BusinessMagazin

Tag: virtual

  • Vodafone arată meseriile viitorului cu ajutorul realităţii virtuale

    Începând din luna martie, campania „Vezi în viitor” va fi implementată în peste 50 de magazine din Bucureşti şi alte 22 de oraşe din ţară, unde va exista un spaţiu echipat cu ochelari Samsung Gear VR şi cu smartphone -uri care pot fi utilizate de vizitatori pentru a vedea, utilizând tehnologia 360° VR cum vor arăta meseriile de pădurar, doctor şi arhitect. 

    „Aniversarea a 20 de ani nu se concentrează doar pe modul în care am sprijinit oamenii să reuşească pe drumul lor de-a lungul timpului, dar şi oferă o privire spre ceea ce urmează. Este angajamentul nostru că vom continua să ne implicăm în viitorul clienţilor noştri, inovând şi creând valoare pentru ei prin ceea ce facem, pentru a le oferi noi modalităţi de a-şi îmbunătăţi viaţa. Această campanie oferă un mod creativ care ne permite să aruncăm o privire în viitor, prin intermediul tehologiei de ultimă oră”, a declarat Ravinder Takkar, preşedinte şi CEO Vodafone România. 

    Initiaţiva „Vezi în viitor” este promovată printr-o campanie de comunicare construită în jurul mesajului „Ai puterea să-ţi faci viitorul. Descoperă meseriile generaţiei viitoare, pentru prima dată în 360° VR”, desfăşurată în mediile TV print şi online.

    Vodafone România aniversează 20 de ani pe tot parcursul anului 2017 printr-o serie de iniţiative dedicate clienţilor. Brandul Vodafone este prezent pe piaţa românească din anul 2005, când a achiziţionat Connex, care şi-a lansat serviciile în 1997.

  • Povestea românului care a creat poligonul unde se antrenează hackerii

    Marius Corîci, un clujean cu „antreprenoriatul în sânge”, s-a gândit exact la nevoile specialiştilor în securitate şi a pus în practică ideea unui spaţiu virtual unde aceştia ar putea să-şi încerce abilităţile defensive, dar şi ofensive. A făcut asta încă din 2011, prin intermediul platformei Hack-A-Server, „care era o platformă de tip crowd-source de audit pentru testele manuale de penetrare a serverelor, reţelelor informatice şi aplicaţiilor web”.

    Acest proiect nu a avut succes, iar unul dintre motivele invocate de Marius Corîci este faptul că atunci nu au găsit o piaţă de desfacere pentru un astfel de produs. „Fiind un produs unic şi original, era clar că trebuia formată piaţa, adică era nevoie de promovare, de educarea clienţilor”, cu alte cuvinte era nevoie de crearea unei pieţe pentru acest produs, ceea ce însemna costuri de milioane de dolari. „A trebuit să găsim o altă întrebuinţare la ce construisem până atunci. Aşa s-a născut CTF365. Pe infrastructura Hack-A-Server”, explică Corîci.

    CTF365 (Capture the Flag) a fost înfiinţată de Marius Corîci alături de Marius Chiş şi este o platformă online de training pentru specialiştii în securitate cibernetică. Platforma dezvoltată de români este bazată pe un joc de capture the flag (capturarea steagului inamic) în cadrul căruia fiecare echipă trebuie să atace fortăreaţa inamicului (serverul), utilizând o tactică defensivă sau ofensivă. „Prin intermediul platformei, monitorizăm şi măsurăm diferiţi indicatori de performanţă ai userilor, indicatori ce pot fi îmbunătăţiţi prin exerciţii special construite. Scopul principal este de a îmbunătăţi setul de aptitudini specific hackerilor etici (n.r.- aceştia atacă o organizaţie cu acordul acesteia pentru a descoperi vulnerabilităţi)”.

    Echipa CTF creează scenarii astfel încât inginerii IT se pot antrena simulând diferite atacuri şi exploatând anumite vulnerabilităţi; sistemul permite şi ca utilizatorii să-şi creeze şi apăra propriile servere, fortăreţe, la fel cum ar face-o în viaţa reală. Practic, platforma devine un fel de poligon virtual unde armate imaginare se confruntă, iar utilizatorii „pot să facă tot ceea ce este interzis în internetul real astfel încât să-şi îmbunătăţească abilităţile, atât pe securitate cibernetică ofensivă, cât şi pe securitate cibernetică defensivă”. Serviciul dezvoltat de antreprenorul român este destinat exclusiv industriei IT, profesioniştiilor în securitate cibernetică, administratorilor de sistem şi web developerilor.

    Marius Corîci a ales calea antreprenoriatului pentru că se simţea atras de asta încă din copilărie; chiar de pe vremea comunismului făcea „afaceri”, în liceu „am început să fac poze în liceu şi le vindeam cu 10 lei bucata”. A trecut la profituri mai mari când a început să organizeze vizionări de filme pe video. „Luam 100 de lei fiecărei persoane pentru participarea la vizionare, o noapte întreagă. Eram clasa a XII-a când cineva m-a turnat la miliţie. Mi-au confiscat video-ul (care costa cât un apartament pe vremea accea – bani împrumutaţi de la părinţi, după ce i-am convins, iar ei s-au împrumutat pentru mine) şi mi-au făcut dosar penal. Am scăpat, dar nu vreţi să ştiţi prin ce-am trecut”, povesteşte antreprenorul.

    Pentru a face platforma mai atractivă pentru utilizatori, românii s-au orientat către gamificare. Astfel exerciţiile, dar şi rezultatele indicilor sunt livrate utilizatorilor sub formă de joc, Corîci folosindu-se de mecanici de gamificare pentru a îmbunătăţi rata de retenţie şi de a accelera curba de învăţare. Acest concept de gamificare presupune folosirea de elemente şi principii de joc în contexte serioase, care aparent nu au nicio legătură cu jocul. Tot mai multe companii apelează la astfel de mecanici pentru a creşte productivitatea sau atractivitatea unei acţiuni. În acest context, investiţiile în gamificare a crescut, conform estimărilor, de la 242 de milioane dolari în 2012 la 2,8 miliarde de dolari în 2016 – aceasta fiind una dintre cele mai importante tendinţe ale momentului, potrivit unei cercetări a companiei M2M. În Statele Unite ale Americii, companiile alocă până la 2 miliarde de dolari în fiecare an pentru servicii de gamificare. În prezent, 70% dintre companii apelează la gamificare la nivel global, potrivit informaţiilor companiei de training şi consultanţă Exec-Edu.

    În mediul start-up-urilor româneşti se vorbeşte mereu de dificultatea de a găsi finanţare şi de a crea un background financiar destul de solid încât să nu oprească dezvoltarea produsului, să-i accelereze progresul, fapt semnalat şi de antreprenorul clujean, însă mai important pentru el, implicit o provocare, a fost găsirea echipei potrivite. „La nivel de start-up, succesul depinde de dedicaţia echipei faţă de proiect şi atitudinea ca persoană. După aceea contează abilităţile. Degeaba ai fonduri, dacă primii angajaţi sunt foarte bine pregătiţi profesional şi interesaţi în primul rând de salariu, după care de proiect în sine”, spune el.

  • Ţara în care au fost descărcate cele mai multe aplicaţii de Android în 2016

    India ocupă primul loc în topul ţărilor în care s-au descărcat cele mai multe aplicaţii pentru Android – peste 6 miliarde – în 2016. Pe locurile doi şi trei s-au situat SUA şi Brazilia, potrivit firmei de cercetare App Annie. Cea mai populară aplicaţie în statul din Asia esteWhatsApp.-story go4it.ro

    India este a doua cea mai mare piaţă din lume pentru smartphone-uri, după China. Trebuie precizat faptul că magazinul virtual de aplicaţii Google Play nu este disponibil în China, din cauza cenzurii de stat. Acolo oamenii descarcă aplicaţii din magazinele virtuale ale producătorilor de telefoane sau ale unor giganţi precum Baidu sau Tencent.

  • Elementele definitorii ale anului: automatizarea şi îmbinarea realităţilor

    De la un an la altul tehnologia evoluează, gadgeturile se schimbă, dar şi metodele de lucru sau de consum. Este  imperativ pentru companii să cunoască şi să se adapteze la cerinţele publicului.

    Creşterea rolului inteligenţei artificiale atât în societate, cât şi la locul de muncă este principala tendinţă pe care a identificat-o Ericsson ConsumerLab pentru 2017; compania realizează un raport anual de tendinţe de consum pentru următorul an. Această tendinţă se va manifesta, în primul rând, prin faptul că 35% dintre utilizatorii avansaţi de internet vor un asistent virtual la birou, iar unul din patru utilizatori şi-ar dori şi un manager virtual.

    Totuşi, utilizatorii sunt îngrijoraţi şi în privinţa faptului că roboţii inteligenţi i-ar putea înlocui la locul de muncă. Motivele nu par a fi nefondate având în vedere faptul că un studiu realizat de EY arată că mai mult de jumătate din locurile de muncă actuale ar putea dispărea în următorii 3-5 ani, fiind înlocuite de sisteme automatizate şi roboţi.

    Printre operaţiunile cele mai puternic influenţate de robotizare se numără managementul relaţiei cu clienţii (automatizare în proporţie de 34% din posturi), departamentele de resurse umane (39%), departamentele financiar-contabilitate (40%), relaţia cu furnizorii (40%) şi serviciile de front-office (55%). „Roboţii vor scuti angajaţii de procesele repetitive, consumatoare de timp, şi – în acelaşi timp – vor contribui la reducerea cheltuielilor operaţionale”, arată rezultatele studiului. De asemenea, firme precum Google, Facebook, Microsoft şi Baidu se întrec în extinderea activităţilor în domeniul inteligenţei artificiale şi doar în 2015 companiile au cheltuit aproximativ 8,5 miliarde de dolari în acest domeniu, de patru ori mai mult decât în 2010. „Roboţii învaţă nu numai din limbajul nostru, dar şi de la noi, ajungând  în cele din urmă să fie antrenori inteligenţi pe baza a ceea ce au înţeles din comportamentul nostru”, se arată într-un raport despre tendinţele tehnologice din 2017 realizat de Samsung Design Europe şi Foresight Factory.

    O altă tendinţă pentru anul acesta semnalată de Ericsson, care se leagă şi de punctul de mai sus, este implementarea maşinilor autonome. Aşadar posibilitatea să nu mai fie nevoie de şoferi în viitor va creşte considerabil. Unu din patru pietoni s-ar simţi mai în siguranţă când trec strada dacă ar şti că toate maşinile sunt autonome, iar aproape două treimi dintre ei (65%) ar prefera să şi deţină o astfel de maşină. Tesla are implementat un sistem de şofer autonom în maşinile sale aflate pe drumuri, automobilul Google a realizat mii de kilometri, iar Uber are în teste o flotă de taxiuri autonome. Un efect, poate mai puţin aşteptat, în urma implementării acestor automobile îl reprezintă amplificarea senzaţiei de rău de maşină. Astfel, trei din zece persoane cred că vor avea mai mare nevoie de pastile pentru a nu li se face rău şi una din trei persoane îşi doreşte pastile pentru a contracara răul de mişcare atunci când utilizează realitatea virtuală sau augmentată.

    Internet of Things va accelera anul acesta datorită faptului că oamenii folosesc din ce în ce mai des aplicaţii automate, iar acest lucru încurajează adopţia IoT. Mai mult, doi din cinci utilizatori cred că smartphone-urile le vor învăţa obiceiurile şi vor efectua activităţi pentru ei în mod automat. 

    Realitatea virtuală va fi şi mai aproape de utilizatori; aproape patru din cinci utilizatori de realitate virtuală consideră că, în doar trei ani, VR nu va mai putea fi diferenţiată de realitate. Jumătate din respondenţi sunt deja interesaţi de mănuşi sau încălţăminte care să le permită să interacţioneze cu obiecte virtuale. Mai mulţi producători au lansat deja produse hardware (căşti, în principal) pentru această nouă tehnologie. Însă, cel mai probabil, 2017 nu va reprezenta anul în care această tehnologie să intre în consumul zilnic, cel mai recent termen vehiculat de experţi fiind 2018. „Sunt de părere că ceea ce noi numim realitate devine o noţiune din ce în ce mai personală şi subiectivă”, spune Michael Bjorn, head of research, Ericsson ConsumerLab, reflectând asupra creşterii popularităţii realităţii virtuale. „Consumatorii nu doar că se înconjoară cu oameni asemănători lor pe reţelele de socializare, dar au început să personalizeze modul în care experimentează lumea, cu ajutorul realităţii augmentate şi virtuale.”

    Şi realitatea augumentată este prevăzută să avanseze în acest an; mai bine de jumătate din oameni doresc să folosească ochelari pentru realitate augmentată pentru a ilumina spaţii întunecate sau pentru a se feri de pericole. Mai mult de una din trei persoane ar vrea să editeze elemente care le displac din mediul înconjurător. „Experienţele de «mixed reality», ce îmbină realitatea virtuală şi pe cea augmentată, ne vor ajuta să percepem mai intens divertismentul, călătoriile sau sportul”, se punctează în raportul Samsung.

    Pe măsură ce lucrurile din jurul nostru devin din ce în ce mai inteligente, şi pericolul ca acestea să fie exploatate creşte. Obiecte, precum frigiderul, care până acum nu erau smart sunt predispuse la a fi exploatate de oameni rău-voitori deoarece nu au sisteme de apărare prea complexe. În plus, oamenii de azi nu mai văd un loc sigur pentru datele lor intime, mai ales în urma atacurilor cibernetice recente, cel mai recent fiind cel de la finalul lui 2016, când peste un miliard de mailuri Yahoo au fost compromise. Aşadar, potrivit raportului Ericsson, doi din cinci utilizatori avansaţi de internet vor să folosească doar servicii criptate, dar părerile sunt împărţite. Aproape jumătate dintre aceştia ar vrea să aibă parte de un nivel rezonabil de siguranţă în toate serviciile pe care le folosesc, iar mai mult de una din trei persoane consideră că nu mai există siguranţa intimităţii în mediul digital.

    Însă aici nu este vorba doar de siguranţa digitală, ci şi de cea fizică, astfel că acum se discută de paradoxul dispozitivelor de siguranţă inteligente. Mai mult de jumătate din utilizatori folosesc deja alarme de urgenţă, localizare sau alerte pe telefoane inteligente. Dintre cei care susţin că smartphone-ul îi face să se simtă mai în siguranţă, trei din cinci afirmă că îşi asumă mai multe riscuri deoarece se bazează pe telefonul lor.

    Aproximativ 85% dintre copiii din România cu vârste cuprinse între 5 şi 16 ani şi cu acces la internet intră zilnic online, aceştia petrecând, în medie, peste cinci ore pe zi pe reţelele sociale, arată un studiu realizat de iSense Solutions. Este de aşteptat ca oamenii să îşi transforme reţelele de socializare în „silozuri”, unde pot avea acces la informaţii, entertainment, fără a fi nevoiţi să mai viziteze alte surse. „Vom vedea creşterea familiilor conectate la reţea, folosind tehnologia pentru  învingerea  provocărilor emoţionale, financiare, chiar şi fizice”, conform Samsung.

    Una din trei persoane afirmă că reţelele de socializare sunt principalele surse de ştiri, iar una din patru susţine că pune mai multă valoare pe opiniile contactelor lor decât pe opiniile politicienilor. Aici intervine şi pericolul „bulei”, după cum este denumit în media acest fenomen, în care un individ este expus doar la informaţiile cu care rezonează şi nu vede dincolo de bariera impusă. Un exemplu edificator este legat de ştirile false ce s-au răspândit în social media anti-Hillary Clinton şi pro-Trump, în perioada alegerilor din SUA. Cei care au răspândit informaţia erau atât de setaţi împotriva candidatului democrat şi înconjuraţi doar de informaţii anti-Clinton, încât nici măcar nu şi-au pus problema ca acele ştiri să fie false.

    Este evident că toate aceste tendinţe prezentate în acest articol vor influenţa felul în care vom trăi anul acesta, dar care pot avea impact şi dincolo de 2017.

  • Ce scriu adolescenţii de azi în social media. Topul postărilor din 2016

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX
     

  • Top 10 tendinţe pentru 2017: inteligenţă artificială şi realitate virtuală

    Ericsson Consumer Lab a lansat cea de-a şasea ediţie al raportului anual de tendinţe de consum care arată creşterea rolului inteligenţei artificiale atât în societate, cât şi la locul de muncă. Astfel, 35% dintre utilizatorii avansaţi de internet vor un asistent virtual la birou, iar unul din patru utilizatori şi-ar dori şi un manager virtual.

    Cele 10 tendinţe de consum pentru 2017 sunt:

    1. Inteligenţă artificială pretutindeni: 35% dintre utilizatorii avansaţi de internet vor un asistent virtual la locul de muncă, iar unul din patru vor un manager virtual. În acelaşi timp, aproape jumătate din utilizatori sunt ingrijoraţi că roboţii inteligenţi vor înlocui oamenii la locul de muncă.

    2. Internetul Tuturor Lucrurilor: Cosumatorii folosesc din ce în ce mai des aplicaţii automate, încurajând adopţia IoT. 2 din 5 utilizatori cred că smartphone-urile le vor învăţa obiceiurile şi vor efectua activităţi pentru ei în mod automat.

    3. Pietonii vor conduce maşini autonome: Exista posibilitatea să nu mai fie nevoie deşoferii în viitor.1 din 4 pietoni s-ar simţi mai în siguranţă când trec strada dacă ar ştii că toate maşinile sunt autonome, iar 65% dintre ei ar prefera să şi deţină o astfel de maşină.

    4. Realitate fuzionată: Aproape 4 din 5utilizatori de realitate virtuală consideră că, în doar trei ani,VR nu va mai putea fi diferenţiat de realitate. Jumătate din respondenţi sunt deja interesaţi de mănuşi sau încălţăminte care să le permită să interacţioneze cu obiecte virtuale.

    5. Desincronizare: Pe măsură ce automobilele autonome devin realitate, sezaţia de rău în maşină se va amplifica, iar 3 din 10 persoane cred că vor avea mai mare nevoie de pastile pentru a nu li se face rău.1 din 3 persoane îşi doreşte pastile pentru a contracara răul de mişcare atunci când utilizează realitatea virtuală sau augmentată.

    6. Paradoxul dispozitivelor de siguranţă inteligente: Mai mult de jumătate din utilizatori folosesc deja alarme de urgenţă, localizare sau alerte pe smartphone-uri. Dintre cei care susţin că smartphone-ul îi face să se simtă mai în siguranţă, 3 din 5 afirmă că îşi asumă mai multe riscuri deoarece se bazează pe telefonul lor.

    7. Silozuri sociale: În ziua de astăzi, oamenii îşi transformă în mod intenţionat reţelele sociale în silozuri. 1din 3 persoane afirmă că reţelele de socializare sunt principalele surse de ştiri, iar 1 din 4 persoane susţine că pune mai multă valoare pe opiniile contactelor lor decât pe opiniile politicienilor.

    8. Realitate augmentată personală: Mai bine de jumătate din oameni doresc să folosească ochelari pentru realitate augmentată pentru a ilumina spaţii întunecate sau pentru a se feri de pericole. Mai mult de 1 din 3 persoane ar vrea să editeze elemente care le displac din mediul înconjurător.

    9. Conflictul legat de intimitate: 2 din 5 utilizatori avansaţi de internet vor să folosească doar servicii criptate, dar părerile sunt împărţite. Aproape jumătate dintre aceştia ar vrea să aibă parte de un nivel rezonabil de siguranţă în toate serviciile pe care le folosesc, iar mai mult de1din 3 persoane consideră că nu mai există siguranţa intimităţii în mediul digital.

    10. Produse de la producătorii IT de top:Mai mult de 2 din 5 utilizatori experimentaţi de internet vor să-şi achiziţioneze produsele de la cele mai mari cinci companii IT de pe piaţă. Dintre aceştia, 3 din 4 cred că acest lucru se va întâmpla în următorii cinci ani.

    „Sunt de părere căceea ce noi numim realitate devine o noţiune din ce în ce mai personală şi subiectivă”,a spus Michael Bjorn, Head of Research, Ericsson ConsumerLab, reflectând asupra creşterii popularităţii realităţii virtuale. „Consumatorii nu doar că se înconjoară cu oameni asemănatori lor pe reţelele de socializare, dar au început să personalizeze modul în care experimentează lumea, cu ajutorul realităţii augmentate şi virtuale.”

    „Consumatorii îşi doresc ca viitorul să rămână în permanenţă mobil, implicând o creştere exponenţială  pentru nevoia deconexiuni instante, rapideşi care să consumecât mai puţină baterie. În acest sens, realitatea este că a venit timpul pentru reţele 5G.”

  • Şcoala virtuală a angajaţilor din companii

    Nu este un secret că învăţarea pentru specialiştii din companii a ieşit din sala de clasă tradiţională sau din rigorile unui program fix. Dar ce se întâmplă după finalizarea cursurilor? Knolyx aduce instrumentele necesare pentru livrarea de cursuri (elearning), pentru consolidarea comunităţilor din organizaţii, după acestea, dar şi pentru organizarea de evenimente – într-un singur loc.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    Knolyx este unica platformă integrată ce oferă instrumente pentru livrarea de cursuri, organizarea de evenimente şi consolidarea comunităţii organizaţiilor, potrivit reprezentanţilor Gentlab.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    Platforma aduce într-un singur loc componente diverse pentru organizarea şi susţinerea de cursuri online şi offline, organizarea de evenimente şi/sau webinare, administrarea business process managementului şi live coaching. Totodată, prin intermediul platformei se poate crea şi modera comunitatea fiecărei organizaţii (atât intern, în rândul angajaţilor, cât şi extern, în rândul partenerilor şi clienţilor.)

    La nivelul companiilor, Knolyx generează un management facil al sesiunilor de training (gestiunea centralizată a sesiunii de training, de la pregătire până la follow up; rapoarte detaliate pentru sesiuni de training, generate automat, ce pot fi trimise către managerii de departament, rapoarte de sinteză pentru cursuri, clienţi, traineri, cursanţi), precum şi economii de timp (prin, de pildă, refolosirea materialelor de curs şi identificarea rapidă a resurselor necesare, crearea rapidă a unei noi sesiuni de curs pornind de la cele existente, comunicare optimizată cu participanţii la training etc.)

    DESCRIEREA INOVAŢIEI:

    Knolyx este o platformă B2B de tip SaaS (Software as a Service) dezvoltată integral de compania Gentlab; oferă servicii de eLearning pentru orice industrie sau domeniu. Ideea produsului a pornit de la o nevoie reală privind livrarea cursurilor şi susţinerea lor într-un timp eficient, potrivit informaţiilor trimise de companie.  Dezvoltarea proiectului a durat un an, iar în proiect au fost implicaţi şapte dezvoltatori. Investiţia în Knolyx s-a ridicat la 120.000 de euro. Componenta de eLearning se defineşte prin funcţionalităţi precum: crearea, distribuţia, administrarea şi susţinerea cursurilor, crearea grupelor de cursanţi, elaborarea chestionarelor de evaluare a cursanţilor înainte de a începerea cursului; păstrarea cursanţilor implicaţi şi motivaţi prin inserarea elementelor de gamification; business process management (definirea fluxurilor de aprobare spre automatizarea proceselor interne, cum ar fi aprobarea noilor parteneri sau livrarea de cursuri) etc. La acestea se adaugă o componentă de organizare de evenimente (care include realizarea de transmisiuni live, organizarea de evenimente tip webinar etc.), precum şi de creare a comunităţilor de la nivelul organizaţiilor (moderarea şi crearea subiectelor de discuţie, crearea spaţiului în care profesionişii îşi pot exersa cunoştinţele dobândite etc.).

  • Rom Autentic şi McCann România lansează „ROMBOT – ambasadorul virtual al României”

    De Ziua Naţională, marca Rom Autentic lansează împreună cu McCann Worldgroup România „ROMBOT” – primul ambasador virtual al României-,  un learning machine care va acumula informaţii de la şi despre români, pentru a putea promova imaginea creată în rândul străinilor.

    Rombotul poate fi găsit pe site-ul www.rombot.ro, unde oricine poate intra şi vorbi cu el. Acesta va pune tot felul de întrebări despre români – „ce mâncăm?”, „ce muzică ascultăm?”, „ce sporturi preferăm?” – iar apoi va transforma toată informaţia primită în răspunsuri pentru întrebările străinilor. De exemplu, dacă majoritatea românilor îi spun Rombotului că Vatra Dornei e cel mai frumos loc din România, Rombotul va recomanda tuturor străinilor să viziteze acel loc. Dacă majoritatea românilor îi spun Rombotului că mâncarea lor preferată este mămăliga, asta va spune şi el mai departe.

    „Putem să îl vedem şi ca pe cel mai mare experiment social din lume. Rombot e ca un copil. Un copil pe care îl cresc 19 milioane de oameni. Fiecare îl învaţă ce consideră el că e important, ce consideră că ne defineşte pe noi ca naţie. Cum îl creştem, aşa îl avem. O să înjurăm, atunci o să înveţe să înjure. O să vorbim despre lucruri frumoase, atunci o să ştie să facă recomandări frumoase. E ca o oglinda a societăţii noastre. Şi cu bune şi cu rele. Dacă ne tot plângem că nu avem o imagine corectă în străinătate, iată ocazia să ne-o facem singuri. Dar există o condiţie. Putem să o facem doar împreună”, a declarant Cătălin Dobre, Chief Creative Officer, McCann Worldgroup România.

    „Rombot este un proiect de autodefinire al românilor. Cât va fi el de cultivat , va depinde doar de noi. Este un bot, care se va hrăni cu informaţii de la noi, timp de un an. În decembrie 2017, îl vom privi cu mândrie, aşa cum îşi privesc părinţii copiii şi vom alege pentru el destinaţia care să îi pună cel mai bine în valoare toată cunoaşterea despre români şi România. ROMBOT este norcos să aibă  19 milioane de părinţi români care vor contribui la educaţia lui”, a declarat Gabriela Munteanu, Marketing Director, Kandia Dulce.

    În lunile următoare, Rombotul va vorbi cu românii şi va învăţa de la aceştia cât mai multe date caracteristice despre ei şi despre România. Începând cu anul viitor, străinii vor putea intra pe site-ul www.rombot.ro şi vor putea să-l întrebe pe Rombot orice despre România, iar el va răspunde prin răspunsurile date de toţi românii.  

  • (P) Centrele de date Telekom şi soluţiile de hosting în cloud

    Business-urile de azi au nevoie de furnizori de comunicaţii care să le asigure accesul rapid şi securizat la resursele companiei respective. Având în vedere volumul de informaţii pe care le generează şi gestionează zilnic, găzduirea acestora într-un centru de date capabil să  proceseze zeci de mii de comenzi într-o perioadă foarte scurtă poate determina succesul oricărei afaceri.
     
    Noua arhitectură next-generation-data center, dedicată serviciilor de cloud virtual privat implementată în centrele de date Telekom din Bucureşti şi Braşov, este unică pe piaţa din România pentru că permite stocarea si procesarea de volume uriaşe de date fără limitarile serverelor clasice, pe o arhitectură integrată, unificată şi convergentă. Aceasta poate scala individual orice componentă (memorie, disc sau procesor), în funcţie de nevoile fiecărei companii.
     
    De exemplu, o firmă de distribuţie, ce are aplicaţia de gestionare a clienţilor (CRM) găzduită în centrul de date Telekom, odată cu dezvoltarea afacerii şi creşterea numărului de clienţi, va avea nevoie de mai multă memorie pentru a rula aplicaţia. Aceasta poate fi alocată imediat, cu uşurinţă, din cloud-ul Telekom, fără a fi nevoie ca acea companie să investească în echipamente. Sau, în cazul unui trust de presă ce generează foarte mult conţinut video ce trebuie stocat şi accesat, Telekom poate oferi capacitatea virtuală de care are nevoie pentru a rula acest conţinut.
     
    Noua arhitectura este, de asemenea, capabilă să susţină aplicaţii pretenţioase din punctul de vedere al resurselor, condiţii pe care alţi furnizori din piaţă nu au reuşit încă să le ofere.  Un caz concret este cel al unui mare dezvoltator internaţional de aplicaţii cu harţi online ce are necesităţi mari de scriere şi accesare a datelor (un volum de ordinul zecilor de terabites). Acesta a încercat soluţii de storage în cloud de la cei mai mari jucători de pe piaţă, dar infrastructurile lor nu au reuşit să facă faţă cerinţelor. Singura arhitectură ce a rezistat testelor a fost cea a Telekom.
     
    Tot această arhitectură are integrat sistemul de “unified fabric” care unifică reţelele de stocare şi de date, iar capacitatea porturilor prin care circulă datele aduce un spor de performanţă de 8 ori mai mare faţă de modelul tradiţional.
     
    Pentru a asigura cel mai ridicat SLA (nivel minim garantat) din piaţă – de 99,999% disponibilitate – Telekom a dezvoltat o platformă tehnică în care fiecare componentă are redundanţă, adică este dublată fizic, fără niciun single point of failure (SPOF). De asemenea, toate maşinile virtuale ale clienţilor beneficiază automat de funcţia de High Availability, care asigură funcţionarea neîntreruptă a maşinilor virtuale. Cu alte cuvinte, e ca si cum clientul primeşte câte două servere fizice pentru fiecare server virtual achiziţionat. Mai ales pentru aplicaţiile de importanţă critică ale clienţilor, unde fiecare minut de nefuncţionare înseamnă pierderi, acesta este un diferenţiator important faţă de alte soluţii existente pe piaţă.
     
    Şi totuşi de ce cloud: în mod normal , la fiecare 3-5 ani trebuie înlocuite serverele fizice de la sediul clientului. Prin soluţiile de stocare şi procesare a datelor în cloud (VDC – virtual data server), clientul are posibilitatea de a avea cele mai noi tehnologii şi echipamente fără a fi nevoit să îşi achiziţioneze şi să înlocuiască periodic toată infrastructura. Specialiştii Telekom vor face permanent update şi upgrade la platforma de cloud, astfel încât se evită orice întrerupere în activitate şi nu sunt blocate resurse umane pentru a înlocui servere.
     
    “Cererea de soluţii IT web-based este în creştere, iar centrele de date sunt instrumente indispensabile pentru afaceri. Serviciile de hosting Telekom răspund acestor nevoi, fiind o alternativă sigură, sustenabilă şi eficientă financiar. În loc să trebuiască să aloce investiţii iniţiale de capital în infrastructura locală, cu costuri mari de intreţinere, clienţii beneficiază de un serviciu lunar deductibil, care nu implică un efort financiar iniţial”, spune Ovidiu Ghiman, Director Comercial Business, Telekom România.
     
    Şi pentru că securitatea datelor în cloud este unul din subiectele care preocupă multe companii, Telekom oferă  cea mai matură tehnologie de virtualizare din lume, cu upgrade şi dezvoltare continue. Se analizează constant toate vulnerabilităţile şi se trimit automat soluţii de update ale sistemelor de securitate.
     
    Pe site-ul Telekom, companiile pot cere acum un cont de test gratuit pentru Virtual Data Center, ca să îşi determine exact aceste nevoi specifice afacerii lor. 
     
    Mai multe detalii aici
     

  • Doi antreprenori au construit o afacere pe baza “armelor” care pot fi folosite în mediul virtual şi aşteaptă anul acesta afaceri de trei ori mai mari decât în 2015

    Sunt peste 1 miliard de site-uri în toată lumea, iar numărul lor creşte încontinuu. Abundenţa de informaţii este copleşitoare, iar bătaia pentru a câştiga atenţia şi cât mai multe clicuri este din ce în ce mai intensă. Doi antreprenori au construit o afacere pe baza „armelor„ care pot fi folosite în mediul virtual şi aşteaptă anul acesta afaceri de trei ori mai mari decât în 2015.

    Un randament al investiţiei de peste 217% în cazul cheltuielilor pentru SEO, exemplifică antreprenorul Sorin Drăghici magia pe care o poate aduce o „armă“ specifică domeniului digital. Un randament şi mai neverosimil, de 1.800%, a bifat investiţia în e-mail marketing a unei companii care este client al companiei Digital Workforce, întemeiată de antreprenor. Drăghici nu a numit compania client, dar a spus că este un magazin online din domeniul home & deco, care a investit 50.000 de euro în servicii pe parcursul a 12 luni, ca să profite de noile tehnici de atragere a clienţilor. Câştigurile nete au fost de câteva ori mai mari decât sumele cheltuite.

    SEO (Search Engine Optimisation) se referă la strategii, tehnici şi tactici direcţionate spre creşterea numărului de vizitatori ai unui website prin obţinerea unei poziţionări mai bune în rezultatele de căutare. Acest lucru îl pot face angajaţii companiei sau serviciul poate fi externalizat către firme specializate.

    Un exemplu este Digital Workforce (DWF), creată de doi antreprenori români – Mihai Vînătoru şi Sorin Drăghici; firma a avut anul trecut afaceri de 200.000 de euro şi previziunile pentru 2016 se referă la venituri de trei ori mai mari: 600.000 de euro. DWF este doar unul dintre jucătorii de pe piaţa locală serviciilor de tip SEO, evaluată de cei doi antreprenori la circa 30 milioane de euro. „Piaţa de SEO în România este încă foarte fragmentată. În prezent, este împărţită între agenţii de media, agenţii de PR, firme de web design, freelanceri. Au început să apară agenţii specializate şi în România, lucru care demonstrează că piaţa, uşor-uşor, se maturizează“, spune Sorin Drăghici, care gestionează departamentul de new buiness din cadrul DWF.

    Clienţii care apelează la astfel de servicii, spune Drăghici, sunt cu precădere magazinele online, care pot măsura câte vânzări generează direct prin traficul atras din motoarele de căutare, companiile de servicii (ca agenţii de turism şi clinici medicale), brandurile care sunt căutate online de clienţi sau profesioniştii (avocaţi, manageri etc.) pe care potenţialii clienţi sau parteneri îi caută pe Google. La început Digital Workforce nu a fost o companie ce oferea servicii SEO; iniţial dezvolta soluţii software avansate de procesare a datelor pentru segmentul enterprise. Drăghici povesteşte că interacţionând cu antreprenorii din mediul online a înţeles cât de importantă este pentru ei o bună vizibilitate în Google; astfel, împreună cu asociatul său, a decis să mute obiectul de activitate către zona de servicii de SEO.

    De ce ar trebui să apeleze un brand la servicii SEO? „Dacă la începutul anilor 2000, când căutai un furnizor de servicii, foloseai Paginii Aurii, acum este mult mai la îndemână oricui să facă o căutare pe Google, de pe laptop sau telefonul mobil. Acum nu este suficient pentru magazinele online sau site‑urile care îşi prezintă serviciile doar să fie prezente pe internet, ci este important ca acestea să fie indexate corect de motoarele de căutare şi să fie listate printre primele la căutări specifice“, spune antreprenorul. Există şi alte modalităţi de promovare, ca reclamele în motorul de căutare sau pe reţelele sociale, dar în opinia lui Drăghici „pe termen scurt, de cele mai multe ori, SEO este depăşit de alte canale de promovare. Dar dacă ne raportăm la o perioadă mai lungă de timp, SEO este de departe cel mai eficient canal de marketing“. Antreprenorul subliniază însă că lipsa unei campanii SEO corect implementate duce în primul rând la pierderea de potenţiali clienţi, „care se vor duce către concurenţă“.

    Compania antreprenorilor români a încheiat 2015 cu o cifră de afaceri de 200.000 de euro, iar „din estimările de până acum, anul acesta vom tripla veniturile din primul an, ajungând astfel la o cifră de afaceri de 600.000 de euro“. Principalul serviciu oferit este de optimizare pentru motoarele de căutare, care are o pondere de 80% în cifra de afaceri, dar DWF mai are în portofoliu şi managementul reputaţiei online. „În prezent, lucrăm la 70 de campanii (SEO şi ORM) pentru clienţi din industrii diferite: turism, home & deco, fashion, medical etc. În fiecare campanie SEO sunt implicate cel puţin cinci persoane din agenţie, pentru a ne asigura că fiecare element al strategiei este realizat de o persoană specializată în acel set de activităţi: tehnic, content, link-building, outreach, analiză şi raportare.“

    În prezent, compania are 12 angajaţi dar Drăghici spune că lucrează şi „cu peste 200 de colaboratori externi (bloggeri, designeri, programatori, copywriteri)“. Chiar şi aşa, fondatorii afacerii plănuiesc să mai angajeze alţi cinci oameni în următoarele şase luni.

    Într-o lume în care mii de produse se fac în fiecare minut şi zeci de site-uri apar zilnic, faima devine mai necesară ca oricând, altminteri cel mai bun produs din lume va fi un eşec dacă este necunoscut. Potrivit companiei de cercetare de piaţă Gartner, companiile au investit 11% din venituri în marketing anul trecut, iar aşteptările pentru anul în curs vizează creşteri pe acest palier. Un element semnalat în studiu este că importanţa digital marketingului a crescut, 20% dintre respondeţii sondajului Gartner spunând că dezvoltarea strategiei în sfera digitală este o prioritate.

    SEO intră în domeniul marketingul digital, dar şi social marketing, pe care 65% dintre respondenţi au indicat-o drept cea mai importantă zonă pentru investiţii în 2015.

    Şi Zitec, producător local de aplicaţii online, estimează o creştere cu 25% în acest an a veniturilor generate de serviciile de online marketing, după ce a depăşit deja obiectivul de creştere cu 20% setat la începutul anului. „Cifra de afaceri din acest segment va continua să crească şi în anii viitori, în condiţiile în care piaţa locală de servicii digitale este în dezvoltare“, afirmă Alexandru Lăpuşan, CEO şi fondator Zitec.

    SEO, marketing digital, reclame – toate aceste lucruri sunt şi vor fi şi mai importante pentru afacerile tuturor celor care vând online.

    30 DE MILIOANE DE EURO este valoarea estimată a pieţei de servicii SEO din România

    600.000 DE EURO, cifra de afaceri previzionată pentru 2016, de trei ori mai mare decât anul trecut

    11% REPREZINTĂ PROCENTUL MEDIU DIN VENITURI, investit de companii în marketing în 2015, conform informaţiilor Gartner