BusinessMagazin

Tag: Voiculescu

  • MOTIVAREA deciziei de condamnare a lui Dan Voiculescu: A spălat bani după o metodă consacrată de gangsterul american Meyer Lanski

    “Împrejurarea că inculpatul (Dan Voiculescu, n.r.) a apelat la una din cele mai rudimentare tipologii de spălare a banilor, respectiv împrumutul nereturnat, consacrată poate de cel mai cunoscut spălator de bani din toate timpurile, Meyer Lanski, nu este de natură per se să îl transforme în tăinuitor, deoarece pe parcursul săvârşirii acestor acte materiale a urmărit, în permanenţă, realizarea obiectivelor procesului de spălare a banilor, în scopul optimizării posibilităţilor de utilizare a bunurilor ilegal obţinute în derularea unor viitoare afaceri profitabile. Or, nu toţi criminalii financiari resimt nevoia să creeze scheme elaborate în scopul oferirii unei aparenţe de legitimitate provenienţei fondurilor infracţionale”, au arătat judecătorii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea, în motivarea condamnărilor dispuse în 8 august, în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

    Magistraţii de la Curtea de Apel au precizat în motivare că deşi procesul spălării banilor are ca trăsături definitorii “complexitatea, sofisticitatea, iar datorită multitudinii de posibilităţi oferite de sistemul financiar, există un proces de evoluţie a tehnicilor de spălare a banilor în paralel cu modernizarea sistemelor de prevenire a acestei infracţiuni”, totuşi cei care comit fapte de spălare a banilor sunt cei care fixează nivelul de complexitate al operaţiunilor.

    “Or, în cauza de faţă, deşi inculpatul (Dan Voiculescu, n.r.) le-a transmis fiicelor sale cu titlu gratuit o parte din bunurile dobândite prin privatizarea ilegală a fostului Institut de Chimie Alimentară, le-a interzis, totodată, acestora să dispună de aceste bunuri în timpul vieţii fără acordul său”, au scris judecătorii în motivare.

    În documentul citat se mai arată că Dan Voiculescu a urmărit disimularea originii ilicite a “proprietăţilor şi fondurilor murdare”, el urmărind să orienteze aceste avantaje, “într-o manieră cât mai discretă”, către afaceri profitabile.

    “Ca o consecinţă a acţiunilor de ascundere şi disimulării, prin încheierea contractului de împrumut între inculpatul Dan Voiculescu şi SC ICA SA, bunurile provenite din privatizarea ilegală a fostului Institut de Chimie Alimentară au apărut în materialitatea lor, într-o altă lumină şi cu o altă semnificaţie, în patrimoniul inculpatului Dan Voiculescu printr-o majorare de capital şi o conversie a pretinsului împrumut acordat ICA în acţiuni, fără nicio legătură cu provenienţa lor ilicită, reală”, au mai arătat judecătorii în motivare.

    Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în 8 august, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.

    În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.

    Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

    Meyer Lansky (Meyer Suchowljansky, pe numele său real) a fost unul dintre cei mai cunoscuţi gangsteri americani din anii ’30, cu activităţi legate în special de jocurile de noroc, desfăşurate atât în SUA, cât şi în Cuba şi Anglia. Lansky a avut o influenţă importantă şi în mafia italiană, în special datorită relaţiei cu un important exponent al acesteia – Lucky Luciano. El era supranumit “contabilul mafiei”.

  • ANALIZĂ: Dan Voiculescu, implicat în alte şase dosare aflate pe rolul instanţelor şi în unul la DNA

    Unul dintre dosarele aflate pe masa judecătorilor este cel în care Voiculescu, alături de fiica sa Camelia şi de şeful posturilor Antena, Sorin Alexandrescu, este judecat în legătură cu şantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei.

    Deocamdată, nu a fost stabilită data la care va începe efectiv judecarea cazului. Conform noului Cod de procedură penală, dosarul a fost mai întâi trimis unui judecător de Cameră preliminară, care a stabilit, în 23 aprilie, că probele au fost administrate corect, iar urmărirea penală a fost legală, motiv pentru care a declarat dosarul în stare de judecată. Măsura a fost însă contestată de avocaţii celor implicaţi în proces, la instanţa supremă. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a dat, până acum, un verdict în acest sens, însă, dacă va menţine decizia dată de Curtea de Apel Bucureşti, dosarul va fi repartizat unui complet penal, care va fi însărcinat cu soluţionarea procesului. În caz contrar, dosarul lui Voiculescu va fi trimis înapoi la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), pentru refacerea rechizitoriului.

    În acest dosar, fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, şi fiica sa Camelia au fost trimişi în judecată, la 1 octombrie 2013, alături de directorul general al SC Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu, şi de fostul şef Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) Şerban Pop, în dosarul privind şantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei. Potrivit DNA, Sorin Alexandrescu a fost deferit justiţiei pentru şantaj, în timp ce Dan Voiculescu şi fiica sa, pentru complicitate la această infracţiune. Şerban Pop, preşedinte al ANAF la data faptelor, avocat suspendat, este acuzat de folosire, în orice mod, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

    Potrivit rechizitoriului, în perioada 16 aprilie – 21 mai 2013, în calitate de director general al SC Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu a exercitat, în mod repetat şi gradual, acte de constrângere asupra lui Bendei, ameninţându-l cu darea în vileag a unor presupuse fapte de corupţie, astfel încât să îl determine să semneze nişte contracte cu firma pe care o administra Alexandrescu. Procurorii susţin că Voiculescu era la curent cu activităţile lui Alexandrescu şi chiar l-a sprijinit.

     

    Un proces cu şeful statului, un altul cu o verişoară şi trei cu jurnalişti

    Tot la Curtea de Apel Bucureşti urmează să se judece procesul pe care Dan Voiculescu îl are cu preşedintele Traian Băsescu. Acesta din urmă a câştigat în 2 mai, la Tribunalul Bucureşti, procesul în care Dan Voiculescu l-a dat în judecată pentru declaraţia făcută de şeful statului în iulie 2012, în plenul Parlamentului.

    În 5 iulie 2012, preşedintele Traian Băsescu declara, în plenul Parlamentului, că “unul din liderii spirituali ai liderilor USL, domnul Voiculescu” a afimat că trebuie controlată justiţia, şeful statului precizând că Parlamentul nu va putea întoarce instituţiile la modul de supunere din 2000-2004.

    În urma acestei afirmaţii, Dan Voiculescu a anunţat în aceeaşi zi că îl dă în judecată pe Băsescu pentru afirmaţii defăimătoare, precizând că nu îi va solicita acestuia daune materiale, ci doar să admită faptul că a minţit.

    Cel de-al treilea dosar aflat la Curtea de Apel Bucureşti care îl are în prim-plan pe Dan Voiculescu este cel în care acesta a dat-o în judecată pe verişoara sa din străinătate Paraschiva Silaghi, pentru că l-a acuzat că a oferit fostei Securităţi informaţii despre ea.

    În primă instanţă, Dan Voiculescu a pierdut şi acest proces, întrucât Tribunalul Bucureşti i-a respins cererea ca Silaghi să-i plătească peste 130.000 de euro drept daune morale generate de schimbarea unei declaraţii pe care aceasta o făcuse la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). Voiculescu a introdus acţiunea împotriva verişoarei sale în iulie 2012. El spunea, în legătură cu solicitarea Paraschivei Silaghi de a-şi schimba declaraţiile iniţiale în procesul cu CNSAS, că, înaintea modificării acestora, verişoara îi solicitase, cu împrumut, 40.000 de euro, sumă pe care el a refuzat să i-o dea.

    Paraschiva Silaghi declara, pentru MEDIAFAX, că şi-a schimbat declaraţia faţă de Dan Voiculescu pentru că atunci când a dat prima declaraţie “nu a avut în faţă actele de la CNSAS”. În 10 martie 2011, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis irevocabil că Dan Voiculescu a fost colaborator al Securităţii, cu numele conspirativ “Felix”.

    Celelalte trei dosare ajunse în instanţă sunt pe rolul Tribunalului Bucureşti, toate fiind deschise urmare a unor reclamaţii ale omului de afaceri împotriva mai multor jurnalişti sau publicaţii.

    Într-unul dintre aceste dosare, Dan Voiculescu l-a dat în judecată pe Robert Turcescu, moderator al unei emisiunii difuzate de B1 TV, după ce jurnalistul a făcut mai multe dezvăluiri despre fondatorul PC.

    Voiculescu se judecă, într-un alt proces, cu jurnaliştii de la Evenimentul Zilei, care au scris mai multe materiale despre acesta. Fondatorul Grupului de firme Grivco s-a simţit lezat de aceste articole, motiv pentru care i-a chemat în faţa instanţei pe Dan Andronic, Ionel Stoica, Marian Păvălaşc, Cătălin Antohe, Iulian Virgil Munteanu, dar şi Editura Evenimentul şi Capital.

    Un alt caz care îl aduce pe Dan Voiculescu în faţa instanţei se referă la dosarul în care omul de afaceri i-a dat în judecată pe jurnaliştii de la Deutsche Welle, pe motiv că aceştia că au scris un articol “urât şi murdar” despre el.

    “Deocamdată, s-a semnat un proces împotriva lui Deutsche Welle, o instituţie serioasă de felul ei. Dar există un om acolo, Petre Iancu, care are un director, care probabil vor trebui să plătească 400.000 de euro. O parte din aceşti bani, dacă nu chiar toţi, vor fi direcţionaţi către Academia Media, pentru tinerii care vor să intre în media. Vor fi burse gratuite”, spunea Voiculescu, la jumătatea lunii iulie.

     

    DNA susţine că Voiculescu a şantajat prin trustul Intact

    În afara dosarelor aflate la instanţă, Dan Voiculescu este vizat de o anchetă a procurorilor anticorupţie. Aceştia susţin că omul de afaceri “a ameninţat, direct sau prin intermediari, oameni de afaceri şi administratori a trei companii că, în situaţia în care nu vor încheia contracte de publicitate cu trustul de presă (Intact – n.r.) pe care, în fapt, îl conduce, va declanşa o agresivă campanie de discreditare”.

    Sub această ameninţare, susţin anchetatorii, unul dintre oamenii de afaceri, denunţător în cauză, i-a achitat lui Dan Voiculescu suma totală de 900.000 de euro, sub forma a cinci contracte de publicitate, încheiate cu trusturile de presă aparţinând acestuia. Procurorii DNA au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de Voiculescu, pentru “şantaj prin constrângere în scopul dobândirii, în mod injust, a unui folos patrimonial (şapte acte materiale)”.

    Nicolae Palfi, Octavian Creţu, acţionari la Romaqua, şi Nelu Iordache ar fi – potrivit unor surse judiciare – oamenii de afaceri şantajaţi de Dan Voiculescu, prin ameninţări cu campanii de discreditare în presă dacă nu încheie contracte de publicitate cu trustul media controlat de el.

    Dan Voiculescu a fost condamnat definitiv, în 8 august, la 10 ani de închisoare, în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), potrivit deciziei luate de Curtea de Apel Bucureşti.

    Alături de Voiculescu, în dosarul ICA au fost condamnaţi Gheorghe Mencinicopschi, fost director ICA, la opt ani, Sorin Pantiş, fost ministru, la şapte ani de închisoare, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa, la opt ani de închisoare, Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, şi Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS, la câte şase ani de închisoare.

    Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare, Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

    În acest dosar, prejudiul a fost stabilit la aproximativ 60 de milioane de euro, instanţa dispunând confiscarea mai multor imobile apaţinând inculpaţilor, printre care sediile posturilor de televiziune Antena şi cel al grupului de firme Grivco.

     

  • Contestaţia Grivco în cazul sechestrului, respinsă de Tribunalul Bucureşti

    Decizia pe care o va lua Curtea de Apel Bucureşti, în cazul unei eventuale contestaţii, va fi definitivă.

    Compania Grivco, fondată de Dan Voiculescu, şi fostul Institut de Cercetări Alimentare (ICA), în prezent Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii, au contestat în instanţă sechestrul pus de judecători prin sentinţa dată în dosarul privind privatizarea ICA.

    Contestaţia Companiei de Cercetări Aplicative şi Investiţii va fi analizată de judecători în 1 septembrie.

    Şi fiicele lui Dan Voiculescu, Corina şi Camelia, au depus în 14 august, la Tribunalul Bucureşti, două contestaţii la executare în cazul sechestrului dispus prin decizia definitivă dată în dosarul privind privatizarea ICA, în care prejudiciul a fost stabilit la aproximativ 60 de milioane de euro.

    Contestaţia Cameliei Voiculescu a fost respinsă, luni, de instanţă, iar cealaltă contestaţie are termen de judecată în 29 august.

    Avocata lui Dan Voiculescu, Maria Vasii, declara, în 13 august, că imobilul de pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti nr. 25-27, unde este sediul postului de televiziune Antena 3, a fost indisponibilizat de procurorii anticorupţie, în urma deciziei definitive din dosarul ICA. Vasii a spus că decizia de executare a dispoziţiilor din condamnarea din dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) a fost contestată la Tribunalul Bucureşti.

    Avocata lui Dan Voiculescu mai spunea, după ce a fost la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru a lua la cunoştinţă că a fost pus sub sechestru sediul în care funcţionează postul de televiziune Antena 3, că a fost luată o singură măsură de sechestru şi că nu s-a procedat la indisponibilizarea bunurilor în cazul cărora instanţa a decis definitiv că vor fi confiscate. Potrivit avocatei, până la judecarea contestaţiei la executare, un alt demers nu mai poate fi efectuat.

    “Una din poziţiile noastre faţă de măsura sechestrului este aceea că bunurile trebuiau evaluate şi individualizate în teren, respectiv trebuiau luate taxele care grevează acest imobil şi trebuia ca aceste persoane să fie introduse în procedură, iar această procedură n-a fost urmată. Din punctul nostru de vedere, măsura sechestrului despre care discutăm astăzi este doar o notare în cartea funciară a existenţei acestui ordin de indisponibilizare, respectiv a sechestrului, şi nu antrenează alte consecinţe juridice”, a adăugat Maria Vasii.

    Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în 8 august, în dosarul ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director ICA, la opt ani, şi pe Sorin Pantiş, fost ministru, la şapte ani de închisoare.

    În acelaşi dosar au fost condamnaţi fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa, la opt ani de închisoare, Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, şi Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS, la câte şase ani de închisoare, şi Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

    Instanţa a dispus confiscarea mai multor imobile apaţinând inculpaţilor, printre care sediile posturilor de televiziune Antena şi cel al grupului de firme Grivco. Totodată, magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au decis confiscarea de la Dan Voiculescu a penthouse-ul din Şoseaua Kisseleff, cu o valoare estimată de 250.000 de euro.

    De asemenea, trebuie să i se confişte lui Voiculescu suma de 3.515.756,4 dolari plus TVA aferent, ce reprezintă chiria pe care a încasat-o în baza contractului de închiriere a spaţiului Grivco de către Romtelecom. Pentru recuperarea acestei sume, instanţa a dispus confiscarea bunurilor mobile şi imobile şi a banilor din conturile firmelor la care Voiculescu figurează ca împuternicit, beneficiar real, asociat sau administrator, situate în ţară sau în străinătate.

    Instanţa a mai dispus, în cazul lui Voiculescu, confiscarea unor sume de bani pe care le are în conturi pâna la concurenţa sumei de 15 milioane de lei, la BRD, şi pâna la concurenţa sumei de cinci milioane de lei, la RBS Bank.

    De asemenea, pe lângă sumele reprezentând contravaloarea acţiunilor donate de Dan Voiculescu celor două fiice ale sale, de la acestea trebuie să fie confiscate şi sumele donate în urma închirierii spaţiului Grivco către Romtelecom.

    În cazul lui Dan Voiculescu, pentru două din dispoziţiile instanţei a fost desemnat pentru punerea în executare procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie: una legată de identificarea de bunuri mobile, imobile, conturi pentru aplicarea sechestrului asigurator (pentru confiscare specială) şi cealaltă privind aplicarea sechestrului asigurator (pentru confiscare extinsă).

    Procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, a declarat, la Adevărul Live, că Direcţia a fost desemnată de instanţă să identifice şi să indisponibilizeze conturi şi imobile pentru recupereare prejudiciului din dosarul ICA, dar executarea o va face statul, prin Ministerul Finanţelor, Antena 3 nefiind parte în cauză.

    În acest context, Kovesi a spus că neagă categoric afirmaţia că Antena 3 este confiscată de DNA sau de orice altă instituţie a statului, întrucât Antena 3 nu a avut nicio calitate în acest proces, în care au fost condamnate definitiv mai multe persoane, printre care şi Dan Voiculescu.

    Codruţa Kovesi a subliniat că jurnaliştii de la Antena 3 nu au fost implicaţi în dosarul ICA şi nu s-a dispus de către instanţă, prin decizia definitivă, confiscarea unor bunuri de la aceştia, pentru recuperarea prejudiciului de aproximativ 60 de milioane de euro.

  • Care e răul cel mai mare pentru România. Perlele politice ale săptămânii

    “Mi-era atât de simplu să răspund pozitiv la presiunile lui Băsescu, mi-era atat de simplu să calc în picioare libertatea presei şi să-i rog pe cei de la Antena 3 să-l lase în plata Domnului” – Dan Voiculescu (PC)

    “Răul cel mai mare pentru România îl constituie preşedintele ei” – Dan Şova (PSD)

    “E bine să se plimbe oamenii la Grădina Botanică, dar jandarmeria trebuia să fie acolo” – Klaus Iohannis (ACL) despre mitingul pro-Antena 3

    “Mare buboi s-a spart odată cu condamnarea lui Voiculescu de se scurge atâta puroi pe străzi” – Sebastian Lăzăroiu (FMP) despre mitingul pro-Antena 3

    “A vorbit cu vreun astrolog, i-a spus astrologul că nu e bine să fie alegerile în Scorpion, vrea să le mute în Săgetător?” – Liviu Dragnea (PSD) despre contestarea de către Klaus Iohannis a OUG 45/2014 privind organizarea alegerilor prezidenţiale

    “Traian Băsescu nu a dispărut, ci şi-a găsit o haină nouă, cu croială nemţească. Lupul umblă azi nestingherit prin România, în blană de Iohannis” – deputatul PSD Mihai Sturzu

    “Nimic nu ameninţă America, deoarece este departe, dar ţările est-europene riscă să fie distruse complet. Este vina lor, deoarece noi nu acceptăm ca avioane şi rachete să fie lansate de pe teritoriile lor împotriva Rusiei” – Vladimir Jirinovski, vicepreşedintele Dumei ruseşti

  • Fiicele lui Dan Voiculescu contestă în instanţă sechestrul pus în dosarul ICA

    Una dintre contestaţiile înregistrate la Tribunalul Bucureşti urmează să se judece în 25 august, iar cealaltă are termen în 29 august.

    Avocata lui Dan Voiculescu, Maria Vasii, declara, miercuri, că imobilul de pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti nr. 25-27, unde este sediul postului de televiziune Antena 3, a fost indisponibilizat de procurorii anticorupţie, în urma deciziei definitive din dosarul ICA. Vasii a spus că decizia de executare a dispoziţiilor din condamnarea din dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) a fost contestată la Tribunalul Bucureşti.

    Avocata lui Dan Voiculescu mai spunea, după ce a fost la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru a lua la cunoştinţă că a fost pus sub sechestru sediul în care funcţionează postul de televiziune Antena 3, că a fost luată o singură măsură de sechestru şi că nu s-a procedat la indisponibilizarea bunurilor în cazul cărora instanţa a decis definitiv că vor fi confiscate. Potrivit avocatei, până la judecarea contestaţiei la executare, un alt demers nu mai poate fi efectuat.

    “Una din poziţiile noastre faţă de măsura sechestrului este aceea că bunurile trebuiau evaluate şi individualizate în teren, respectiv trebuiau luate taxele care grevează acest imobil şi trebuia ca aceste persoane să fie introduse în procedură, iar această procedură n-a fost urmată. Din punctul nostru de vedere, măsura sechestrului despre care discutăm astăzi este doar o notare în cartea funciară a existenţei acestui ordin de indisponibilizare, respectiv a sechestrului, şi nu antrenează alte consecinţe juridice”, a adăugat Maria Vasii.

    Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în 8 august, în dosarul ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director ICA, la opt ani, şi pe Sorin Pantiş, fost ministru, la şapte ani de închisoare.

    În acelaşi dosar au fost condamnaţi fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa, la opt ani de închisoare, Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, şi Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS, la câte şase ani de închisoare, şi Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

    În acest dosar, prejudiul a fost stabilit la aproximativ 60 de milioane de euro, instanţa dispunând confiscarea mai multor imobile apaţinând inculpaţilor, printre care sediile posturilor de televiziune Antena şi cel al grupului de firme Grivco.

    Totodată, magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au decis confiscarea de la Dan Voiculescu a penthouse-ul din Şoseaua Kisseleff, cu o valoare estimată de 250.000 de euro.

    De asemenea, trebuie să i se confişte lui Voiculescu suma de 3.515.756,4 dolari plus TVA aferent, ce reprezintă chiria pe care a încasat-o în baza contractului de închiriere a spaţiului Grivco de către Romtelecom. Pentru recuperarea acestei sume, instanţa a dispus confiscarea bunurilor mobile şi imobile şi a banilor din conturile firmelor la care Voiculescu figurează ca împuternicit, beneficiar real, asociat sau administrator, situate în ţară sau în străinătate.

    Instanţa a mai dispus, în cazul lui Voiculescu, confiscarea unor sume de bani pe care le are în conturi pâna la concurenţa sumei de 15 milioane de lei, la BRD, şi pâna la concurenţa sumei de cinci milioane de lei, la RBS Bank.

    De asemenea, Cameliei Voiculescu îi va fi confiscată suma de 2.984.358,3 lei, reprezentând contravaloarea a 9.947.861 acţiuni deţinute la ICA, donate de Dan Voiculescu, iar Corinei Voiculescu, suma de 2.984.358,6 lei, reprezentând contravaloarea a 9.947.862 de acţiuni deţinute la ICA, ce i-au fost donate tot de tatăl său. Totodată, de la Camelia şi Corina Voiculescu trebuie să fie confiscate sumele donate de Dan Voiculescu în urma închirierii spaţiului Grivco către Romtelecom.

    În cazul lui Dan Voiculescu, pentru două din dispoziţiile instanţei a fost desemnat pentru punerea în executare procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie: una legată de identificarea de bunuri mobile, imobile, conturi pentru aplicarea sechestrului asigurator (pentru confiscare specială) şi cealaltă privind aplicarea sechestrului asigurator (pentru confiscare extinsă).

    Potrivit actelor din dosar, în ce priveşte confiscarea specială a sumei de peste trei milioane de dolari plus TVA, s-au dispus măsuri asigurătorii, respectiv identificarea bunurilor mobile şi imobile ale lui Dan Voiculescu, conturi la societăţi comerciale unde acesta este împuternicit, administrator, beneficiar real sau asociat în ţară şi străinătate. După identificarea acestor bunuri, trebuie puse în executare, până se ajunge la suma de peste trei milioane de dolari plus TVA confiscată special.

    Conform dispoziţiilor instanţei, procurorul şef al DNA trebuie să identificare bunuri şi conturi, în scopul aplicării sechestrului asigurator pentru confiscarea specială. În acest sens, vor fi făcute demersuri la Ministerul Justiţiei, Biroul de recuperarea a creanţelor din statele membre UE, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Oficiul Registrului Comerţului, Oficiul Naţional de Prevenire a Spălării Banilor.

    Concret, procurorul şef al DNA trimite copia minutei deciziei instanţei la procurorul şef al secţiei care a făcut rechizitoriul şi îi cere să facă demersurile la instituţiile menţionate în document să identifice bunurile şi conturile care vor fi puse sub sechestru. După ce aceste bunuri sunt identificate, situaţia este trimisă procurorului şef al DNA, iar acesta informează instanţa, care la rândul său dispune organelor de executare ale statului să confişte special.

    Aceeaşi procedură este urmată şi în cazul executării sechestrului asigurător asupra imobilului din Şoseaua Bucureşti – Ploieşti nr. 25-27, unde este sediul postului de televiziune Antena 3, compus din teren în suprafaţă de 4.184 de metri pătraţi şi construcţii de 3.140 de metri pătraţi.

    În acest caz, după ce procurorul şef al DNA trimite copia minutei deciziei instanţei la procurorul şef al secţiei care a întocmit rechizitoriul din dosarul ICA, se aduce la cunoştinţă deţinătorilor imobilului că acesta este sechestrat. După ce este pus sechestrul pe acest imobil, situaţia este transmisă procurorului şef al DNA, iar acesta informează instanţa că a aplicat sechestrul asigurător.

    Procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, a declarat luni, la Adevărul Live, că Direcţia a fost desemnată de instanţă să identifice şi să indisponibilizeze conturi şi imobile pentru recupereare prejudiciului din dosarul ICA, dar executarea o va face statul, prin Ministerul Finanţelor, Antena 3 nefiind parte în cauză.

    În acest context, Kovesi a spus că neagă categoric afirmaţia că Antena 3 este confiscată de DNA sau de orice altă instituţie a statului, întrucât Antena 3 nu a avut nicio calitate în acest proces, în care au fost condamnate definitiv mai multe persoane, printre care şi Dan Voiculescu.

    Codruţa Kovesi a subliniat că jurnaliştii de la Antena 3 nu au fost implicaţi în dosarul ICA şi nu s-a dispus de către instanţă, prin decizia definitivă, confiscarea unor bunuri de la aceştia, pentru recuperarea prejudiciului de aproximativ 60 de milioane de euro.

  • Avocat: Sediul Antena 3 a fost indisponibilizat. Am făcut contestaţie la executarea deciziei

    Maria Vasii şi alţi doi avocaţi ai lui Dan Voiculescu au fost miercuri la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a li se aduce la cunoştinţă că a fost pus sub sechestru imobilului de pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti nr. 25-27, unde este sediul postului de televiziune Antena 3.

    Avocata Maria Vasii a declarat, la ieşirea de la DNA, că nu s-a procedat la indisponibilizarea bunurilor şi că s-a luat o singură măsură de sechestru, cu privire la un bun.

    Întrebată în legătură cu clădirea în care funcţionează Antena 3, Vasii a spus: “Este doar indisponibilizat, am promovat deja contestaţie la executare, ea se află pe rolul Tribunalului Bucureşti. Până la judecarea contestaţiei la executare, apreciem că un alt demers nu mai poate fi efectuat”.

    Maria Vasii a arătat că, în opinia apărării, “această măsură nu are un fundament legal” şi a precizat că indisponibilizarea prin notarea sechestrului este o simplă notare în cartea funciară, care interzice trimiterea drepturilor reale asupra acestei proprietăţi.

    “Una din poziţiile noastre faţă de măsura sechestrului este aceea că bunurile trebuiau evaluate şi individualizate în teren, respectiv trebuiau luate taxele care grevează acest imobil şi trebuia ca aceste persoane să fie introduse în procedură, iar această procedură n-a fost urmată. Din punctul nostru de vedere, măsura sechestrului despre care discutăm astăzi este doar o notare în cartea funciară a existenţei acestui ordin de indisponibilizare, respectiv a sechestrului, şi nu antrenează alte consecinţe juridice”, a declarat Vasii.

    Avocata a mai arătat că, până la acest moment, DNA nu a anunţat apărarea în legătură cu niciun alt demers în legătură cu executarea laturii civile a sentinţei Curţii de Apel Bucureşti din dosarul ICA, acesta fiind primul de acest gen.

    Întrebată ce obligaţii şi sarcini i-ar reveni statului după o eventuală finalizare a procedurilor de sechestru, Maria Vasii a spus: “Nu vedem realizabilă această ipoteză. Statul nu poate merge mai departe pe procedura confiscării, pentru că această procedură deocamdată nu are niciun fundament legal. Asistăm la un prim act de indisponibilizare sub forma sechestrului. Până la confiscare mai este un drum lung de parcurs şi nu ştim dacă acesta va putea fi parcurs sau nu”.

    Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în 8 august, în dosarul ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director ICA, la opt ani, şi pe Sorin Pantiş, fost ministru, la şapte ani de închisoare.

    În acelaşi dosar au fost condamnaţi fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa, la opt ani de închisoare, Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, şi Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS, la câte şase ani de închisoare, şi Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

    În acest dosar, prejudiul a fost stabilit la aproximativ 60 de milioane de euro, instanţa dispunând confiscarea mai multor imobile apaţinând inculpaţilor, printre care sediile posturilor de televiziune Antena şi cel al grupului de firme Grivco.

    Totodată, magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au decis să confiscarea de la Dan Voiculescu a penthouse-ul din Şoseaua Kisseleff, cu o valoare estimată de 250.000 de euro.

    De asemenea, trebuie să i se confişte lui Voiculescu suma de 3.515.756,4 dolari plus TVA aferent, ce reprezintă chiria pe care a încasat-o în baza contractului de închiriere a spaţiului Grivco de către Romtelecom. Pentru recuperarea acestei sume, instanţa a dispus confiscarea bunurilor mobile şi imobile şi a banilor din conturile firmelor la care Voiculescu figurează ca împuternicit, beneficiar real, asociat sau administrator, situate în ţară sau în străinătate.

    Instanţa a mai dispus, în cazul lui Voiculescu, confiscarea unor sume de bani pe care le are în conturi pâna la concurenţa sumei de 15 milioane de lei, la BRD, şi pâna la concurenţa sumei de cinci milioane de lei, la RBS Bank.

    De asemenea, Cameliei Voiculescu îi va fi confiscată suma de 2.984.358,3 lei, reprezentând contravaloarea a 9.947.861 acţiuni deţinute la ICA, donate de Dan Voiculescu, iar Corinei Voiculescu, suma de 2.984.358,6 lei, reprezentând contravaloarea a 9.947.862 de acţiuni deţinute la ICA, ce i-au fost donate tot de tatăl său. Totodată, de la Camelia şi Corina Voiculescu trebuie să fie confiscate sumele donate de Dan Voiculescu în urma închirierii spaţiului Grivco către Romtelecom.

    În cazul lui Dan Voiculescu, pentru două din dispoziţiile instanţei a fost desemnat pentru punerea în executare procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie: una legată de identificarea de bunuri mobile, imobile, conturi pentru aplicarea sechestrului asigurator (pentru confiscare specială) şi cealaltă privind aplicarea sechestrului asigurator (pentru confiscare extinsă).

    Potrivit actelor din dosar, în ce priveşte confiscarea specială a sumei de peste trei milioane de dolari plus TVA, s-au dispus măsuri asigurătorii, respectiv identificarea bunurilor mobile şi imobile ale lui Dan Voiculescu, conturi la societăţi comerciale unde acesta este împuternicit, administrator, beneficiar real sau asociat în ţară şi străinătate. După identificarea acestor bunuri, trebuie puse în executare, până se ajunge la suma de peste trei milioane de dolari plus TVA confiscată special.

    Instanţa a reţinut că s-a dovedit definitiv că Dan Voiculescu a obţinut suma de peste trei milioane de dolari plus TVA din fapte penale, dar trebuie identificate alte bunuri – în afara celor patru imobile cu sau fără construcţii şi a celor peste nouă milioane de acţiuni -, pentru a se confisca în favoarea statului, în vederea recuperării prejudiciului.

    Conform dispoziţiilor instanţei, procurorul şef al DNA trebuie să identificare bunuri şi conturi, în scopul aplicării sechestrului asigurator pentru confiscarea specială. În acest sens, vor fi făcute demersuri la Ministerul Justiţiei, Biroul de recuperarea a creanţelor din statele membre UE, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Oficiul Registrului Comerţului, Oficiul Naţional de Prevenire a Spălării Banilor.

    Concret, procurorul şef al DNA trimite copia minutei deciziei instanţei la procurorul şef al secţiei care a făcut rechizitoriul şi îi cere să facă demersurile la instituţiile menţionate în document să identifice bunurile şi conturile care vor fi puse sub sechestru. După ce aceste bunuri sunt identificate, situaţia este trimisă procurorului şef al DNA, iar acesta informează instanţa, care la rândul său dispune organelor de executare ale statului să confişte special.

    Aceeaşi procedură este urmată şi în cazul executării sechestrului asigurător asupra imobilului din Şoseaua Bucureşti – Ploieşti nr. 25-27, unde este sediul postului de televiziune Antena 3, compus din teren în suprafaţă de 4.184 de metri pătraţi şi construcţii de 3.140 de metri pătraţi.

    În acest caz, după ce procurorul şef al DNA trimite copia minutei deciziei instanţei la procurorul şef al secţiei care a întocmit rechizitoriul din dosarul ICA, se aduce la cunoştinţă deţinătorilor imobilului că acesta este sechestrat. După ce este pus sechestrul pe acest imobil, situaţia este transmisă procurorului şef al DNA, iar acesta informează instanţa că a aplicat sechestrul asigurător.

    Şeful DNA, Codruţa Kovesi, a declarat luni, la Adevărul Live, că Direcţia a fost desemnată de instanţă să identifice şi să indisponibilizeze conturi şi imobile pentru recupereare prejudiciului din dosarul ICA, iar executarea o va face statul, prin Ministerul Finanţelor, Antena 3 nefiind parte în cauză.

    În acest context, Kovesi a spus că neagă categoric afirmaţia că Antena 3 este confiscată de DNA sau de orice altă instituţie a statului, întrucât Antena 3 nu a avut nicio calitate în acest proces, în care au fost condamnate definitiv mai multe persoane, printre care şi Dan Voiculescu.

    Codruţa Kovesi a subliniat că jurnaliştii de la Antena 3 nu au fost implicaţi în dosarul ICA şi nu s-a dispus de către instanţă, prin decizia definitivă, confiscarea unor bunuri de la aceştia, pentru recuperarea prejudiciului de aproximativ 60 de milioane de euro.

     

  • Ponta, despre condamnarea lui Voiculescu: Dacă aş fi un simplu cetăţean mi-aş spune părerea

    Întrebat, luni, la Târgovişte, unde a participat la o manifestare religioasă, cum comentează condamnarea lui Dan Voiculescu la zece ani de închisoare, premierul Victor Ponta a răspuns că nu doreşte să-şi exprime o opinie, în condiţiile în care ocupă o funcţie publică.

    ”Dacă aş fi simplu cetăţean v-aş spune părerea mea. Ocup o funcţie publică, cea de prim-ministru, şi, după cum ştiţi foarte bine şi deciziile CSM sunt în acest sens, preşedintele, prim-ministrul trebuie să nu comenteze deciziile justiţiei. Consider că declaraţiile lui Băsescu de marţi au fost făcute pentru a influenţa justiţia şi eu nu vreau să fac aceeaşi greşeală”, a afirmat Victor Ponta.

    De asemenea, întrebat dacă are de gând să îl graţieze pe Dan Voiculescu în situaţia în care va fi ales preşedinte al României, Ponta a spus că aceste ”susţineri” ale PNL sunt, de fapt, ”discursul lui Traian Băsescu”.

    ”Vreau să vă spun următorul lucru: am văzut aceste susţineri ale celor de la PNL şi mi-am adus aminte că în 2012 Traian Băsescu spunea că l-am suspendat pentru ca domnul Antonescu să graţieze nu ştiu ce oameni. Deci e exact acelaşi discurs al domnului Băsescu. Cei de la PNL acum fiind cu Traian Băsescu au acelaşi discurs şi nu vreau să facem politică când e vorba de lucruri serioase”, a spus Victor Ponta.

    Şeful Guvernului a spus că va candida la alegerile prezidenţiale şi ”în mod democratic românii vor decide la vot cine va fi noul preşedinte”.

    Ponta s-a aflat la Catedrala Mitropolitană din Târgovişte, unde a participat la sărbătoarea Sfântului Nifon.

    Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, vineri, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, Gheorghe Mencinicopschi, fost director ICA, la opt ani, şi Sorin Pantiş, fost ministru, la şapte ani de închisoare.

     

  • Pedeapsa lui Dan Voiculescu, cea mai aspră dată unui fost demnitar al ultimilor 25 de ani. TOPUL condamnărilor

    Majoritatea condamnărilor din dosarelor unor foşti miniştri sau parlamentari au fost pronunţate în dosare instrumentate de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

    Iată cum ar arăta un clasament alcătuit în ordinea descrescătoare a numărului anilor de detenţie:

    1. Dan Voiculescu, fost senator: 10 ani pentru spălare de bani

    2-3. Cătălin Voicu, fost senator: şapte ani pentru trafic de influenţă şi fals în înscrisuri

    Ioan Avram Mureşan, fostul ministru al Agriculturii: şapte ani pentru deturnare de fonduri

    4-6. Relu Fenechiu, fost ministru al Transporturilor: cinci ani pentru complicitate la abuz în serviciu

    Emilian Cutean, fost deputat: cinci ani pentru fraudă

    Virgil Pop, fost deputat: cinci ani pentru trafic de influenţă

    7. Adrian Năstase, fost premier: patru ani pentru şantaj şi luare de mită

    8. George Copos, fost senator şi fost ministru: trei ani şi opt luni pentru evaziune fiscală

    Virgil Pop a fost primul parlamentar condamnat la închisoare cu executare, iar Relu Fenechiu, primul ministru în funcţie trimis în detenţie printr-o decizie definitivă a instanţei.

    Cea mai mare pedeapsă dispusă într-un dosar al DNA, 16 ani de închisoare, a fost primită de Radu Ion Fotino, revendicatorul terenurilor din cartierul ANL “Henri Coandă”, acuzat de înşelăciune prin afaceri cu terenuri.

     

  • CRONOLOGIE: Dosarul ICA, finalizat după nouă ani

    Dosarul privind privatizarea ICA, prin achiziţionarea de către grupul Grivco, controlat de Dan Voiculescu, a pachetului majoritar de acţiuni al institutului, în 2003, a fost deschis de Parchetul instanţei supreme, în urma unei sesizări formulate de Corpul de control al Ministerului Agriculturii.

    Acestea sunt cele mai importante repere cronologice ale dosarului:

    10 iunie 2005 – Parchetul instanţei supreme dispune neînceperea urmăririi penale în dosarul ICA; procurorul îşi motivează soluţia arătând că faptele constatate în raportul Corpului de control al Ministerului Agriculturii nu erau prevăzute de legea penală.

    7 martie 2007 – La DNA este înregistrată o plângere anonimă care făcea trimitere la articolul publicat într-un cotidian central, al cărui titlu era “Moralistul Voiculescu tunde 40 de milioane de euro în afacerea institutului de cercetări alimentare”.

    4 decembrie 2008 – Dan Voiculescu, alături de alte 12 persoane printre care fostul ministru al telecomunicaţiilor Sorin Pantiş, este trimis în judecată de procurorii DNA în dosarul privind privatizarea ICA. Procurorii DNA susţin că privatizarea frauduloasă a institutului a fost făcută în folosul lui Voiculescu, ea fiind realizată prin subevaluarea bunurilor institutului cu suma de peste 7,7 milioane de euro.

    6 ianuarie 2009 – La Tribunalul Bucureşti are loc primul termen de judecată în dosarul ICA. La acest prim termen, instanţa Tribunlului Bucureşti a constatat lipsa de apărare pentru Dan Voiculescu şi un viciu de procedură în cazul lui Gheorghe Sin, membru în Adunarea Generală a Acţionarilor a ICA, dispunând amânarea discuţiilor în dosarul privind privatizarea institutului.

    3 martie 2009 – Dosarul este mutat la instanţa supremă, după ce procurorii DNA au cerut acest lucru având în vedere că, în decembrie 2008, la doar câteva zile distanţă după trimiterea lui Dan Voiculescu în judecată, el redevine parlamentar.

    29 iunie 2012 – Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) trimit dosarul înapoi la Tribunalul Bucureşti după ce Dan Voiculescu îşi dă demisia din Senat. Drept efect al demisiei, instanţa supremă admite ca nu mai este competentă să judece dosarul.

    18 iulie 2012 – Tribunalul Bucureşti reia dezbaterile în dosarul privatizării ICA.

    20 decembrie 2012 – Ca urmare a faptului că Dan Voiculescu este din nou ales senator – în 9 decembrie – Tribunalul Bucureşti nu mai este competent să judece cauza. Astfel, dosarul ajunge pentru a doua oară pe masa magistraţilor de la instanţa supremă.

    31 ianuarie 2013 – Are loc primul termen la ICCJ. Din completul de judecată fac parte judecătorii Cristina Rotaru, Ioana Bogdan şi Ionuţ Matei, adică exact magistraţii care l-au condamnat în primă instanţă pe Adrian Năstase la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul “Trofeul Calităţii”.

    5 februarie 2013 – Pentru a treia oară, dosarul ajunge la Tribunalul Bucureşti, după ce Dan Voiculescu demisionează din funcţia de senator, iar ICCJ nu mai este competentă să judece acest proces.

    26 septembrie 2013 – Dan Voiculescu este condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani, însă decizia Tribunalului Bucureşti nu a fost definitivă. Tot în primă instanţă, directorul ICA Gheorghe Mencinicopschi şi fostului ministru Sorin Pantiş au primit câte şase ani de închisoare cu executare. Ceilalţi inculpaţi, în număr de 12 – pentru că cel de-al 13-lea, Gheorghe Domnişoru, a decedat în 19 martie 2013 – au primit pedepse între cinci şi şase ani de închisoare cu executare.

    7 martie 2014 – Are loc primul termen, în apel, al procesului, la Curtea de Apel Bucureşti.

    29 aprilie 2014 – Judecarea cauzei este amânată după ce preşedintele completului, judecătorul Stan Mustaţă, este ridicat de procurorii DNA şi dus la audieri, chiar în ziua procesului.

    1 iulie 2014 – Are loc primul termen de judecată, cu un nou complet format din magistraţii Camelia Bogdan şi Mihai Alexandru Mihalcea, cei care, după doar patru înfăţişări, au dat sentinţa definitivă în acest caz.

    8 august 2014 – Dan Voiculescu este condamnat definitiv în dosarul privind privatizarea ICA la 10 ani de închisoare cu executare. Fostul Ministrul Sorin Pantiş a primit o pedeapsă de 7 ani de detenţie, iar Gheorghe Mencinicopschi de 8 ani.

  • Voiculescu: Până la 34 de ani am avut WC în curte, la penitenciar nu are cum să fie mai rău

    El a venit la IPJ Ilfov, în ziua în care Curtea de Apel Bucureşti va da decizia finală în dosarul ICA, pentru controlul judiciar dispus în cazul său în alt dosar, privind şantajarea unor oameni de afaceri.

    Întrebat de jurnalişti cum se simte, în perspectiva sentinţei care se va pronunţa vineri în cazul său, Voiculescu a povestit că a trăit cu soţia sa şi cu doi copii, până la 34 de ani, într-o singură cameră, având WC în curte.

    “Iarna nici nu vă povestesc cum era, prin zăpadă, să te duci la toaletă în curte”, a completat Voiculescu.

    El a spus că nu crede că la penitenciar condiţiile pot fi mai rele decât cele în care a trăit până la 34 de ani.

    “Pentru că am înţeles că oricum toaleta e înuntru, nu e afară. Orcium am înţeles că suntem 2 – 3 camarazi, nu mai mulţi, adică nu suntem aşa un regiment. (…) Condiţiile în sine nu sunt de natură să mă sperie. De-aia am spus mereu că nu sunt speriat”, a mai spus Voiculescu.

    Pe de altă parte, el a menţionat că îi pare rău şi suferă că mulţi “se bucură enorm” de suferinţa sa.

    El a adăugat că îl doare că 12 oameni nevinovaţi suferă acum, numai din cauză că el este “vânat”.

    “Eu mi-am asumat o luptă, mi-am asumat-o cu demnitate, cu onoare, cu mult curaj, că nu e uşor să te lupţi cu preşedintele statului tău, care are pârghii nenumărate şi are o forţă care nu se poate compara cu forţa unui cetăţean în fond, chiar dacă am avut disputa politică cu el legată de suspendarea din 2007 şi tot ce-a urmat”, a mai spus Voiculescu.

    Dan Voiculescu şi alte 12 persoane au fost trimişi în judecată în dosarul ICA la începutul lunii decembrie 2008. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie susţin că privatizarea frauduloasă a ICA ar fi fost făcută în folosul lui Dan Voiculescu, fiind realizată prin subevaluarea bunurilor institutului cu peste 7,7 milioane de euro. Potrivit procurorilor, prejudiciul produs în urma acestei privatizări se ridică la peste 60 de milioane de euro.