Tag: lege

  • Schimbarea legii asigurărilor obligatorii de locuinţe creşte concurenţa pe piaţă

    Ultima modificare a legii privind vânzarea asigu­ră­rilor obligatorii de locuinţe, în urma căreia asigurătorii care nu sunt membri ai PAID (compania autorizată să vân­dă poliţele obligatorii) pot intermedia încheierea aces­tor contracte, va creşte concurenţa pe piaţă în con­di­ţiile în care se elimină un avantaj important pe care îl de­ţineau până acum acţionarii PAID, consideră asigurătorii.
     
    „Companiile membre ale PAID deţineau un avan­taj con­curenţial în faţa celorlaţi asigurători înainte de ulti­me­le modificări ale legislaţiei, însă nu putem acuza exis­tenţa unei pieţe anticoncurenţiale. Membrii PAID aveau un avantaj datorită faptului că vânzarea de poliţe obli­gatorii funcţiona ca un vehicul de marketing pen­tru comercializarea poliţelor facultative“, au declarat pentru ZF reprezentanţii Asirom.
     
    Asirom, este alături de Omniasig şi Allianz-Ţiriac, unul dintre asigurătorii de talie mare care au decis să nu participe în calitate de acţionari ai PAID la schema de asigurare obligatorie a lo­cuin­ţelor. Acestea nu aveau până recent dreptul de a intermedia poliţe obligatorii, ceea ce le dez­avan­taja în condiţiile în care clienţii care mergeau să încheie o poliţă obligatorie la una dintre compa­niile membre ale PAID cumpărau de obicei şi o asigu­ra­re facultativă din acelaşi loc. Celelalte două companii nu au răspuns unei solicitări a ZF privind impactul pe ca­re această schimbare legislativă îl va avea asupra businessului lor.
     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 08.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Ponta: De ce a promulgat Băsescu legea cu achiziţiile dacă este aşa de rea? Sunt convins că nu a zis

     “Apropo, ce a zis domnul preşedinte? De ce a promulgat legea cu achiziţiile, dacă tot e aşa de rea? Sunt convins că nu v-a zis”, a spus Ponta jurnaliştilor.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi seara, la Digi 24, că ar fi avut conştiinţa încărcată dacă promulga legea achiziţiilor publice fără să fie atent, arătând că nu este vorba să nu mai fie licitaţii la regii şi companii de stat, ci vor fi introduse standardizări şi norme interne.

    El a adăugat că a cerut şi Guvernului PDL să majoreze plafonul achiziţiilor directe, arătând că licitaţii sunt organizate pentru sume mari, iar lucrările mici nu pot fi blocate de proceduri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Miza nepromulgării memorandumului cu Rompetrol: dacă e aprobat prin lege, Guvernul scapă de responsabilitate

    OPSPI (Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie) şi kazahii de la Rompetrol au decis să prelungească cu 60 de zile termenul de adoptare a memorandumului de înţelegere semnat în februarie de cele două părţi, prin care grupul KazMunaiGaz preia de la Ministerul Economiei cu 200 de milioane de dolari un pachet de 26,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare după ce preşedintele Traian Băsescu a retrimis spre reexaminare în Parlament legea de aprobare a memorandumului.

    Preşedintele are obiecţii privind modul cum a fost aprobat acest memorandum, prin lege în Parlament, în loc de hotărâre de guvern, care absolvă executivul condus de Victor Ponta de orice răspundere în cazul în care statul va face o afacere proastă.

    WikiZF: Profilul companiei Rompetrol

     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 05.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Băsescu a promulgat o lege pentru simplificarea exproprierii pentru proiecte de interes naţional

     Preşedinţia informează că şeful statului a promulgat, joi, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local.

    Premierul Ponta declara, recent, că va discuta cu preşedintele Băsescu despre promulgarea unor legi adoptate de Parlament şi importante pentru Guvern, prezentând ca exemplu faptul că trebuie modificat regimul proprietăţii deoarece “20 de proprietari încăpăţânaţi” nu vor să cedeze din drepturi pe terenurile lor.

    “Când e vorba despre lucruri care ţin de preşedinte şi de prim-ministru, nu am niciun fel de reţinere sau de orgoliu care să mă oprească să pun mâna pe telefon şi să-l sun pe preşedinte. De altfel, cred că şi zilele următoare o să vorbim, o să-l rog de promulgarea unor legi adoptate de Parlament şi de care depinde…dau un singur exemplu: am mai rămas cu vreo 20 de proprietari încăpăţânaţi care nu vor să ne cedeze dreptul de a instala conducta de gaze între România şi Moldova. Am modificat legea, a fost adoptată de Parlament şi trebuie să o promulge preşedintele, să putem să-i expropriem. Sunt lucruri de zi cu zi şi în care depinde activitatea guvernamentală de un act al preşedintelui, cum e promulgarea legii “, a spus Ponta la RTV.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Franţa are propriul sistem secret de interceptare a comunicaţiilor: “Toate comunicaţiile cetăţenilor sunt interceptate”

     Potrivit ziarului Le Monde, DGSE colectează în mod sistematic semnalele electromagnetice emise de calculatoarele şi de telefoanele mobile din Franţa, precum şi fluxurile de date spre şi dinspre străinătate.

    “Practic, toate comunicaţiile cetăţenilor francezi sunt interceptate. Politicienii cunosc această situaţie, dar secretul este regula: acest Big Brother francez este clandestin. Scapă oricărui control”, scrie Le Monde.

    Conform anchetei, DGSE interceptează, în principiu, “metadate” – mai precis parametrii comunicaţiilor, nu conţinutul acestora. Obiectivul este de a monitoriza sursa mesajelor şi destinatarul, pentru a reconstitui legăturile între eventualii suspecţi şi a depista “celule” teroriste.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce a amânat cu un an CCR reducerea la 30% a pragului de prezenţă la referendum

    CCR s-a prevalat astfel de Codul de bune practici în materie de referendum al Comisiei de la Veneţia (2006-2007), care spune că pentru asigurarea stabilităţii legislative, “aspectele fundamentale în materia dreptului referendar nu trebuie să poată fi modificate cel puţin un an înainte de referendum”. Acest paragraf al codului a fost ignorat de CCR vara trecută, atunci când s-a pronunţat asupra legii Severin-Pieptea (USL) care prevedea reintroducerea unui singur cvorum de aprobare pentru toate tipurile de referendum, adică aşa cum fusese legea la noi din 2007 până în aprilie 2012 (aprobarea iniţiativelor supuse la referendum se face cu majoritatea simplă a voturilor valabil exprimate).

    CCR a dat atunci undă verde legii USL la 10 iulie, iar în baza ei s-a organizat la 29 iulie referendumul de demitere a preşedintelui Băsescu – aşadar, fără anul de graţie cerut de Comisia de la Veneţia pentru asigurarea stabilităţii legislative. Acum, schimbarea cvorumului de prezenţă de la 50% plus unu din cetăţenii înscrişi pe liste la 30% ar fi însemnat o modificare care nu a mai fost adusă legii referendumului din 2000 până astăzi.

    Fapt e că decizia CCR deschide trei posibilităţi pentru USL: prima, să încerce organizarea referendumului în 2 zile, ca în 2003, a doua – să-l amâne pentru vara viitoare, iar a treia, sugerată de liberalii Călin Popescu-Tăriceanu şi Sorin Roşca-Stănescu, ca Parlamentul să se transforme în Adunare Constituantă şi să elaboreze de la zero o nouă Constituţie pe care o va supune ulterior votului popular. Pentru aceasta, condiţia ar fi însă un referendum preliminar prin care se supune la vot abrogarea actualei Constituţii.

  • CC: Pragul de 30% la referendum e constituţional în măsura în care nu se aplică un an de la intrarea în vigoare

     Curtea a dat publicităţii următoarea decizie:

    “Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, decide: respinge obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului şi constată că dispoziţiile legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului sunt constituţionale în măsura în care nu se aplică referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii”.

    CC precizează că decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui României şi se publică în Monitorul Oficial Partea I.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CC a declarat neconstituţionale unele articole din Statutul parlamentarilor

     Primul dintre puncte prevede modificarea articolului 24 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

    Potrivit modificărilor care fuseseră propuse, cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului ar fi urmat să fie adresată de către ministrul Justiţiei preşedintelui Camerei din care deputatul sau senatorul face parte pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei. Cererea trebuia să conţină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei.

    Tot articolul 1, punctul 18, declarat neconstituţional, stabilea că preşedintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce, de îndată, cererea la cunoştinţa Biroului permanent, care o trimite Comisiei care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea pentru a întocmi un raport în termen de cel mult 3 zile. Portrivit modificărilor declarate neconstituţionale, raportul Comisiei urma să facă referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antonescu: Reacţia PDL şi PPDD de a boicota lucrările comisiei de revizuire a fost jenantă

     Antonescu a făcut această catalogare motivând că atitudinea PDL şi PPDD a fost făcută publică abia la finalul lucrărilor din comisia de revizuire, într-un context politic, şi nu la momentul în care au fost respinse amendamentele privind introducerea sistemului unicameral.

    “Regret faptul că unii reprezentanţi ai opoziţiei au părăsit la un moment dat lucrările, la ultimele şedinţe, pe motivul că nu am adoptat varianta unui Parlament unicameral. Este destul de jenant din punctul meu de vedere că, dacă asta a fost decizia domniilor lor, nu au făcut-o în momentul în care în comisie s-a discutat acel articol. A mai durat vreo două şedinţe până când se întâmplă alte evenimente şi alte apariţii publice ca să ia această decizie. Evident, e dreptul lor”, a susţinut preşedintele comisiei de revizuire.

    El a menţionat că pe parcursul lucrărilor s-a căutat în mod constant consensul şi au fost adoptate inclusiv amendamente ale PDL şi PPDD.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • NOUA CONSTITUŢIE: Comisia de revizuire introduce o nouă prevedere privind transparenţa decizională

     Membrii comisiei de revizuire au adoptat, cu 17 voturi “pentru” şi o abţinere, o completare a articolului 31 din Constituţie care priveşte “dreptul la informaţie”.

    “Proiectele de acte normative ce urmează să fie adoptate de autorităţile şi instituţiile publice, cu excepţia celor care au caracter de urgenţă potrivit legii, sunt supuse cu cel puţin 30 de zile înainte de adoptare dezbaterii publice”, a fost amendamentul adoptat în comisia de revizuire.v

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro