BusinessMagazin

Tag: pret

  • O berărie din Statele Unite îţi oferă bere pentru toată viaţa la preţul de 1.000 de dolari

    Amy Johnson şi cei doi parteneri ai săi de afaceri, din Minnesota, aveau nevoie de 220.000 de dolari pentru a extinde barul pe care îl deţineau, incluzând în noul proiect şi un spaţiu în care să producă bere, relatează cei de la National Journal.

    Ei au încercat iniţial să găsească un investitor, însă cei care aveau posibilitatea de a finanţa cerea peste 50% din acţiunile afacerii. Aşa că cei trei antreprenori au început să vorbească cu rudele; nici această metodă nu s-a dovedit însă suficientă.

    Ideea care le-a venit celor trei a fost să adune sume mici de la mai multe persoane, oferindu-le în schimb diverse beneficii după ce proiectul ar fi dus la bun sfârşit. Astfel, ei au oferit bere pentru toată viaţa (sau atât timp cât barul va funcţiona) pentru suma de 1.000 de dolari.

    Cei doi au strâns suma de 220.000 de la 118 persoane. Momentan, barul oferă în medie 17 beri gratis pe zi, însă costul este extrem de mic la doar 40 de cenţi, berea fiind produsă de către ei.

    Unul dintre investitori este proprietarul clădirii în care se află barul. “Mi s-a părut o investiţie excelentă. Locuiesc în cartier şi beau bere, de ce să nu profit?”, a declarat Andy Root.

  • O berărie din Statele Unite îţi oferă bere pentru toată viaţa la preţul de 1.000 de dolari

    Amy Johnson şi cei doi parteneri ai săi de afaceri, din Minnesota, aveau nevoie de 220.000 de dolari pentru a extinde barul pe care îl deţineau, incluzând în noul proiect şi un spaţiu în care să producă bere, relatează cei de la National Journal.

    Ei au încercat iniţial să găsească un investitor, însă cei care aveau posibilitatea de a finanţa cerea peste 50% din acţiunile afacerii. Aşa că cei trei antreprenori au început să vorbească cu rudele; nici această metodă nu s-a dovedit însă suficientă.

    Ideea care le-a venit celor trei a fost să adune sume mici de la mai multe persoane, oferindu-le în schimb diverse beneficii după ce proiectul ar fi dus la bun sfârşit. Astfel, ei au oferit bere pentru toată viaţa (sau atât timp cât barul va funcţiona) pentru suma de 1.000 de dolari.

    Cei doi au strâns suma de 220.000 de la 118 persoane. Momentan, barul oferă în medie 17 beri gratis pe zi, însă costul este extrem de mic la doar 40 de cenţi, berea fiind produsă de către ei.

    Unul dintre investitori este proprietarul clădirii în care se află barul. “Mi s-a părut o investiţie excelentă. Locuiesc în cartier şi beau bere, de ce să nu profit?”, a declarat Andy Root.

  • Unde se duc banii FMI pentru Ucraina

    Singura concesie făcută de Rusia a fost însă decizia Gazprom de a amâna de la 2 la 9 şi apoi 10 iunie termenul pentru trecerea la sistemul de plată în avans al gazelor, după ce Naftogaz din Ucraina a achitat, din banii primiţi de la FMI, 786 mil. dolari, adică prima tranşă a datoriei pentru gazele livrate. Conform ministrului ucrainean al energiei, Iuri Prodan, această sumă reprezintă singura parte din datorie pe care autorităţile de la Kiev nu o contestă.

    În ce priveşte trecerea la sistemul de plată în avans pentru gaze, premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a declarat că dacă Rusia va lua această măsură, Ucraina o va contesta în justiţie. Iaţeniuk a precizat că Ucraina are stocuri de gaze depozitate subteran de 12 mld. mc şi că poate primi 500 mil. mc pe lună din Polonia, Ungaria şi Slovacia. În total, Ucraina consumă în medie 4,2 mld. mc gaze pe lună.

    Anterior, Gazprom ameninţase că dacă Naftogaz nu plăteşte în avans pentru luna iunie până la 2 iunie, va opri livrările de gaze către Ucraina.

    Naftogaz datorează Gazprom în total 4,45 mld. dolari, din care 1,45 mld. pentru livrările din noiembrie-decembrie (pentru gazul livrat la vechiul preţ de 268 dolari/1.000 mc) şi 3 mld. pentru aprilie-mai (gazul livrat la noul preţ de 485 dolari/1.000 mc). Rusia nu a primit nicio plată pentru gazele livrate în aprilie-mai.

    Comisia Europeană a propus Rusiei şi Ucrainei o întâlnire la nivel înalt pe tema problemei gazelor, care ar putea avea loc la 11 iunie. Discuţii separate între Rusia şi Ucraina au loc sâmbătă.

  • Hidroelectrica a vândut electricitate de 11 milioane de euro pe bursa de energie

     Energia, totalizând 270.970 MWh, urmează să fie livrată în vârful aferent perioadei iulie 2014 – decembrie 2016.

    Compania a încheiat 4 contracte cu Entrex Services, 3 contracte cu Electrica Distribuţie Transilvania Sud şi cate un contract cu Tinmar, Transformer Energy Supply, C-Gaz & Energy Distribuţie, Enel Energie şi GEN-I Bucharest.

    Preţul pachetelor de vârf a depăşit valoarea de 200 de Lei/MWh, energia de vârf cu livrare în anul 2015 s-a vândut la un preţ de 205,43 Lei/MWh, iar preţul mediu obţinut pentru energia cu livrare în trimestrul 3 anul 2014 a fost de 202,89 Lei/MWh, precizează Hidroelectrica.

    Totodată, Enel va primi energie cu livrare în bandă pentru anul calendaristic 2016 la preţul de 180,5 Lei/MWh, peste media de 176,3 Lei/MWh aferentă tranzacţiilor de acest tip realizate pentru anul 2015, ceea ce, potrivit Hidroelectrica, arată o tendinţă de scumpire a electricităţii care va fi livrată în anii menţionaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Benzinăriile AutoMat au fost preluate la licitaţie de o firmă din Brăila, pentru circa 2 mil. euro

     Licitaţia a fost organizată ca urmare a cererii de executare silită formulată de Bancpost pentru o creanţă de 2 milioane de euro şi 2 milioane de lei, inclusiv dobânzi şi penalităţi.

    Lanţul de 17 benzinării fără personal de servire a fost dezvoltat de compania Bioromoil, specializată în comerţ cu biodisel, care anunţa în urmă cu câţiva ani că are în plan deschiderea a 100 de astfel de staţii de alimentare. Investiţia realizată până în prezent depăşeşte cu câteva milioane de euro preţul obţinut prin executare silită, care nu acoperă integral nici creditul de la Bancpost.

    Firma Bioromoil, deţinută de Vladilslav Chetrar, a intrat în insolvenţă în toamna anului 2012, după ce ANAF a calculat datorii suplimentare de peste 20 de milioane de euro privind comercializarea de biodisel din Canada, care ar fi provenit, potrivit OLAF, din SUA şi erau supuse regimului de taxare antidumping. În cadrul acelui control, Vama a stabilit pentru mai multe companii petroliere, printre care Rompetrol şi OMV, sume de plată care au totalizat peste 50 de milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia va livra Chinei gaze la un preţ apropiat de 350 dolari pentru 1.000 de metri cubi

     Gazprom şi compania chineză de stat CNPC nu au dezvăluit preţul de livrare la semnarea contractului, estimat la circa 400 de miliarde de dolari pentru întreaga perioadă de 30 de ani. Directorul general al Gazprom, Alexei Miller, a declarat că preţul este un “secret comercial”.

    Analiştii au înaintat diferite variante de preţ, însă majoritatea au afirmat că proiectul de livrare de gaze în China va necesita investiţii majore din partea Rusiei, punând presiune pe finanţele Gazprom.

    Preţul a reprezentat una dintre principalele aspecte în negocierile dintre Rusia şi China, care s-au desfăşurat pe parcursul a zece ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicolescu: Convergenţa preţului gazelor pentru firme s-a realizat, nu mai trebuie să urcăm preţurile

     “Convergenţa preţurilor gazelor naturale s-a realizat. Nu mai este nevoie să facem creşteri de preţuri pentru industrie, aşa cum erau angajamentele anterioare. Prin adoptarea pachetului propus spre dezbatere publică, preţul final al gazelor naturale nu va mai creşte, existând chiar premise ca să scadă în următoarele luni”, a declarat Nicolescu într-un comunicat.

    Pentru consumatorii noncasnici de gaze, dereglementarea ar urma să se încheie în 1 octombrie 2014, iar pentru consumatorii casnici în 1 octombrie 2018.

    Pentru dinamizarea pieţei şi creşterea transparenţei, Departamentul pentru Energie propune pentru o perioadă determinată, între 1 iulie 2014 şi 31 decembrie 2018, ca producătorii de gaze naturale să fie obligaţi să tranzacţioneze transparent, nediscriminatoriu şi centralizat un anumit volum de gaze naturale, care va fi stabilit de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Divizia YouTube a Google este aproape de o achiziţie în valoare de 1 miliard de dolari

     Cele două companii au convenit asupra preţului şi mai au de stabilit detalii precum cât de independentă va rămâne compania după preluare, a spus una dintre surse pentru portalul The Verge.

    Twitch a evaluat mai multe variante şi a ajuns la concluzia că YouTube reprezintă cea mai bună opţiune pentru a putea susţine ritmul puternic de creştere din ultimii ani.

    Compania a fost înfiinţată în 2011 şi permite utilizatorilor să transmită şi să privească clipuri video din jocuri.

    Twitch, cu peste 45 de milioane de utilizatori, a atras fonduri de 20 de milioane de dolari de la investitori în 2013 şi va înregistra, probabil, profit în acest an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia va exporta gaze de 400 miliarde de dolari în China, timp de 30 de ani, la preţul mediu de vânzare din Europa

     Gazprom va livra 38 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an în China, au declarat surse din cadrul grupului pentru cotidianul rus Izvestia. În cele trei decenii acoperite de contract, Gazprom ar vinde astfel 1.140 de miliarde de metri cubi, scrie Novinite.

    Livrările anuale reprezintă mai puţin de un sfert din cele către Europa, de 161,5 miliarde de metri cubi anul trecut.

    Preţul gazului, de 350-380 de dolari, va fi apropiat de media europeană, potrivit Izvestia. Sursa citată de cotidianul rus a declarat că poziţiile Rusiei şi Chinei în privinţa preţurilor sunt foarte apropiate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gazul, cea mai sigură armă a Rusiei

    Aleksei Miller, şeful Gazprom, avertizase anterior că firma sa ar putea opri livrările către Ucraina la 3 iunie daă ţara nu plăteşte în avans pentru livrări. Kievul a refuzat să-şi achite datoriile, explicând că face asta în semn de protest faţă de recenta majorare cu peste 80% a tarifului la gaze de către Gazprom, motivată de revocarea discountului practicat de Gazprom în raport cu clientul său ucrainean, compania Naftogaz.

    Ministrul de finanţe interimar, Oleksandr Şlapak, a anunţat că Kievul e pregătit să emită obligaţiuni în valoare de 2,16 mld. dolari spre a face rost de bani pentru plata restanţelor la gaze, dar că va plăti numai dacă Rusia reinstituie vechiul preţ redus la gaze (268 dolari/1.000 mc) până la sfârşitul anului, iar ministrul adjunct al energiei, Ihor Didenko, a afirmat că Kievul e gata să achite 4 mld. dolari pentru gazul livrat, dar că baza de calcul folosită de ucraineni este preţul redus, nu cel nou (485 dolari). La rândul său, premierul Arseni Iaţeniuk a ameninţat că dacă Gazprom nu cade la învoială până la 28 mai, va cere ajutor unei curţi de arbitraj de la Stockholm care va trebui să ia în considerare că Rusia, înglobând Crimeea, a confiscat implicit şi active energetice în valoare de “zeci sau sute de miliarde de dolari”.

    Datoria publică a Ucrainei se ridică la 70 mld. dolari – 52,7% din PIB, iar cu tot cu suma cerută de Gazprom va depăşi 60% din PIB. Cifra este importantă, întrucât în decembrie trecut, Moscova a cumpărat euroobligaţiuni ucrainene de 3 mld. dolari, iar prospectul emisiunii precizează că dacă datoria publică a Ucrainei ar depăşi 60% din PIB, Rusia ar fi îndreptăţită să ceară rambursarea în avans a celor 3 mld. dolari.

    Pentru UE, cearta energetică dintre cele două ţări rămâne o problemă delicată: BBC aminteşte că aproape 15% din gazul consumat în Europa este livrat din Rusia prin Ucraina, astfel încât “există pericolul ca Ucraina să reînceapă să ia din gazul destinat de Rusia clienţilor săi europeni, aşa cum a făcut în cursul precedentelor dispute pe tema plăţii datoriei la gaze a Kievului, din 2006 şi 2009”. Profitând de ocazie, presa rusească susţine că interesul UE de a nu fi perturbate livrările de gaz rusesc spre Europa s-a reflectat în faptul că “eforturile de lobby ale partenerilor europeni ai Gazprom – companii franceze, germane şi italiene” au făcut ca Aleksei Miller să nu fie inclus pe lista şefilor de “companii apropiate Kremlinului” intrate sub incidenţa sancţiunilor occidentale.