BusinessMagazin

Tag: preturi

  • Amenzi uriaşe pentru comercianţii care vând produse la preţuri prea mici

    „Prin vânzare în pierdere, în sensul prezentei ordonanţe, se înţelege orice vânzare la un preţ egal sau inferior costului de achiziţie, astfel cum acesta este definit în reglementările legale în vigoare”, scrie în actul normativ. Totuşi, interdicţia nu este general valabilă, deoarece există şi unele excepţii. Astfel, vânzarea în pierdere este permisă comercianţilor doar în anumite situaţii, printre care vânzarea de lichidare, vânzarea de soldare sau vânzarea efectuată în magazinele sau depozitele de fabrică.

    Dacă nu este vorba de una dintre situaţiile enumerate mai sus, amenda aplicabilă, de către organele de control ale Ministerului Finanţelor, pentru vânzarea în pierdere, este cuprinsă între 2.000 şi 10.000 de lei.

  • Amenzi uriaşe pentru comercianţii care vând produse la preţuri prea mici

    „Prin vânzare în pierdere, în sensul prezentei ordonanţe, se înţelege orice vânzare la un preţ egal sau inferior costului de achiziţie, astfel cum acesta este definit în reglementările legale în vigoare”, scrie în actul normativ. Totuşi, interdicţia nu este general valabilă, deoarece există şi unele excepţii. Astfel, vânzarea în pierdere este permisă comercianţilor doar în anumite situaţii, printre care vânzarea de lichidare, vânzarea de soldare sau vânzarea efectuată în magazinele sau depozitele de fabrică.

    Dacă nu este vorba de una dintre situaţiile enumerate mai sus, amenda aplicabilă, de către organele de control ale Ministerului Finanţelor, pentru vânzarea în pierdere, este cuprinsă între 2.000 şi 10.000 de lei.

  • Arabia Saudită a aruncat BOMBA care va face RAVAGII. Anunţul şoc făcut de saudiţi pe care toată lumea îl credea imposibil. Nimeni nu scapă de asta

    OPEC, Rusia şi alţi producători s-au angajat anul trecut să reducă producţia cu aproximativ 1,8 milioane de barili pe zi începând cu 1 ianuarie. Prima reducere din opt ani este menită să impulsioneze preţurile şi să reducă supraoferta de petrol. Preţurile ţiţeiului au avansat cu peste 14% de la încheierea pactului în noiembrie, însă petrolul încă se tranzacţionează la aproximativ 56 dolari pe baril.
     

  • INS: Preţurile producţiei industriale au crescut cu 1% în ianuarie 2017, faţă de luna decembrie 2016

    Potrivit INS, în luna ianuarie 2017, comparativ cu luna ianuarie 2016, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 2,6%.

    În luna ianuarie 2017, cele mai mari creşteri ale preţurilor s-au înregistrat în industria extractivă, de 2,8% faţă de decembrie 2016. Preţurile din domeniul extracţiei petrolului brut şi a gazelor naturale au înregistrat o creştere de 5,3% în ianuarie 2017, comparativ cu luna precedentă, se arată în datele publicate de INS.

    Preţurile din industria prelucrătoare au crescut cu 0,4%, în ianuarie 2017, faţă de luna anterioară. Preţurile din domeniul producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au crescut cu 3,9% în ianuarie 2017.

  • Anul paradoxurilor şi al creşterilor forţate de furia consumului

    Potenţialul de creştere economică a României a fost de 4%, dar avansul real al Produsului Intern Brut (PIB) a fost de 4,8% în 2016, pentru că majoritatea domeniilor în care se manifestă consumul populaţiei – comerţ, turism, servicii – au consemnat plusuri cu două cifre, depăşind net producţia locală. Această furie a consumului a fost alimentată de creşterile salariale care au adus câştigul mediu net la peste 2.300 de lei (+11,4% faţă de cel de la sfârşitul anului 2015) şi de ieftinirea cu 1,5% în medie a mărfurilor şi serviciilor. Confruntaţi cu acest val de cumpărători ce păreau hotărâţi să le golească rafturile magazinelor, comercianţii n-au avut altă soluţie decât să se aprovizioneze din import.

    Câteva exemple, extrase din datele Institutului Naţional de Statistică (INS): comerţul cu amănuntul – indicator care reflectă consumul populaţiei – a crescut în medie cu 13,5%, vânzările de alimente au avansat cu 13,7%, cele de mărfuri nealimentare – cu 15,2%, iar livrările şi înmatriculările auto au urcat cu 19%. Dar producţia industrială (autohtonă) a avansat, anul trecut, doar cu 1,7%, restul de cerere fiind acoperit din importuri, care au crescut cu 7%. Cel mai bine s-a văzut acest deficit în domeniul alimentar, unde importurile au atins recordul istoric de 4,8 miliarde de euro într-un an agricol considerat cel mai bun din ultimii 10, pentru că producţia industriei alimentare autohtone a crescut cu doar 2,7%, în timp ce vânzările de produse alimentare au crescut de cinci ori mai mult, respectiv cu peste 13%. Numai în cazul laptelui, importurile au crescut cu aproximativ 25%, achiziţiile de peste graniţă ajungând la o pondere maximă istorică de 45% din consumul naţional.

    Avem, astfel, un prim paradox: pe de-o parte, potenţialul de creştere economică este de doar 4% din cauză că infrastructura şi capacităţile locale de producţie sunt în stare precară, dacă nu chiar depăşite tehnologic, dar de cealaltă parte cererea internă a fost atât de intensă încât a forţat creşterea economică la 4,8%.

    Al doilea paradox al anului trecut se vede în execuţia bugetară: cu toate că principalele forme de comerţ care generează TVA au crescut cu 13% spre 19%, încasările fiscale din TVA au scăzut cu 9,6%.

    Semnele bune ale anului 2016 vin din sectorul serviciilor, a cărui pondere în PIB este în continuă creştere. Ca medie generală, afacerile din sectorul serviciilor au crescut cu 8,4%, apoi turismul (hoteluri-restaurante) a avansat cu 15%, iar comunicaţiile – cu 4,9%. Transporturile – alt paradox – au crescut cu 13,1%, chiar dacă în 2016 nu au crescut cu niciun kilometru nici reţeaua de drumuri şi autostrăzi, nici cea de căi ferate. Alte veşti bune se arată în statisticile Băncii Naţionale privind investiţiile străine, care au crescut cu 18%, până la 4 miliarde de euro (un record după anul de „boom” 2008), şi în raportările Ministerului Finanţelor, potrivit cărora investiţiile publice – cheltuielile bugetare de capital – au crescut cu 5,4%.

    Singura veste proastă vine din sectorul construcţiilor, care n-a reuşit să se redreseze nici în 2016. Volumul lucrărilor a scăzut cu 4,8%, chiar dacă prognozele oficiale lansate anterior estimau o creştere de 4,2% în 2016.

    Pentru 2017, Comisia Naţională de Prognoză estimează un potenţial al PIB de doar 4,6% şi o creştere economică de 5,2%, ceea ce ar însemna că şi acest an va fi, ca şi 2016, anul paradoxurilor şi al creşterilor forţate de furia consumului.

  • Ce preţuri au magazinele ANAF şi cum îţi poţi cumpăra o maşină sau o casă care a fost confiscată

    La pomul lăudat să nu te duci cu sacul, spune un vechi proverb românesc. Magazinele ANAF, prin care statul vinde bunurile confiscate, sunt, după cele second-hand, cele mai frecventate de români. Din dorinţa de a achiziţiona diverse produse la preţuri mici, mii de români calcă zilnic pragul acestor magazine în căutare de chilipiruri, scrie renasterea.ro

    Din păcate, de cele mai multe ori, pleacă având traista goală. Majoritatea bunurilor sunt de o calitate îndoielnică, iar preţurile, mai mult decât piperate.

    Potrivit renasterea.ro, de exemplu, zilele acestea, la magazinul ANAF din Timişoara, amplasat la parterul instituţiei de pe strada Gheorghe Lazăr, se vindeau periuţe de dinţi pentru copii, cu baterie, la 30 de lei (faţă de 45, cu cât se găsesc în alte magazine), pastă de dinţi cu doi lei mai scumpă decât în farmacii (!), şosete de vară la doi lei perechea, router la 450 de lei, şampon la 12 lei.

    Potrivit legislaţiei în vigoare, ANAF este obligată să scoată la vânzare toate produsele obţinute în urma confiscării, exceptând ţigările netimbrate, care sunt distruse.

    Maşinile şi locuinţele se vând la licitaţie (printr-o procedură extrem de anevoioasă), iar metalele preţioase ajung doar la anumite bijuterii. Surse din cadrul ANAF Timişoara au povestit pentru publicaţia citată mai sus că ultimul stoc de bijuterii din aur pus la bătaie de instituţie a fost foarte greu vândut şi a ajuns la un magazin de profil din Constanţa. Motivul?

    Piesele – modele vechi – nu aveau căutare pe piaţa din Timişoara, patronii bijuteriilor din oraşul de pe Bega susţinând că n-ar fi avut cui să le vândă, ci doar să le topească.

     

  • Ce preţuri au magazinele ANAF şi cum îţi poţi cumpăra o maşină sau o casă care a fost confiscată

    La pomul lăudat să nu te duci cu sacul, spune un vechi proverb românesc. Magazinele ANAF, prin care statul vinde bunurile confiscate, sunt, după cele second-hand, cele mai frecventate de români. Din dorinţa de a achiziţiona diverse produse la preţuri mici, mii de români calcă zilnic pragul acestor magazine în căutare de chilipiruri, scrie renasterea.ro

    Din păcate, de cele mai multe ori, pleacă având traista goală. Majoritatea bunurilor sunt de o calitate îndoielnică, iar preţurile, mai mult decât piperate.

    Potrivit renasterea.ro, de exemplu, zilele acestea, la magazinul ANAF din Timişoara, amplasat la parterul instituţiei de pe strada Gheorghe Lazăr, se vindeau periuţe de dinţi pentru copii, cu baterie, la 30 de lei (faţă de 45, cu cât se găsesc în alte magazine), pastă de dinţi cu doi lei mai scumpă decât în farmacii (!), şosete de vară la doi lei perechea, router la 450 de lei, şampon la 12 lei.

    Potrivit legislaţiei în vigoare, ANAF este obligată să scoată la vânzare toate produsele obţinute în urma confiscării, exceptând ţigările netimbrate, care sunt distruse.

    Maşinile şi locuinţele se vând la licitaţie (printr-o procedură extrem de anevoioasă), iar metalele preţioase ajung doar la anumite bijuterii. Surse din cadrul ANAF Timişoara au povestit pentru publicaţia citată mai sus că ultimul stoc de bijuterii din aur pus la bătaie de instituţie a fost foarte greu vândut şi a ajuns la un magazin de profil din Constanţa. Motivul?

    Piesele – modele vechi – nu aveau căutare pe piaţa din Timişoara, patronii bijuteriilor din oraşul de pe Bega susţinând că n-ar fi avut cui să le vândă, ci doar să le topească.

     

  • Isărescu explică de ce leul nu se apreciază faţă de principalele valute: “Nu există nicio şansă să se întâmple asta”

    Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a remarcat că firmele româneşti se confruntă cu o creştere a preţurilor e producţie simultană cu scăderea preţurilor de consum, fenomen care „nu lasă loc” pentru o apreciere a leului faţă de principalele valute, scrie Gandul.info

    „Întreprinderile româneşti se confruntă cu o creştere a preţurilor de producţie pe fondul scăderii sau stagnării în unele cazuri ale preţurilor de consum, dar şi cu o acută lipsă de finanţare”, a spus Isărescu, după prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei. El a continuat: „Din acest motiv, chiar dacă de obicei nu facem prognoze pe cursul valutar, trebuie să spun că nu există, chiar deloc nu există, loc pentru apreciere a cursului de schimb”.

    Citiţi continuarea pe www.gandul.info

  • Isărescu: Materiile prime se scumpesc, preţurile de consum scad; leul nu are cum să se aprecieze

    „Întreprinderile româneşti se confruntă cu o creştere a preţurilor de producţie pe fondul scăderii sau stagnării în unele cazuri ale preţurilor de consum, dar şi cu o acută lipsă de finanţare”, a spus Isărescu, după prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei. El a continuat: „Din acest motiv, chiar dacă de obicei nu facem prognoze pe cursul valutar, trebuie să spun că nu există, chiar deloc nu există, loc pentru apreciere a cursului de schimb”.

    Banca Naţională a României anticipează, în Raportul asupra inflaţiei, că media scumpirilor va fi doar de 1,7% la sfârşitul acestui an, apoi va urca la 3,4% spre sfârşitul anului viitor, revizuind în jos prognoza pentru 2017 şi în sus pe cea pentru 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Furtună pe piaţa de energie. Cine va câştiga şi cine va pierde din destabilizarea preţurilor

    De la 150-200 de lei/MWh în primele tranzacţii ale anului 2017 s-a ajuns la 650 de lei/MWh după 20 ianuarie din mai multe cauze suprapuse. Prima cauză a fost atingerea unui vârf istoric al consumului din zilele cu viscol extrem (5-15 ianuarie), cu anunţul că Transelectrica este abilitată inclusiv să limiteze cotele unor consumatori şi cu refuzul de a trimite electricitate la exportul cerut ca ajutor de vecinii bulgari. S-a creat astfel o conjunctură despre care operatorii tradiţionali care au reuşit să-şi păstreze calmul spun că a fost mai mult emoţională. A doua cauză este dată de cererea de intrare în insolvenţă a Transenergo COM (trader cu pondere semnificativă în piaţă), fapt care – deşi s-a găsit pe loc un înlocuitor pentru furnizarea de energie – a creat un gol, inflamând cererea pe de piaţa spot.

    Pe lîngă consumul ajuns la cote maxime şi inflamarea cererii de energie, au mai apărut şi anunţurile că s-ar putea ca stocurile necesare pentru producţia locală să nu fie suficiente, astfel că traderii n-au ezitat să apeleze la importuri. Asta într-o ţară care are surplusuri consistente, respectiv capacitatea de a produce 24.000 MWh faţă de un consum la care cota de 10.000 MWh a însemnat maximul istoric. Operatorii mai spun, însă, că importurile respective au fost, de fapt, rezultatul unor speculaţii, adică s-a câştigat mult din diferenţa de preţ între exporturile ieftine anterioare şi importurile scumpe de acum.

    Georgios Stassis, country manager la Enel Romania, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa locală a energiei electrice, spune că situaţia actuală, caracterizată prin preţuri şi consum istorice, arată cât de importantă este încurajarea prin reglementările potrivite a proiectelor pe termen lung în detrimentul speculaţiilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro