Datele BNR arata ca doar in iulie s-au strans aproape 47.000 de cazuri in care bancile nu au gasit suficiente fonduri in conturile firmelor pentru a onora biletele la ordin, cecurile sau cambiile pe care acestea le emisesera.
Numarul este mai mult decat dublu fata de vara trecuta, in timp ce sumele implicate au fost de 794 mil. lei (189 mil. euro), aproape de varful istoric atins in iunie.
Cititi mai multe pe www.zf.ro.
Pentru acordarea creditului vor fi luate in calcul performantele financiare istorice ale solicitantului, previunile financiare pentru intreaga perioada de derulare a creditului, precum si garantiile oferite de companie. Pentru acest produs poate aplica orice companie care inregistreaza restante la bugetul consolidat al statului si care nu figureaza cu credite restante in baza de date a Centralei Riscurilor Bancare.
Prin acest produs, reprezentantii EximBank sustin ca, pe de o parte, firmele sunt sprijinite sa-si achite obligatiile fiscale, iar, pe de alta parte, pot creste incasarile bugetare.
La momentul de fata, EximBank are 11 unitati teritoriale in Bucuresti, Bacau, Brasov, Constanta, Cluj, Craiova, Timisoara, Buzau, Oradea, Deva si Alba Iulia.
Pentru acordarea creditului vor fi luate in calcul performantele financiare istorice ale solicitantului, previunile financiare pentru intreaga perioada de derulare a creditului, precum si garantiile oferite de companie. Pentru acest produs poate aplica orice companie care inregistreaza restante la bugetul consolidat al statului si care nu figureaza cu credite restante in baza de date a Centralei Riscurilor Bancare.
Prin acest produs, reprezentantii EximBank sustin ca, pe de o parte, firmele sunt sprijinite sa-si achite obligatiile fiscale, iar, pe de alta parte, pot creste incasarile bugetare.
La momentul de fata, EximBank are 11 unitati teritoriale in Bucuresti, Bacau, Brasov, Constanta, Cluj, Craiova, Timisoara, Buzau, Oradea, Deva si Alba Iulia.
Indexarea va fi in medie de 4,5%, adica exact nivelul inflatiei prognozate pentru 2009, a declarat presedintele bancii maghiare, Laszlo Diosi. Tot el a spus ca institutia nu mai are in vedere alte disponibilizari de personal, dupa ce la inceputul anului banca a disponibilizat 37 din cei 1096 de angajati.
Majorarile vor fi facute pe criterii de performanta, deci nu toti angajatii vor primii acelasi procent, si vin pe fondul raportului financiar dupa primul semestru, cand banca a inregistrat un profit de doua milioane de euro. Veniturile au crescut in primele sase luni ale anului cu 36%, pana la 34,6 milioane de euro. In acelasi interval, depozitele s-au majorat cu 22,1%, la 307 milioane euro, iar portofoliul de credite s-a restrâns cu 4,2% fata de decembrie 2008, la aproximativ un miliard euro.
La nivel international, tendinta e alta: institutii financiare ca Citigroup, Morgan Stanley sau UBS, au majorat rand pe rand salariile de baza ale angajatilor in incercarea de a ajusta balanta dintre compensatiile fixe si cele variabile. Astfel, plata de baza a crescut la toate cele trei institutii cu 50%, in timp ce bonusurile si alte compensatii au fost peste tot reduse.
Solicitarile au fost primite de Fond de la un numar de 8 finantatori participanti in program, respectiv BRD Groupe Societe Generale, BCR, Alpha Bank, ATE Bank, Banca Transilvania, Piraeus Bank, Millenium Bank si CEC Bank, potrivit statisticii FNGCIMM.
Din numarul total de solicitari de garantare, Fondul a aprobat 464 de dosare, restul de 138 de dosare fiind in analiza.
De asemenea, Fondul a centralizat un numar de 18 promisiuni de garantare, pentru achizitia de locuinte care urmeaza sa se construiasca sau aflate in faza de contructie, in valoare totala de 785.749 euro, de la trei finantatori participanti in program – Banca Transilvania, BRD Groupe Societe Generale si BCR. Din numarul total de promisiuni de garantare au fost aprobate 7 dosare, restul de 11 fiind in curs de analiza.
Guvernul a stabilit pentru 2009 un plafon de garantare de un miliard de euro.
Principalul motor de crestere devine nevoia de finantare a deficitului bugetar galopant, care inghite de-a valma bani de la banci, de la FMI, UE si de pe piata internationala.
Romania "recupereaza" astfel rapid in clasamentul tarilor cu cea mai mare datorie externa in PIB din regiune, riscand ca dupa iesirea din criza sa fie nevoita sa aloce resurse mai mult pentru rambursarea creditelor decat pentru investitii.
Aflati mai multe despre problemele economice cu care se confrunta Romania pe www.zf.ro.
O matrice clara de adunari, scaderi si permutari, comuna pentru toate companiile din sistemul financiar si care sa arate cat de mare este apetenta romanilor pentru produsele financiare inca nu exista. Cu toate acestea, nu este foarte greu de conturat combinatia standard pentru clientul roman. “Printre cele mai uzuale produse financiare se numara creditele bancare si asigurarile de raspundere civila auto, mai ales ca acestea au si o componenta obligatorie”, spune Cornelia Coman, directorul general al ING Asigurari de Viata.
Exista, pe de alta parte, peste 4,35 mil. participanti la sistemul de pensii private obligatorii pentru care s-au virat contributii – astfel incat, in mod sigur, pensia privata e unul dintre produsele financiare cele mai comune in randul populatiei angajate. Acelasi lucru il putem spune si despre contul curent – cel mai vandut produs al bancilor, “caruia ii poate fi atasat un card si un descoperit de cont si/sau un credit de consum. Dar combinatia cea mai frecventa este cont curent-card-descoperit de cont”, enunta Rozaura Stanescu, directorul executiv delegat al departamentului de strategie si marketing din cadrul BRD-Groupe Société Générale. Luate separat, pe fiecare dintre cele trei mari categorii in parte – banci, asigurari si pensii – lucrurile arata putin mai clar. De departe, bancile par sa starneasca apetitul cel mai solid pentru astfel de produse, in timp ce asigurarile si fondurile de pensii inca au o baza de clienti limitata. Exceptie face doar pilonul II de pensii (obligatorii), care a atras peste 4,7 milioane de participanti.
“La inceputul relatiei cu banca, un client standard detine un card si un descoperit de cont, adesea incadrate intr-o conventie”, explica Rozaura Stanescu. “Cand relatia se extinde la trei-patru produse, avem de obicei de-a face cu o clientela mai dinamica, pentru care timpul este important. Pentru acestia, produsele de internet si mobile banking sunt foarte importante.” Un client ajuns la maturitate incepe deja sa economiseasca si contului i se adauga, in acest caz, si un produs de economisire. Astfel, in versiunea “pachet”, un client poate ajunge si la sase produse. “In general, se recomanda ca nu mai mult de 25% din venituri sa fie destinate unui mix de produse financiare”, sustine Shah Rouf, CEO al Aviva Group Romania.
In ceea ce priveste segmentul asigurarilor de viata, cele mai vandute tipuri de polite sunt cele pentru credite, impuse de banci, cu rolul de a proteja atat beneficiarul, cat si pe mostenitorii acestuia. Daca se intampla un eveniment neprevazut pe durata contractului de creditare, iar familia se afla in imposibilitatea de a mai plati creditele catre banca, diferenta creditului ipotecar ramas este preluata de compania de asigurari de viata. “Celelalte tipuri de asigurari, care includ atat produse de economisire, cat si de protectie, sunt incluse de majoritatea clientilor in categoria cheltuielilor optionale, iar perceptia si intelegerea acestor produse joaca un rol major in abordarea financiara”, constata Shah Rouf.
Cu toate acestea, gradul de penetrare a asigurarilor de viata in Romania este inca foarte mic – 0,4% din PIB; in Germania, de pilda, gradul de penetrare este de 3,1%. “Nu trebuie sa uitam insa ca piata de asigurari din Romania a demarat abia dupa Revolutie, iar in Germania are o istorie de peste 100 de ani”, completeaza Cornelia Coman. In plus, salariul mediu pe economie este inca scazut (aproximativ 400 de euro pe luna), iar preturile la anumite bunuri si servicii sunt similare celor din Europa de Vest, astfel ca e greu de alocat bani si pentru asigurari.
In primavara mai multe banci, printre care si BCR, au anuntat programe masive de restructurare a creditelor. Metoda principala este rescadentarea, respectiv marirea duratei creditului pentru a reduce rata lunara si a scadea, pe cat posibil, riscul de neplata. La cateva luni dupa lansarea acestor programe insa, rezultatele sunt inca minore.
„Daca aveti impresia ca ii putem ajuta pe toti, gresiti. Unii dintre ei (clienti, n.r.) s-au imprumutat prea mult (…) Unii clienti chiar au o datorie prea mare si nu poti restructura creditul lor”, a declarat Dominic Bruynseels, presedintele executiv al BCR, cea mai mare banca din Romania, in cadrul unei intalniri cu presa.
Cititi mai multe pe www.gandul.info.
Venitul net bancar a ajuns la 1,63 miliarde lei (387 milioane euro), cu aproape 17% mai mare decat in primele sase luni de anul trecut, iar profitul brut din exploatare a fost de 919 milioane lei (217 milioane euro), cu 19,4% peste valoarea din primul semestru din 2008, cand a fost de 770 milioane lei (209,7 milioane euro).Activele sunt, in acelasi timp, cu 14,6% mai mari decat la finalul perioadei similare a anului trecut, de 43,14 miliarde lei.
"Primul semestru al anului 2009 s-a caracterizat printr-o incetinire marcata a cererii de credite si printr-o crestere accentuata a riscurilor atat in ceea ce priveste clientela persoane fizice, cat si clientela IMM. Aceasta situatie demonstreaza amploarea recesiunii resimtita in primul semestru. In acest context, BRD a reusit sa isi mentina rezultatele la un nivel satisfacator", a declarat Patrick Gelin, presedinte si director general al bancii, intr-un comunicat remis Bursei de Valori Bucuresti.
Volumul total al creditelor acordate clientelei este de 32,2 miliarde lei (7,6 miliarde euro), in crestere cu 11% fata de 30 iunie 2008.Imprumuturile pentru persoane fizice au ajuns la 15,8 miliarde lei, in crestere cu 10,5%, in timp ce creditele acordate persoanelor juridice au avansat cu 11,5%, la 16,4 miliarde lei. Depozitele clientelei s-au situat la sfarsitul primului semestru din acest an la 29,1 miliarde lei.
Datoriile bancii catre alte institutii de credit erau la finele primului semestru de 13,47 miliarde lei (3,2 miliarde euro), valoare cu aproape 90% mai mare decat in intervalul ianuarie – iunie 2008, cand s-au situat la 7,11 miliarde lei.Veniturile totale au crescut cu 32,56%, de la 7,2 miliarde lei la 9,54 miliarde lei (2,27 miliarde euro), in timp ce cheltuielile au cumulat 9,03 miliarde lei (2,14 miliarde euro), valoare cu 37% peste nivelul din primele sase luni ale anului trecut, de 6,58 miliarde lei.
Rezultate financiare ale bancii sunt calculate conform standardelor romanesti de contabilitate (RAS).
Costul net al riscului a crescut de 2,7 ori in intervalul analizat, la 408 milioane lei (96 milioane euro), de la 151 milioane lei (41 milioane euro) in perioada similara a anului trecut. Rentabilitatea capitalului propriu (ROE) a fost la sfarsitul primului semestru de 22,3%, in timp ce raportul cost/venituri s-a mentinut la un nivel de 43,8%.
"Cheltuielile generale raman bine controlate, cresterea lor datorandu-se, in principal, impactului cursului de schimb leu/euro", se spune in comunicat.
BRD – Groupe Societe Generale avea, la sfarsitul lunii iunie, 2,6 milioane de clienti. Banca a emis 2,2 milioane de carduri si opereaza o retea de 1.400 ATM-uri si 20.000 de POS-uri.
Cei de la Protectia Consumatorului considera ca majorarea dobanzii sub pretextul devalorizarii garantiilor imobiliare este o practica incorecta. Au primit deja 20 de sesizari de la clientii nemultumitii si au impartit amenzi de peste 70.000 de lei.
Nici specialistii nu privesc cu ochi buni asemenea majorari. Ei spun ca ele nu fac altceva decat sa creasca povara clientilor si riscul de neplata.
Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro