BusinessMagazin

Tag: China

  • O veste bună: Companiile din China îşi reiau activitatea. Ce măsuri stricte implementează

    Companiile din China încep să îşi reia activitatea, în contextul în care coronavirusul a îngheţat ţara, economia şi multe dintre fluxurile de mărfuri la nivel global.

    Acum, companiile caută moduri în care îşi pot relua activitatea fără a declanşa un nou val de infecţii.

    Cu paşi mici, companiile chinezeşti dau tonul la reluarea activităţii economice la nivel global, stabilind un exemplu pentru ceilalţi operatori economici din toată lumea – unde Facebook, Google sau Amazon şi-au mobilizat o parte din angajaţi să lucreze de acasă în ultimele zile.

    Starea generală în China este una de precauţie, întrucât oficialii vor să repornească motoarele economiei.

    Potrivit FT, angajaţilor li se ia temperatura de mai multe ori pe zi. Mai mult, aceştia trebuie să poarte măşti pe faţă toată ziua şi sunt sfătuiţi să nu utilizeze transportul public în comun.

    Cele mai multe companii îşi cheamă doar jumătate din angajaţi la birou, sau chiar mai puţini.

    Spre exemplu, la birourile gigantului chinezesc de ride-hailing Didi Chuxing, podelele liftului au fost împărţite în mai multe pătrăţele, fiecare pătrat având desenat în el imaginea unor tălpi. Ideea este menită pentru ca angajaţii să păstreze o anumită distanţă între ei în lift. Mai mult, birourile sunt rearanjate întrucât să se menţină o distanţă de cel puţin un metru între angajaţi.

    Chiar şi companiile care nu sunt din zona de tehnologie au instituit astfel de protocoale. Grupul Sinochem, cu activităţi în petrochimie, a trimis unele echipe să lucreze de acasă şi a spus că angajaţii vor veni la birou prin rotaţie. La sediul central din Beijing, mâncarea pentru angajaţi îi este trimisă fiecărui angajat la birou în mod individual, astfel încât fiecare să mănânce singur.

    Indicaţiile primite de companii presupun să nu ţii mai mult de 50% din angajaţi la birou în acelaşi timp şi menţinerea unui spaţiu de 1 metru între angajaţi.

     

     

     

  • Primele efecte financiare negative ale epidemiei de coronavirus au început deja să apară şi în România

    Stocurile magazinelor sunt afectate de producţia întârziată din China, motiv pentru care preţurile telefoanelor mobile smart vor creşte în următoarele luni, a declarat, marţi, directorul general al Flanco, Dragoş Sârbu.

    Cele mai afectate vor fi telefoanele smart, laptopurile, ceasurile şi boxele inteligente pentru că fabricile din China au repornit producţia mai târziu din cauza coronavirusului.

    În trimestrul al doilea se vor înregistra probleme în privinţa stocurilor de lapturi şi ceasuri inteligente, ceea ce va genera mărirea preţurilor. Flanco mai are stocuri până în maxim trei luni, a precizat Sârbu.

    Totodată, el a anunţat că traficul din magazinele fizice a scăzut cu 12% în februarie din cauza Covid-19.

    O mare problemă o reprezintă şi lipsa forţei de muncă rămase pentru retailerii de electrocasnice. Dacă în oraşele mari oamenii pleacă după o scurtă perioadă, în oraşele din provincie nu există resursă umane deloc, pentru că oamenii sunt plecaţi în afară, a mai explicat CEO-ul Flanco.

  • Jucăriile Lego revin în mâna fondatorilor

    Kristiansen îl înlocuieşte astfel pe Jorgen Vig Knudstorp, fostul CEO al companiei, care va fi în continuare membru al boardului.
    Schimbarea a venit pe fondul unei creşteri a profitului Lego de 3% anul trecut, cu o valoare netă care s-a plasat la 1,24 miliarde de dolari (8,31 miliarde de coroane daneze). Veniturile au crescut cu 6%, până la 38,5 miliarde de coroane daneze.
    Thomas Kirk Kristiansen are 41 de ani şi este unul dintre cei trei copii ai lui Kjeld Kirk Kristiansen, nepotul în vârstă de 72 de ani al fondatorului Lego.
    Compania ţinteşte China ca piaţă strategică şi are deja acolo 140 de magazine deschise. În 2020, Lego plănuieşte să deschidă încă 80 de magazine în 20 de oraşe din China. 

  • Apple, Microsoft şi Google plănuiesc să îşi mute producţia din China către alte zone din Asia de Sud-Est, într-o mişcare dificilă ce ia în calcul epidemia de coronavirus şi războiul comercial de anul trecut cu Statele Unite

    Companiile americane, printre care se numără Apple, Microsoft şi Google, plănuiesc să îşi mute producţia de hardware din China, în contextul războiului comercial de anul trecut şi al epidemiei de coronavirus care continuă se răspândească, scrie CNBC.

    Mişcarea va fi una extrem de grea, în condiţiile în care producţia chineză este încorporată mai mult ca niciodată în lanţurile de aprovizionare din Statele Unite.

    Publicaţia japoneză Nikkei Asian Review a raportat săptămâna trecută că Google şi Microsoft se grăbesc să îţi mute producţia către alte zone din Asia. Nikkei a citat mai multe persoane care au declarat că Google urmăreşte să înceapă în aprilie producţia unui smartphone low-cost – Pixel 4a – în Vietnam.

     De asemenea, Google a solicitat unui partener din Thailanda să îşi pregătească liniile de producţie pentru o serie de device-uri de tip „smart home”. În plus, Microsoft speră să înceapă producţia în Vietnam începând cu trimestrul al doilea al anului curent.

    Anul trecut, Apple plănuia să producă celebrele AirPods în Vietnam, solicitând furnizorilor să îşi mute 15-30% din producţia din China către alte părţi din Asia de Sud-Est.  

    În prezent, aproximativ 40% dintre produsele finite la nivel global sunt produse în China.

    „Unele ansambluri pot fi mutate în altă parte, însă liniile de producţie au nevoie de timp pentru a putea fi implementate, iar nicio altă ţară nu oferă forţa de muncă pe care o deţine Chinei”, a declarat John Harmon, senior analyst în cadrul companiei de cercetare Coresight Research.

    Pe deasupra, procesul de mutare a furnizorilor de componente pe care se bazează companiile va avea nevoie de o perioadă suficient de lungă pentru ca mişcarea să aibă succes.

    „Schimbarea locaţiilor de producţie ajută la diversificarea riscurilor, însă nu poate să rezolve toate problemele, şi, de fapt, va deveni un joc periculos”, spune Bryan Ma, vicepreşedinte sectorului de cercetare tech din cadrul furnizorului de studii de piaţă IDC.

     

  • Un hotel în care erau persoane aflate în carantină s-a prăbuşit în China

    Un hotel în care erau persoane aflate în carantină din cauza coronavirusului s-a prăbuşit, sâmbătă, în China anunţă Reuters. Aproximativ 70 de persoane sunt blocate sub dărâmături. Momentan nu sunt cunoscute cauzele prăbuşirii.

    Un video apărut online arată echipele de muncitor în veste portocalii care escaladau munţi de dărâmături. Nu este clar cât de înaltă era clădirea înainte de a cădea, însă pare să fi avut magazine la parter.

    Clădirea s-a prăbuşit în jurul orei 19.30 (11.30 GMT) şi 34 de oameni au fost salvaţi în următoarele două ore de la incident, au anunţat autorităţile din Quanzhou.

    Agenţia Xinhua a anunţat că nu sunt cunoscute momentan cauzele prăbuşirii hotelului, dar că autorităţile centrale de la Beijing au trimis deja o echipă de anchetă la faţa locului.

    Conform publicaţiei People’s Daily, citată de Reuters, hotelul fusese inaugurat în iunie 2018 şi avea 80 de camere, fiind folosit pentru carantina pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus.

  • Efectul economic al epidemiei: Exporturile Chinei au scăzut cu 17% în 2020 din cauza coronavirusului

    Exporturile Chinei s-au prăbuşit cu 17% în primele două luni din 2020, în contextul în care epidemia de coronavirus a perturbat lanţurile de furnizori la nivel global, a încetinit activitatea mediului de business şi a blocat transportul în mai multe părţi importante din a doua cea mai mare economie a lumii.

    Exporturile totale ale Chinei au scăzut cu 17,2% în ianuarie şi februarie, peste aşteptărilor economiştilor intervievaţi de Bloomberg. În acelaşi timp, importurile au scăzut cu 4%. China a raportat un deficit comercial de 7,1 miliarde dolari în primele două luni ale anului, potrivit FT.

    Încetinirea importurilor mai ridică o întrebare importantă: dacă va putea China să îşi atingă ţintele convenite prin acordul comercial cu SUA.

    China a fost de acord să importe mai mult de la Statele Unite; bunuri suplimentare în valoare de 200 de miliarde de dolari faţă de nivelul importurilor din 2017 – momentul în care a început conflictul comercial dintre Washington şi Beijing.

    Însă importurile din SUA au crescut doar cu 2,5% de la an la an în ianuarie şi februarie. În acelaşi timp, exporturile către SUA au scăzut cu aproape 28%.

    „Cred că este un şoc specific la nivel de furnizori la prima vedere, în contextul în care importurile arată mult mai bine decât exporturile. Practic, producătorii au importat materia primă dar nu au reuşit să producă şi să exporte din cauza unui blocaj la nivel de manufactură şi de logistică. Cu toate acestea, dacă cererea nu îşi revine, ceea ce este probabil din cauza epidemiei, importurile Chinei vor evolua în continuare din ce în ce mai timid”, punctează Zhou Hao, economist pentru pieţele emergente în cadrul Commerzbank.

    Creşterea înregistrată la nivel de importuri se datorează consumului de soia, care a crescut cu 14,2%, de cărbune, care a crescut cu 33,1%, şi de minereu de fier, care a crescut cu 1,5%.

    Comerţul s-a contractat în principal din cauza epidemiei de coronavirus, corelată cu Anul Nou Chinezesc, a transmis Administraţia Vămilor din China, sâmbătă.

    În mod tradiţional datele pe comerţ în lunile ianuarie şi februarie au fost volatile în China din cauza perturbărilor sezoniere cauzate de perioada în care se sărbătoreşte Anul Nou Chinezesc, când businessuri de închid şi fabricile se opresc pentru mai multe zile, precum şi activitatea portuară.

    Congruenţa dintre Sărbători şi coronavirus a dus la accentuarea impactului economic negativ. China a impus măsuri dure de carantină şi restricţii de călătorie în părţi importante din ţară.

     

     

  • Lufthansa va suspenda toate zborurile spre China şi Teheran până în luna aprilie

    Compania Lufthansa a anunţat, luni, că va suspenda toate zborurile spre China, până la data de 24 aprilie, şi spre Teheran, până pe 30 aprilie, din cauza răspândirii noului tip de coronavirus.

    Compania a informat, totodată, că va schimba programul curselor aeriene spre nordul Italiei.

    Austrian Airlines a redus deja, cu 40%, zborurile care urmează să fie efectuate în aprilie şi martie, în timp ce Brusseles Airlines a anunţat că va reduce numărul zborurilor spre Roma, Milano, Veneţia şi Bologna, până pe 14 martie.

  • Efectele neaşteptate ale coronavirusului: imaginile NASA arată reducerea poluării în China

    Imaginile prin satelit au arătat o scădere dramatică a nivelului de poluare în China, ceea ce este „cel puţin parţial” din cauza încetinirii economice determinate de coronavirus, a anunţat agenţia spaţială americană NASA, citată de BBC. Hărţile agenţiei arată cum au scăzut nivelurile de dioxid de azot în acest an şi în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2019. Reducerea vine pe fondul scăderii activităţii în fabricile din China, pentru limitarea răspândirii virusului. Coronavirusul este prezent în peste 50 de ţări, dar marea majoritate a infecţiilor şi a deceselor sunt China. Agenţia spaţială a menţionat că scăderea nivelului de poluare a aerului a coincis cu restricţia impusă activităţilor de transport şi din fabrici, milioane de oameni intrând în carantină.

    „Este pentru prima dată când am văzut o cădere atât de dramatică, pe o zonă atât de largă, pentru un eveniment specific”, a declarat Fei Liu, un cercetător al calităţii aerului la Centrul de zbor spaţial Goddard, într-un comunicat.

    Ea a adăugat că a mai fost observată o scădere a nivelului de dioxid de azot în perioada recesiunii economice din 2008, dar reducerea a fost mai graduală. Nasa a menţionat că anul trecut reducerea poluării a fost efectul sărbătorilor de Anul Nou Lunar de la sfârşitul lunii ianuarie şi începutul lunii februarie.

    „În acest an, rata de reducere este mai semnificativă decât în ​​anii trecuţi şi a durat mai mult”, a spus Liu.

  • Activitatea fabricilor chineze a atins un minim istoric în februarie. Economia a frânat puternic

    Sectorul manufacturier din China a atins un minim istoric în luna februarie, iar economia per ansamblu a frânat puternic şi este aşteptată să se contracte în trimestrul întâi din acest an pentru prima dată în ultimele patru decenii, scrie publicaţia asiatică South China Morning Post.

    Un sondaj oficial realizat în rândul managerilor din sectorul manufacturier (PMI) a relevat că activitatea fabricilor chineze a scăzut în februarie sub minimul precedent atins în pragul crizei financiare din 2008-2009.

    Biroul chinez de statistică a anunţat sâmbătă că indicatorul naţional ce măsoară activitatea fabricilor a înregistrat o valoare de 35,7 puncte în februarie, sub citirea din noiembrie 2008, de 38,8, care reprezenta minimul istoric anterior. O valoare de peste 50 de puncte reprezintă o expansiune a activităţii, în timp ce o valoare sub 50 indică contracţie.

    Citirea din februarie vine după un PMI de 50,0 în luna ianuarie, când efectele epidemiei de coronavirus nu erau încă evidente.

    Factorii de decizie de la Beijing au luat măsuri fără precedent pentru a stopa răspândirea coronavirusului. Zeci de oraşe au fost sigilate, zeci de milioane de oameni au intrat în carantină şi izolare, căile de transport au fost închise laolaltă cu mii fabrici şi şcoli. Repornirea economiei se dovedeşte însă o sarcină mult mai dificilă din moment ce aceasta a devenit una bazată mai mult pe servicii.

    Indicatorul Purchasing Manager’s Index (PMI) care exclude sectorul manufacturier – un indicator ce măsoară sentimentul din sectorul serviciilor şi construcţiilor – a scăzut şi el la o valoare de 29,6 puncte în februarie, după 54,1 puncte în ianuarie. Şi această citire a fost cea mai redusă de când se fac sondaje, bătând recordul negativ anterior de 49,7 puncte din noiembrie 2011, potrivit datelor Federaţiei Chineze de Logistică şi Achiziţii, care calculează indicele împreună cu Biroul Naţional de Statistică din China.

    Datele publicate sâmbătă au confirmat cele mai negre aşteptări ale economiştilor. Larry Hu, economist şef pe China la firma Macquarie Capital din Hong Kong, spune, într-o notă adresată clienţilor, că economia Chinei ar putea înregistra în acest trimestru „prima contracţie economică de la Revoluţia Culturală încoace”.

    Sub-indicii PMI au arătat că slăbiciunea economică nu s-a simţit doar în zona de producţie, care a înregistrat o citire uluitor de mică, de 27,8 puncte, dar şi pe sectorul de exporturi. Comenzile pentru export au înregistrat o valoare de 28,7 puncte, iar indicatorul comenzilor noi, care reprezintă comenzile domestice, s-a cifrat la 29,3 puncte.

    Covid-19 nu doar a stopat aproape complet producţia, dar a şi rupt lanţurile de aprovizionare din industria locală şi globală, ceea ce explică PMI-urile foarte mici atât pe comenzile la export, cât şi pe comenzile noi din China.

    Într-un comunicat de presă, guvernul de la Beijing a informat că reluarea activităţii în fabricile mari a atins un procent de 85,6% la data de 25 februarie. Însă analiştii atrag atenţia că şi dacă producţia fabricilor chineze se relansează în martie, tot există riscul ca noile comenzi la export să fie scăzute din moment ce alte lanţuri de aprovizionare din Coreea de Sud, Japonia, Europa sau Statele Unite vor rămâne dislocate din cauza răspândirii coronavirusului.

    Exporturile sunt astfel aşteptate să continue să fie sub potenţial în martie şi ulterior şi în trimestrul al doilea. Relansarea producţiei depinde şi de relaxarea restricţiilor de transport aplicate pentru stoparea răspândirii virusului.

    Analiştii Barclays şi cei de la Nomura sunt ceva mai optimişti şi estimează că ritmul de creştere pentru economia chineză va scădea la 2% în acest trimestru, în timp ce firma Capital Economics spune că economia chineză se va contracta.

    „Scăderea abruptă a PMI-urilor pentru sectorul manufacturier din China pe luna februarie consolidează perspectiva noastră că normalizarea activităţii economice va suferi întârzieri”, spune şi Xing Zhaopeng, economist la Australia & New Zealand Banking Group. „Sunt şanse mici pentru o revenire rapidă în formă de V”, adaugă el.

  • Toyota va construi o nouă fabrică de maşini electrice în China. Investiţia: 1,2 miliarde de dolari

    Japonezii de la Toyota plănuiesc să construiască, în oraşul chinez Tianjin, o nouă uzină ce va produce maşini electrice în parteneriat cu grupul local FAW, potrivit unui document citat de Reuters.

    Valoarea investiţiei, realizată în regim joint-venture, se ridică la 1,22 miliarde de dolari. Noua uzină va avea o capacitate de producţie de 200.000 de noi vehicule electrice pe an, arată docomentul. Prin maşini electrice se înţelege atât maşini exclusiv pe baterii, cât şi hibride.

    Toyota nu a comentat informaţia, însă a precizat că piaţa chineză este considerată de producătorul auto japonez drept una dintre cele mai importante la nivel global. Toyota a mai precizat că ia în considerare mai multe variante în China pentru a atinge nevoile de creştere a afacerii din această ţară.

    Anul trecut, deşi vânzările auto din China au scăzut cu 8,2% în ansamblu, Toyota a vândut 1,62 milioane de autovehicule, în creştere cu 9% faţă de anul 2018.

    Compania japoneză a mai început deja extinderea capacităţii de producţie la alte uzine din China pe care le operează în regim joint-venture cu alt partener chinez, grupul GAC.