Tag: industrie

  • Industria agroalimentară, ultimul pariu rămas

    În magazinele din lanţul de retail Kaufland, „mai mult de 50% din produse sunt româneşti, şi aceasta este o opţiune strategică pentru noi”, a declarat Ionuţ Parfente, şeful departamentului de achiziţii Legume şi Fructe al Kaufland, în deschiderea conferinţei, moderată de către directorul editorial al Mediafax, Dorin Oancea, şi de către directorul general al Agrointeligenţa, Vlad Macovei.

    „Produsele de panificaţie sunt în proporţie de 100% româneşti, mierea 60%, cu lactatele am crescut continuu ponderea şi suntem la peste 50%, iar cu preparatele din carne tindem spre 100%. Doar la legume şi fructe sunt unele probleme, din cauza condiţiilor climaterice”, a spus Ionuţ Parfente. El a arătat că în prezent sunt 87 de unităţi certificate din punctul de vedere al calităţii pentru ca produsele lor să fie distribuite de Kaufland. Certificarea se acordă, anual, în urma unor verificări la nivelul producătorilor, iar costul pe care-l presupune este de 600 de euro, a mai spus reprezentantul Kaufland.

    Totuşi, deşi România are suficient teren agricol pentru a asigura hrana unei populaţii de patru ori mai mare decât are acum ţara. a ajuns la cote nemaiîntâlnite ale importurilor de produse agroalimentare. Până şi ţăranii se aprovizionează din hipermarketuri, a declarat Marius Bîcu, directorul general al companiei De La Ferma, în cadrul conferinţei Fermierii României.

    „Ţăranii au gospodării, grădini şi cresc câteva animale, ceea ce înseamnă că ei pot face mâncare. Şi totuşi, unii înlocuiesc alimentele de producţie proprie cu cea din hipermarket, care de cele mai multe ori e din import. Gogoaşa cu gem e înlocuită de croasantul cu ciocolată şi asta nu e deloc în regulă”, a spus Marius Bîcu. El a menţionat că acest comportament se explică prin faptul că în sate comerţul local este prea slab dezvoltat. „Omul merge în sat, găseşte un magazin cam slab dotat, cu puţine produse şi cu singurul avantaj că mărfurile se vând pe datorie. Şi atunci ia calea hipermarketului de la oraş, unde fiecare membru din familie găseşte câte ceva de cumpărat”, a mai spus întreprinzătorul. El consideră că pentru a recuceri piaţa românească de produse agroalimentare este nevoie ca producătorii români să practice un marketing mai agresiv şi formule mai atractive în ambalarea mărfurilor.

    Nini Săpunaru, preşedintele Asociaţiei Agrointeligenţa, a fost de părere că industria agroalimentară e singurul pariu pe care-l mai poate câştiga România, în condiţiile în care cel cu marea industrie este pierdut. „În industria agroalimentară, 60% din jucători sunt români şi aceştia realizează profit. Ca dovadă, retailul alimentar românesc a plătit impozit pe profit mai mult decât retailul alimentar cu capital străin. Eu cred că industria agroalimentară este singurul pariu pe care-l mai poate câştiga România. În marea industrie, pariul e pierdut, nu mai avem proprietate românească”, a spus Nini Săpunaru.

    Ca promotor al Legii care prevede ca 51% din produsele vândute în hipermarketuri să fie de provenienţă românească, Nini Săpunaru a precizat că sunt timpi foarte mari între momentul livrării de către furnizor şi momentul plăţii acestuia, ceea ce este incorect. „Dacă iei la scuturat un hipermarket, acesta nu are destui bani să-şi plătească datoriile la zi către furnizori. Este incredibil cum reuşesc aceşti distribuitori să ruleze fonduri marfă de sute de mii de lei fără să plătească nimic”, a mai spus Săpunaru.

    Potrivit acestuia, legea cooperativelor agricole, care scuteşte de impozit pe profit cooperativele formate de cinci fondatori, poate fi folosită ca oportunitate de investiţii de către firmele interesate să activeze în sectorul agroalimentar.

    În altă ordine de idei, directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a anunţat în cadrul evenimentului că de la 1 martie a început campania de depunere a cererilor pentru subvenţiile de suprafaţă. „Au fost deja transmise către direcţiile judeţene de agricultură programările fermierilor, iar fermierii primesc în aceste zile invitaţiile de depunere a cererilor”, a precizat oficialul. El a mai anunţat că depunerea cererilor se va face până la data de 15 mai. După această dată, până la 31 mai, se mai pot face doar eventuale modificări la cererea depusă, iar după 31 mai se aplică penalităţi de 1% pe ziua de întârziere.

    „Anul acesta vom fi în grafic, astfel încât la 15-16 octombrie să începem plata avansului la subvenţia pe anul 2017”, a mai spus Adrian Pintea. Referitor la campania aferentă anului 2016, „au fost autorizate la plată sume care totalizează 1,11 miliarde de euro”, iar alocarea totală multianuală pentru perioada 2014-2020 este de 3,4 miliarde de euro. De asemenea, „prin Hotărârea de Guvern nr. 54/2017, au fost autorizate la plată 119,42 milioane de euro, 680.000 de fermieri fiind eligibili, ceea ce în medie înseamnă 17,72 euro per hectar”, a menţionat directorul general al APIA.

    Tot în cadrul evenimentului organizat de Mediafax, Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Pro Agro, a spus: „România este exportator net de subvenţii agricole, ceea ce înseamnă că finanţăm locurile de muncă şi valoarea adăugată din alte ţări”. În opinia sa, birocraţia în România este excesivă: „Din cauza birocraţiei autoimpuse – cerem, de exemplu, adeverinţă acolo unde nu se cere, suntem unici în Europa din acest punct de vedere. Din cauza dezorganizării am ajuns aici. În România s-au făcut politici agrare, nu politici agricole”, a spus Emil Dumitru. El a anunţat că Pro Agro va propune o lege privind cotizaţia profesională agricolă, menită să stimuleze asocierea agricultorilor.

  • INS: Preţurile producţiei industriale au crescut cu 1% în ianuarie 2017, faţă de luna decembrie 2016

    Potrivit INS, în luna ianuarie 2017, comparativ cu luna ianuarie 2016, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 2,6%.

    În luna ianuarie 2017, cele mai mari creşteri ale preţurilor s-au înregistrat în industria extractivă, de 2,8% faţă de decembrie 2016. Preţurile din domeniul extracţiei petrolului brut şi a gazelor naturale au înregistrat o creştere de 5,3% în ianuarie 2017, comparativ cu luna precedentă, se arată în datele publicate de INS.

    Preţurile din industria prelucrătoare au crescut cu 0,4%, în ianuarie 2017, faţă de luna anterioară. Preţurile din domeniul producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au crescut cu 3,9% în ianuarie 2017.

  • Cine va lua acasă premiile Oscar?

    Cine va ieşi învingător anul acesta şi cine va mai aştepta pentru o statuetă de aur? Să vorbim, în primul rând, de nominalizări. La La Land conduce detaşat la acest capitol, cu 14 nominalizări; doar două filme în istorie au mai primit atât de multe, respectiv Titanic şi All About Eve. Urmează apoi Moonlight şi Arrival, cu câte opt nominalizări, în vreme ce Lion, Manchester by the Sea şi Hacksaw Ridge au fost nominalizate la şase categorii.

    Musicalul semnat de Damien Chazelle pleacă aşadar cu prima şansă, şi aş spune că pe bună dreptate. Am mai vorbit despre La La Land şi am făcut-o la superlativ; nu o să reiau toată argumentaţia, dar mă voi rezuma la a spune că La La Land face exact ce trebuie un film să facă: timp de două ore, te poartă într-o altă realitate.

    La premiul Oscar pentru cel mai bun film, nominalizate mai sunt – în afară de peliculele de mai sus – Fences, Hidden Figures şi Hell or High Water. Aici nu cred că există dubii: producătorii lui La La Land vor pleca acasă cu premiul. La fel şi în cazul premiului pentru regie, deşi Damien Chazelle are concurenţă puternică în Barry Jenkins (Moonlight), Denis Villeneuve (Arrival), Kenneth Lonergan (Manchester by the Sea) şi Mel Gibson (Hacksaw Ridge).

    Ajungem la premiile pentru actorie, unde lucrurile par a fi ceva mai încurcate. Dacă pentru rol feminin principal Emma Stone este favorită clară, graţie interpretării din La La Land, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre partenerul ei din film, Ryan Gosling. Chiar dacă a câştigat recent Globul de Aur pentru rolul său, Academia Americană de Film l-ar putea prefera pe Casey Affleck (Manchester by the Sea) pentru  actor în rol principal. La actriţă într-un rol secundar, Viola Davis are cele mai mari şanse de a câştiga pentru prestaţia din Fences. Cea mai apropiată cursă pare a fi cea pentru actor în rol secundar, acolo unde Mahershala Ali (Moonlight) şi Dev Patel (Lion) şi-au împărţit până acum celelalte premii. Aş merge totuşi pe mâna lui Ali, gândindu-mă că Academia nu a uitat încă de #oscarssowhite.

    La scenariu adaptat, lupta se dă tot între Moonlight şi Lion, iar rezultatul cred că va fi unul asemănător. Cât despre scenariu original, aceasta este categoria unde am putea avea parte de o surpriză. La La Land ar putea pierde premiul în favoarea lui Manchester by the Sea sau, de ce nu, The Lobster. Greu de spus cine va câştiga, dar eu merg pe mâna celei de-a doua pelicule.

    Mai sunt câteva categorii importante, precum cinematografie sau montaj, unde tot La La Land este favorit. Inutil să menţionez că muzica din La La Land, semnată de Justin Horowitz, va câştiga probabil toate premiile puse în joc – cea mai bună coloană sonoră, cel mai bun cântec sau cel mai bun mixaj de sunet.

    În ceea ce priveşte efectele vizuale, eu voi paria pe Rogue One: A Star Wars Story, deşi şansele sunt împărţite.

    Premiile Oscar se decernează pe 26 februarie şi vor fi transmise în direct în România în aceeaşi noapte, începând cu ora 2 dimineaţa.

  • Fabrici zombi şi oraşe fără viaţă: cum arată zeci de regiuni din China

    China este un centru de putere de neegalat în economia mondială. Pentru ultimele trei decenii, creşterea sa a depăşit- o pe cea a tuturor celorlalte naţiuni. Industrii întregi care au necesitat zeci de ani să se maturizeze în Occident, aici au apărut în doar câţiva ani. O mare parte din această activitate are loc în zone industriale desemnate, unde oraşe au fost construite de la zero pentru a permite lucrătorilor din mediul rural să fie o parte a boom-ului. Între 1984 şi 2010, numărul construcţii din China a crescut de aproape cinci ori – de la 3,413 mile pătrate (8.842 km patrati) la 16,126 mile pătrate (41.768 km patrati). Pentru a construi aceste noi zone urbane, China a folosit mai mult beton în trei ani, între 2011 şi 2013, decât a folosit SUA în secolul al XX-lea.

    Cu toate acestea, chiar şi în a doua cea mai mare economie din lume, rata de dezvoltare a depăşit cererea. Confruntându-se cu scăderea preţurilor şi creşterea preţului de vânzare – parţial din cauza supraproducţiei – Guvernul chinez a trebuit să intervină pentru a reduce avântul unor industrii, iar cest lucru a însemnat concedieri în masă. În zona Hebei, o provincie din nord, care înconjoară Beijing, impactul a fost foarte dificil. Aceasta a fost cândva o regiune înfloritoare, mult timp considerată centura de oţel a ţării. Multe dintre fabricile sale de stat au fost închise, însă acum zona este goală; pe de altă parte, morile de oţel cu capital privat se luptă pentru a supravieţui. Aceeaşi soartă s-a abătut asupra altor sectoare, creând aşa-numitele „fabrici zombie” din întreaga ţară.

    În China, trecerea de la industrii cum ar fi producţia de oţel la electronică, telecomunicaţii şi biotehnologie a avut loc  foarte repede. Europa şi Statele Unite ale Americii a suferit o schimbare similară de-a lungul mai multor decenii, timp în care industriile s-au extins şi au ajuns la maturizare. Revoluţia „high-tech” a Chinei a durat doar câţiva ani. Pe de altă parte, încercările Guvernului de a restructura economia a dus la aceste schimbări, iar sectoare precum mineritul, producţia de oţel şi de fabricare a cimentului au suportat greul pierderilor de locuri de muncă.

    În oraşele Changzhi şi Luliang, aproape de râul Galben, în provincia de nord Shanxi, fabricile de ciment, care nu au reuşit să supravieţuiască acestor schimbări sunt acum goale. Altele, mutilate de datorii şi de vânzări scăzute, se străduiesc doar să plătească cu împrumuturile uriaşe luate pentru construcţii atunci când vremurile erau bune. Unitaţile de producţie care angajau mai mult de 1.000 de muncitori cândva,  funcţionează acum cu un personal schelet de mai puţin de 100 de persoane.  Acest peisaj industrial şi-a lăsat amprenta asupra oraşelor construite pentru muncitorii migranţi, iar aceste zone urbane mari au devenit, aşa –zisele „oraşe fantomă”, care au fost lăsate neocupate atunci când muncitorii din mediul rural nu au mai apărut. De asemenea, mulţi dezvoltatori au intrat în faliment, lăsând incompletă dezvoltarea acestor locuinţe.

    Un studiu realizat de chinezi a identificat 50 de regiuni uriaşe din întreaga ţară în care locuinţele rezidenţiale nou- construite sunt, în mare parte, nelocuite. Un exemplu ar fi Kangbashi, un cartier nou în oraşul Ordos, construit în 2006 pentru a sprijini industria cărbunelui ce urma să înflorească în zonă. Kangbashi ar putea găzdui 300.000 de persoane, dar numai 10% dintre reşedinţe sale sunt ocupate. Altele ar fi Suzhou City dinChangshu, Erdos City din Dongsheng District şi Tongliao City din Horqin District – blocuri întregi de apartamente, centre comerciale, parcuri şi piaţete sunt goale, aşteptând locuitorii să sosească. 

  • Cine va lua acasă premiile Oscar?

    Cine va ieşi învingător anul acesta şi cine va mai aştepta pentru o statuetă de aur? Să vorbim, în primul rând, de nominalizări. La La Land conduce detaşat la acest capitol, cu 14 nominalizări; doar două filme în istorie au mai primit atât de multe, respectiv Titanic şi All About Eve. Urmează apoi Moonlight şi Arrival, cu câte opt nominalizări, în vreme ce Lion, Manchester by the Sea şi Hacksaw Ridge au fost nominalizate la şase categorii.

    Musicalul semnat de Damien Chazelle pleacă aşadar cu prima şansă, şi aş spune că pe bună dreptate. Am mai vorbit despre La La Land şi am făcut-o la superlativ; nu o să reiau toată argumentaţia, dar mă voi rezuma la a spune că La La Land face exact ce trebuie un film să facă: timp de două ore, te poartă într-o altă realitate.

    La premiul Oscar pentru cel mai bun film, nominalizate mai sunt – în afară de peliculele de mai sus – Fences, Hidden Figures şi Hell or High Water. Aici nu cred că există dubii: producătorii lui La La Land vor pleca acasă cu premiul. La fel şi în cazul premiului pentru regie, deşi Damien Chazelle are concurenţă puternică în Barry Jenkins (Moonlight), Denis Villeneuve (Arrival), Kenneth Lonergan (Manchester by the Sea) şi Mel Gibson (Hacksaw Ridge).

    Ajungem la premiile pentru actorie, unde lucrurile par a fi ceva mai încurcate. Dacă pentru rol feminin principal Emma Stone este favorită clară, graţie interpretării din La La Land, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre partenerul ei din film, Ryan Gosling. Chiar dacă a câştigat recent Globul de Aur pentru rolul său, Academia Americană de Film l-ar putea prefera pe Casey Affleck (Manchester by the Sea) pentru  actor în rol principal. La actriţă într-un rol secundar, Viola Davis are cele mai mari şanse de a câştiga pentru prestaţia din Fences. Cea mai apropiată cursă pare a fi cea pentru actor în rol secundar, acolo unde Mahershala Ali (Moonlight) şi Dev Patel (Lion) şi-au împărţit până acum celelalte premii. Aş merge totuşi pe mâna lui Ali, gândindu-mă că Academia nu a uitat încă de #oscarssowhite.

    La scenariu adaptat, lupta se dă tot între Moonlight şi Lion, iar rezultatul cred că va fi unul asemănător. Cât despre scenariu original, aceasta este categoria unde am putea avea parte de o surpriză. La La Land ar putea pierde premiul în favoarea lui Manchester by the Sea sau, de ce nu, The Lobster. Greu de spus cine va câştiga, dar eu merg pe mâna celei de-a doua pelicule.

    Mai sunt câteva categorii importante, precum cinematografie sau montaj, unde tot La La Land este favorit. Inutil să menţionez că muzica din La La Land, semnată de Justin Horowitz, va câştiga probabil toate premiile puse în joc – cea mai bună coloană sonoră, cel mai bun cântec sau cel mai bun mixaj de sunet.

    În ceea ce priveşte efectele vizuale, eu voi paria pe Rogue One: A Star Wars Story, deşi şansele sunt împărţite.

    Premiile Oscar se decernează pe 26 februarie şi vor fi transmise în direct în România în aceeaşi noapte, începând cu ora 2 dimineaţa.

  • Primele poze oficiale cu noua Dacie care se lansează în luna martie

    Aici, toate mărcile vin cu premierele anului, cu modele reconfigurate sau cu motorizări speciale. Chiar dacă maşnile verzi, fie că sunt electrice 100%, fie că sunt hibride, sunt noul trend principal de atracţie, maşinile convenţionale au cea mai mare căutare pentru că vând cel mai bine. Dacia o să aibă la Geneva un nou model foarte spectaculos.
     
  • Superbet angajează manageri pentru activităţile din România. Ce profil de manageri caută operatorul de pariuri sportive

    Operatorul de pariuri sportive Superbet, cu aproape 600 de agenţii deschise în toată ţara se află în plin proces de recrutare a unor seniori şi top manageri de la cele mai mari companii mondiale ale industriei pariurilor sportive în cadrul unei trategii de dezvoltare şi consolidare a businessului online al operatorului român, potrivit unui articol publicat de publicaţia internaţională eGaming Review.

    Printre recrutările făcute recent se numără Jamie Hart şi Peter Morgan, ambii foşti directori în cadrul William Hill, cea mai mare companie de pariuri sportive din Marea Britanie ca număr de locaţii. Jamie Hart va fi viitorul director de e-commerce al operatorului român, iar Peter Morgan, fostul director de dezvoltare software  în cadrul William Hill va ocupa o poziţie similară în cadrul Superbet. După William Hill, Jamie Hart a condus SunBets, parte a unui joint venture cu gigantul australian Tabcorp, care a a avut anul treecut venituri de 1,7 miliarde dolari. Sunt doar câteva dintre recrutările de top ale unor manageri cu notorietate în industria mondială a jocurilor de noroc pe care Superbet le face, un proces care va continua şi în lunile următoare, după cum indică EGR.

    Tot de dată recentă este şi recrutarea lui Jon Hewlet de la bWin, din poziţia de director de trading, iar la Superbet va ocupa aceeaşi poziţie. Noua echipă, menită să ducă Superbet în liga marilor case internaţionale de pariuri sportive online,  va fi completată de Ben Gross. Recrutat de la compania de pariuri sportive bet365, cu venituri de aproape 2 miliarde de lire sterline, Gross va supraveghea departamentul care gândeşte algoritmii după care sunt stabilite cotele.

    Demersul de consolidare a echipei de management a grupului condus de Sacha Dragic, din poziţia de CEO şi fondator, este menit să susţină strategia de dezvoltare regională pe care acesta a gândit-o pe următorii cinci ani. Superbet deja a aplicat pentru o licenţă online şi offline pe piaţa poloneză a pariurilor sportive şi totodată prospectează şi alte pieţe din Europa Centrală şi de Est unde se poate extinde în următorii ani.

    De precizat că din 2015, România are o legislaţie strictă aplicabilă jocurilor de noroc online, ceea ce a dus la o bună reglementare a pieţei şi, în consecinţă, la deschiderea acesteia. Conform informaţiilor de pe site-ul ONJN, în prezent activează 32 operatori de pariuri tradiţionali si 19 online.  În ţări cu tradiţie în pariurile sportive precum Marea Britanie, industria de gaming generează peste 5,4 mld. lire sterline annual. În România, peste un milion de români pariază în mod constant. Se pariază pe fotbal, tenis, box, hochei, curse de câini, dar şi pe loterii la minut. 

  • Creative&Bright: „Pentru angajaţii de 27-30 de ani, companiile cumpără workshop-uri de artă fotografică, de make-up sau design interior”

    În acelaşi timp, companiile în care media de vârstă a angajaţilor este mai ridicată preferă programe de wellbeing cu tematici precum parenting, dezvoltare personală, managementul stresului sau educaţie financiară.

    „Companiile care se remarcă pe piaţa de wellbeing şi care investesc constant în programe specializate pentru angajaţii lor vin din industriile IT, Telecom si Finance-Banking”, declară Dana Tudor Tănase, managing partner Creative&Bright.

    „Din păcate, în România nu există încă o cultură a wellbeing-ului şi nu multe companii înţeleg beneficiile acestor programe pentru retenţia şi fidelizarea angajaţilor, pentru creşterea nivelului de performanţă şi, per total, pentru imaginea brand-ului de angajator. Astfel, mare parte dintre angajatori se limitează la activităţi singulare, precum workshopuri de 1-8 Martie, fresh bar sau masaj la birou.

    În schimb, companiile care au introdus conceptul de wellbeing în cultura lor organizaţională ajung să investească între 5.000 şi 30.000 de euro/an pentru implementarea programelor specializate”, adaugă Dana Tudor.

    Conform Creative&Bright, din top 10 companii care investesc în wellbeing fac parte giganţi precum Orange şi Telekom, HP şi Siemens pentru industria IT, precum şi Raiffeisen Bank, pentru sectorul Finance-Banking.

  • Ministrul Economiei: „Este important să folosim experienţa seniorilor din industria românească”

    Discuţiile s-au axat pe importanţa creşterii şi sprijinirii capitalului românesc şi rolul acestuia în dezvoltarea industriei bazată pe tehnologii şi produse cu valoare adăugată mare, care pot fi realizate în ţară, la preţuri competitive. „Partenerii de dialog au salutat, totodată, susţinerea acordată industriei de apărare prin Programul de Guvernare, menţionând necesitatea revitalizării capacităţilor de producţie existente în acest sector cu tradiţie şi de importanţă strategică”, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei.

    În context, s-a apreciat că ar fi utilă o politică de susţinere a intrării produselor româneşti pe piaţă printr-un program de referinţe naţionale în care produsele româneşti sunt testate, dobândind astfel un istoric de viabilitate pe piaţa internă şi creându-se totodată premisele accesului pe pieţe externe. În acest sens, ministrul Economiei a propus ca „împreună să instituţionalizăm un cadru de discuţie – un Consiliu consultativ pentru industria românească – în care să analizăm modalităţile de concretizare ale ideilor dumneavoastră, care să conducă la un ghid pentru o Românie industrială competitivă. Totodată, dezbaterile noastre vor contribui activ la elaborarea agendei şi a documentelor de politică industrială, pentru care Ministerul Economiei este responsabil”.

    Ministrul Alexandru Petrescu a mai spus că, venind în întâmpinarea investitorilor autohtoni şi a nevoii lor de internaţionalizare, „industria autohtonă poate şi trebuie promovată atât prin intensificarea participării la târguri şi misiuni economice internaţionale prin cele două programe gestionate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, cât şi ca membri în delegaţiile României în cadrul comisiilor mixte interguvernamentale”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată acum “fiica răpită” din Nea Mărin Miliardar. Este o personalitate din industria modei

    Aceasta, după pelicula “Nea Mărin Miliardar”, a emigrat în Franţa, la Paris, apoi în Canada şi, finalmente, în SUA, conform a1.ro. În urma căsătoriei, a devenit Brânduşa Niro. Înainte să devină redactor şef la revista de fashion The Daily Front Row, aceasta fost Senior Vice President Global Marketing la gigantul ”Hugo Boss”, dar şi la ”Ralph Lauren”.

    Iată cum arată acum Brânduşa Niro