiei, Maren Kate Donovan, nu a răspuns solicitărilor de a comenta situaţia.

    Cu 13 ore înainte de concedierea angajaţilor, site-ul Zirtual accepta încă noi clienţi şi plăţile făcute de aceştia, după cum arată mai multe postări de pe Twitter. Donovan, CEO-ul companiei, declarase recent pentru revista Fortune că transparenţa în relaţia cu angajaţii este extrem de importantă.

    Compania se afla într-un proces de creştere, mărindu-şi în ultimele 18 luni numărul angajaţilor de la 150 la 400. Cu toate acestea, se pare că cei peste 5,5 milioane de dolari strânşi în ultimele runde de finanţare erau destinaţi achitării unor datorii.

    Zirtual a început ca o companie oferind servicii de asistenţă online pentru persoane fizice contra unui abonament lunar de 99 de dolari.

  • Acestea sunt cele mai aşteptate telefoane ale sfârşitului de an

    Dacă prima parte a anului a adus telefoane precum Galaxy S6, S6 Edge, HTC One M9, LG G4 sau Xperia Z3, sfârşitul lui 2015 promite cel puţin la fel de multe motive de interes pentru entuziaştii smartphone-urilor. Vă prezentăm în continuare câteva telefoane ce urmează să fie lansate în această toamnă; unele dintre acestea sunt continuări ale unor modele de succes, dar altele promit să schimbe fundamental modul cum folosim tehnologia.

    Samsung Galaxy Note 5

    Samsung îşi urmează programul anual de lansări obişnuit şi va prezenta noul model Note la începutul lunii septembrie; ca de obicei, smartphone-ul va fi lansat în cadrul IFA Berlin. Zvonurile vorbesc despre două versiuni, una tradiţională şi alta de tip dual-edge (asemănătoare ca design cu Samsung Galaxy S6 Edge), dar acest lucru nu a fost confirmat oficial. Display-ul va fi de 5,9 inchi şi va folosi tehnologie Ultra HD Super AMOLED, iar camerele vor avea 18 megapixeli (cea din spate) şi 5 sau 6 megapixeli (cea frontală). Memoria internă va fi de până la 128 GB, iar telefonul va avea scanner de amprentă şi un port USB tip C (mult mai rapid). În ceea ce priveşte puterea, se pare că Samsung a ales un cip Snapdragon 810 cu 4 GB de RAM. Indiferent de ceea ce vor prezenta cei de la Samsung în septembrie, Galaxy Note rămâne unul dintre cele mai apreciate device-uri ale momentului.

    Sony Xperia Z5

    Sony ar vrea să lanseze un telefon cu adevărat puternic tot în cadrul IFA Berlin, deşi nu putem fi siguri de acest lucru dacă ne gândim la calendarul destul de haotic de lansări pe care Sony l-a avut în acest an. Mai multe surse au afirmat că Xperia Z5 va folosi un procesor Qualcomm Snapdragon 820, neexistând prea multe informaţii despre restul dotărilor.

    Apple iPhone 6S

    Dacă există un lucru de care putem fi absolut siguri, acesta este că Apple va lansa o nouă versiune de iPhone la sfârşitul acestui an. Ne putem aştepta la un display de aceeaşi mărime şi cu aceeaşi rezoluţie ca 6, dar una din noutăţi ar putea fi introducerea sistemului Force Touch. Această nouă metodă de interacţiune a fost testată pe Apple Watch şi pe noul MacBook, fiind deci logic să apară şi pe noua generaţie de smartphone‑uri şi tablete. Apple a prezentat o versiune nouă de iOS, versiunea 9, în cadrul unui eveniment din luna iunie. Nu se ştiu toate detaliile tehnice, dar compania a dezvăluit că Apple Pay, Siri şi Maps vor fi îmbunătăţite. Unele surse au indicat faptul că noul iPhone va utiliza acelaşi tip de aluminiu ca Apple Watch, un material mai solid şi cu până la 60% mai uşor decât aluminiul normal. Având în vedere scandalul Bendgate (mai multe iPhone-uri s-au rupt atunci când au fost îndoite), acest nou material ar putea salva imaginea Apple şi ar putea aduce o creştere a vânzărilor.

    Un nou Nexus

    Deşi nu are un nume oficial, proiectul celor de la Google va fi lansat pe piaţă în cursul acestui an. Gizmo China a dezvăluit recent că Huawei este compania care va produce noul Nexus, deşi în trecut această sarcină a fost dusă la capăt de Motorola sau LG. Publicaţia chineză a oferit şi un nume pentru device, Huawei Angler; acesta ar trebui să aibă un ecran OLED de 5,7 inchi produs de Samsung ce poate dezvolta o rezoluţie de 1.440 x 2.560 de pixeli. Huawei foloseşte pentru majoritatea produselor sale un cip Hi-Silicon Kirip, dar în cazul noului Nexus compania va alege, cel mai probabil, un procesor Qualcomm Snapdragon 810 susţinut de 4 GB de RAM. În ceea ce priveşte sistemul de operare, acesta va fi Android M, prezentat de curând de Google. Noutăţile cele mai importante sunt scannerul de amprente şi introducerea USB-ului tip C.

     

  • Un român i-a înnebunit pe americani cu shaorma de pui. Acum vrea să deschidă tot mai multe restaurante

    Bogdan Tarasov a plecat în Detroit, Statele Unite, în urmă cu opt ani. Iniţial el a deţinut o companie în construcţii, dar a reuşit apoi să pună bazele unui restaurant de tip fast-food ce vinde shaorma.

    Dacă în 2007 puţină lume auzise de Bucharest Grill, el este astăzi unul dintre cele mai populare localuri din Detroit, fiind inclus de eater.com în topul celor mai bune restaurante ieftine din oraş.

    Tarasov a povestit în cadrul unui interviu acordat eater.com că ideea i-a venit în timp ce căuta un loc unde să se poată relaxa seară de seară. Românul spune că a vrut ca Bucharest Grill să vândă numai produse de calitate, astfel că i-a luat trei luni de zile doar pentru a perfecţiona reţeta shaormei cu pui.

    Restaurantul este astăzi unul dintre cele mai apreciate din Detroit iar Tarasov se pregăteşte să deschidă al treilea local. Primul Bucharest Grill onorează peste 1.000 de comenzi zilnic, astfel că succesul pare garantat.

    “Evident, suntem în această afacere pentru a face bani”, a mai spus Tarasov. “Dar satisfacţia clienţilor este de asemenea extrem de importantă. Dacă avem posibilitatea de a deschide mai multe restaurante fără să afectăm în vreun fel calitatea produselor, o vom face. Dacă nu, ne vom concentra în continuare pe cele existente.”

  • Şi-au vândut casa şi maşinile ca să se plimbe timp de un an în jurul lumii

    Unele familii strâng bani pentru o călătorie la Disneyland sau pentru un concediu la mare. Nu este însă cazul familiei Rivenbark; aceştia au petrecut ani de zile economisind pentru a călători în jurul lumii.  

    Nu a fost însă suficient, aşa că familia din Maryland, Statele Unite a pus la bătaie tot ce avea pentru o vacanţă de un an. Soţii Rivenbark şi-au vândut casa şi maşinile ca să-şi finanţeze aventura. Au decis să le predea ei carte copiilor, ca să nu rămână în urmă. Iar cei mici spun că au învaţat enorm umblând prin lume. Tatăl, mama şi cei doi copii au vizitat 60 de ţări şi teritorii din toată lumea şi nu s-au dat înapoi nici de la experienţe extreme, scriu cei de la Ştirile Pro TV. În total, cei patru au parcurs peste 140.000 de kilometri.

    Membri familiei Rivenbark se pot lăuda că au plimbat gheparzi în lesă în Africa ori că s-au împrietenit cu elefanţi în India şi au făcut bungee jumping în Noua Zeelandă.  În tot acest timp, şi-au împărtăşit aventurile cu publicul, scriind şi publicând imagini pe blog.

    “La sfârşitul vieţii, vrem să ştim că am avut parte de experienţe superbe împreună, în familie. Ce mod mai bun de a face asta decât să te duci să explorezi lumea?”, spune Tim Rivenbark. “Am fost incantata. Ideea de a calatori in jurul lumii era incredibila”, marturiseste Kara Rivenbark, notează sursa citată.

    Familia Rivenbark s-a întors de curând din călătorie şi încearcă să se readapteze la viaţa din Maryland.

  • Turcul mecanic

    Două faţete ale fotografiei: gigantul Kodak era în 1988 pe val şi avea 145.000 de angajaţi. Un sfert de veac mai târziu, în 2012, Kodak era în faliment. Compania momentului pentru fotografie era, în anul în care fostul gigant a falimentat, Instagram, care avea 13 angajaţi şi deservea 30 de milioane de clienţi. Şi acesta nu este nici pe departe un caz rar – în cazul WhatsApp, cumpărată de Facebook cu 19 miliarde de dolari anul trecut, 55 de angajaţi se ocupau de 450 de milioane de clienţi.

    Este acesta doar un aspect al schimbărilor aşa de profunde încât se fac greu remarcate şi care au loc în lume. O analiză recentă din Financial Times evidenţia sfârşitul erei carierelor de zeci de ani la o singură companie şi al relativei securităţi oferite de o astfel de abordare şi trecerea pieţei muncii spre o zonă mai entuziastă dar mult mai nesigură a insului cu aptitudini antreprenoriale şi cu abilităţi comerciale, care se vinde temporar sau ca freelancer. Sigur că abordarea “o carieră – o companie” este încă puternic prezentă, dar viitorul pare a fi mult mai zglobiu din acest punct de vedere – o economie flexibilă, un program flexibil, o viaţă maleabilă. Sună interesant, nu? În stilul evangheliştilor erei tehnologice în care intrăm, evanghelişti care cred că procesorul şi mobilitatea şi softurile vor rezolva toate problemele omenirii.

    Chestia este că dincolo de lejeritatea unui astfel de mod de viaţă se află un număr de necunoscute: devenit cost variabil, insul comun, aflat la temelia consumului, a producţiei şi a PIB-ului, va mai rămâne la fel de temeinic, îşi va mai permite credite, casă, familie, vacanţe sau o viaţă?

    Cu ceva vreme în urmă Amazon a lansat Mechanical Turk, o platformă pentru microslujbe la care au aderat în jur de un milion de oameni. Mechanical Turk, numită aşa după un automat faimos din secolul XVIII, care juca şah şi era îmbrăcat ca un turc, a fost folosită în mai multe cazuri extrem de interesante: 50.000 de oameni l-au căutat în fotografii realizate de sateliţi pe Steve Fosset, milionarul pornit într-o călătorie cu balonul în jurul lumii şi care s-a prăbuşit; alţii au tradus Moby Dick în japoneză, iar alţii au programat, în grup, un robot să lucreze cu expresorul de cafea. Nu-i minunat? Nu prea, pentru că acestea sunt sarcinile cele mai grozave în ani întregi: cele mai multe sunt chestii de rutină, să scrii o descriere de produs pentru 3 dolari, să alegi nişte fotografii, pentru 30 de cenţi, sau să descifrezi ceva scris de mână pentru 50 de cenţi. Amazon ia un procent bun din fiecare tranzacţie.

    Şoferii Uber îşi folosesc maşinile personale, pentru care plătesc asigurare, benzină şi piese de schimb, şi plătesc companiei un procent deloc de neglijat din încasări, dar nu au asigurări medicale sau sociale, pentru că nu sunt angajaţi. Robert Reich, profesor de economie şi fost oficial în administraţia Clinton, defineşte astfel de abordări drept o întoarcere la mentalităţile secolulului XIX. Lumea a înţeles greu şi a trecut şi mai greu de la exploatare la decenţă şi o anume corectitudine – siguranţa locului de muncă, salariu minim, program de lucru, eliminarea muncii copiilor. Criza economică a dezechilibrat piaţa muncii, iar oamenii valorează mai puţin. Politicienii, corporaţiile şi instituţiile financiare, spune Reich, au câştigat destulă putere pentru a reorganiza piaţa muncii în aşa fel încât să îşi sporească averile, iar oamenii au rămas undeva în urmă. Confirmarea este chiar în statisticile recente, care arată că 1% din cei mai bogaţi oameni ai planetei vor ajunge în scurt timp să deţină mai mult de jumătate din averea mondială – de la 44% în 2009 au ajuns să deţină 48% în 2014. Echilibrele sociale ale lumii sunt fragile, şi aceasta este raţiunea scrierii mele, că fără standarde totul se poate nărui.

    Ilustrez cu „Nava cu sclavi” a lui Turner, pictat în 1840.